Întreaga lume stă sub semnul unei molimi care este prezentată ca distrugătoare. Până în momentul de față sunt câteva sute de mii de oameni care s-au îmbolnăvit și câteva zeci de mii de oameni care au murit, cei mai mulți având condiții medicale grave pre-existente, zice-se, ca urmare a acestui virus, asta la o populație globala de peste șapte miliarde de oameni. Desigur orice pierdere de viață omenească este dureroasă și ar trebui evitată. În același timp, rămâne un fapt esențial și singura certitudine absolută, că oamenii sunt muritori. Acestea fiind spuse ar trebui să vedem despre ce este vorba.
Încă de la începutul veacului trecut(XX) și mai exact din 1917, lumea a fost confruntată cu virusul gripei. La acea vreme acest virus a fost numit ‘influența spaniolă” și câteva milioane de oameni i-au căzut victima. Iar după aceea, epidemii de gripă au lovit lumea periodic, dar fără aceiași violență. Între timp virusul gripei a fost studiat, au fost instituite reguli de igienă mai stricte și au fost aflate și diferite medicații care, fără să distrugă virusul, atenuau simptomele bolii. În același timp virusologii, specialiștii, au aflat că de fapt suntem confruntați cu o sumedenie de viruși care au capacitatea de a se preschimba, de a se “muta”, cu enormă repeziciune. Din acest motiv este aproape cu neputință de aflat un vaccin. Când un vaccin pentru o formă de virus a fost aflat, o altă varianta a virusului erupe. În esență o asemenea nouă varianta de virus este cea cu care este confruntată azi omenirea, ’coronavirus”. Fără îndoială că,destul de repede, oamenii de știință vor află un vaccin împotriva lui și o medicație care să facă boala curabilă. Până atunci însă va trebui ca toți oamenii să respecte regulile de igienă și de prevenție clasice: spălatul mâinilor, evitarea aglomerațiilor, etc. Ar trebui însă mereu să păstrăm dreapta măsură, să nu cădem în panică și exagerare. Numărul celor bolnavi este mic, foarte mic. Acest lucru poate fi văzut lesne. Fiecare dintre noi să își răspundă la o întrebare simplă, ”câți oameni bolnavi cunoaște personal”. Deci câți cunoaște personal, nu din zvon sau știre TV. În același timp există încă o împrejurare care produce exagerare.
Virusologii au ajuns cei care dau directive și care au pe mână mijloace financiare mari. Este greu de crezut ca ei se vor lăsa de aceste foloase de buna voie. Așa cum nu se lasă de foloase cei care cauta “criminalii din cel de al doilea război mondial”. Ei continua vânătoarea chiar și în condițiile în care prezumtivii “criminali” ar urma să aibă peste o sută de ani. Iar până îi află folosesc banii pentru ei.
În același timp însă să privim care este reacția factorilor politici, a cercurilor de putere.
După orice măsură aceste măsuri sunt disproporționate. În condițiile în care numărul celor decedați este minimal, comparativ cu cel din sezoanele de gripă “normală”, este suspectă graba “puterii” de a pune mase enorme de oameni în carantină strictă, de a suspenda practic activitatea economică și socială. Încă mai suspect este modul în care aceste ordonanțe exagerate sunt impuse: prin control fizic și prin forță armată și polițienească. Având în vedere durerosul adevăr că politicienii din toată lumea sunt recunoscuți prin incorectitudine morală, realmente avem dreptul să bănuim că în spatele acestor măsuri stă o cauza necurată, sau prostie crasa.
Este foarte posibil că asistăm la o gigantică încercare de a stabili control deplin asupra tuturor și fiecăruia dintre cetățeni. În același timp, blocajul economic, va lovi distrugător în toți micii producători. Singurii care vor profita vor fi giganții financiari și cei foarte bogați. Vom asista deci la o enormă redistribuire a bunurilor către cei care oricum sunt cei mai bogați. Dacă ar fi doar atâta și ar fi sinistru, dar “causa causorum”, principalul scop, pare a fi altul.
Cu mare grabă și asta încă mai înainte că acest virus să se răspândească, tot soiul de voci, provenind din cele mai decăzute cercuri iluminist-seculare, au cerut închiderea bisericilor. Aceleași voci, ale unor indivizi care nu au nimic în comun cu viața liturgic-creștină, se emoționau de “pericolul” pe care l-ar reprezenta Împărtășirea credincioșilor. Aceste aberații și blasfemii, repet, veneau din partea unor indivizi care nici nu cred și nici nu practică viață liturgică, prin urmare erau niște provocări grosolane. Dar iată că aceste “îndemnuri” au primit foarte repede acordul adminstrațiilor, ale celor care din slujirea intereselor trans-naționale și-au făcut virtute, Bisericile au fost închise. Iar cu asta ajungem la ADEVĂR.
Toată isteria, indusă prin zvonuri și prin “media”, are de scop o reconstrucție a orientării spirituale.
Se urmărește condiționarea oamenilor spre “adorarea” puterii seculare. Toată “nădejdea” oamenilor să fie îndreptată spre “puterea” vremelnică. Aici nu este ceva nou. Este vorba de lupta celui rău și a uneltelor lui cu Dumnezeu. În această înțelegere nu sunt multe de ales. Toți și fiecare trebuie să aleagă între a nădăjdui în Dumnezeu și Ortodoxie sau în lumea seculară și duhoarea ei pestilențială. Este o alegere pe care va trebui să o facă fiecare dintre noi și în chip răspicat. Să nu ne amăgim.
Nu vom putea fi “călduți”; nu vom putea fi în două bărci. Să înțelegem că, a urma lui Dumnezeu și Ortodoxiei va însemna efort și sacrificiu.În primul rând să stăruim în rugăciune încă mai mult. Să păstrăm legătură cu părinții duhovnici care, în chip eroic, continuă ciclul liturgic, continuă să aducă Sfânta Jertfă, singura certitudine a Mântuirii. Și mai ales să nu ne temem, să nu ne închinăm puterii lui Baal si sa nu ne inspaimante neputincioasele lui indrazniri .
Această putere lumească are picioare de lut și pâraie din toate încheieturile. Organizațiile trans-naționale s-au dovedit vorba în vânt. La ceas greu nu EU a ajutat pe Italienii și Spaniolii în nevoie, au ajutat Rusia și China. Se dovedește din nou că statele naționale sunt cele care sunt capabile să iasă din nevoie și nu “comisarii” de la Bruxelles. Și iarăși să nu avem îndoială, Dumnezeu știe să lupte și să apere ce este al Lui și pe poporul Lui. Întotdeauna a făcut-o și o va face și azi.
Cu noi este Dumnezeu!
——————————
Alexandru NEMOIANU, istoric
Jackson, Michigan, USA
30 martie 2020