Modernizarea fara occidentalizare a greco-ortodocsilor se termina pretutindeni si intotdeauna prost. Dupa cinci secole de colonialism oriental turco-fanariot, Romania incerca de la Cuza Voda la Nicolae si Elena Ceausescu, azi cu Programul de guvernare Dragnea, o modernizare fara occidentalizare, cu rezultatul de „Forme fara fond“. Prof. Mircea Cosea in ziare.com.: Avem crestere economica, a veniturilor. PSD experimenteaza fortarea dezvoltarii cu cresterea veniturilor, sperand ca ele vor stimula productia, investitiile etc. …Tot ce se consuma in Romania ca urmare a veniturilor sporite este o crestere economica pe care o exportam celor care ne trimit marfurile pe care le consumam, pentru ca nu suntem in stare sa producem … exportam grau si importam coca congelata. 70% din bunurile pe care le consumam sunt din import. Si, cum in balanta fiecarei familii alimentele ajung la 40-45% din buget, orice crestere a veniturilor mareste si aceasta parte a consumului din import. … cresterea veniturilor care nu e acoperita de o productie interna duce la inflatie … Deocamdata, am avut o reducere a puterii de cumparare sub 1% … si ne putem astepta la anularea efectului pozitiv al cresterii veniturilor prin cresterea inflatiei, a dobanzilor, a impozitelor si taxelor etc. Economia din Romania nu prezinta, nici pentru straini, nici pentru romani, garantii ca va avea rezultate bune in viitor. Potrivit statisticilor, mare parte a populatiei considera ca Romania merge intr-o directie gresita.
Modernizarea fara occidentalizare a greco-ortodocsilor
se termina pretutindeni si intotdeauna prost, chiar si ca membru in UE/NATO. Asta a experimentat Grecia acuma un deceniu, asta au incercat Prim-ministru Tariceanu si ministrul sau de finante Vosganian, asta incearca acuma Caritasul lui Dragnea, care se închide, supraviețui exact pe colapsul bugetului de stat. Și pe o amnistie, dupa cum ne explica mai jos foarte convingator Moise Guran:
Așa cum Firea nu crede în coincidențe, nici eu nu cred. Evenimentele acestor zile sunt complexe, adevăratele intenții ale lui Dragnea fiind bine acoperite de crearea unor perdele de fum. Finalul este imprevizbil, dar câteva linii pot fi totuși detectate. Ceea ce îmi este încă neclar la această oră e doar gradul de implicare conștientă atât a primarului Capitalei, dar și a prim-ministrului Viorica Dăncilă în schema ce va fi pusă în aplicare imediat.
Criza bugetară este cât se poate de serioasă și are o anvergură mult mai mare decât cei aproximativ 150 de milioane de lei tăiați din bugetele de securitate. La nivelul actual de cheltuială cu pensiile și salariile bugetarilor (cele mai mari din istoria României, ca procent în PIB sunt mai mari și decât în 2008) statul român nu le mai poate plăti în limita unui deficit de 3%. Pur și simplu așa a fost desenat acest buget încă din start, iar la aprobarea pe repede înainte, în decembrie 2017, toată lumea știa ce gogonate ascunde. Asta nu înseamnă că statul nu va mai plăti. Banii există fizic, e plină lumea de ei, nu suntem în 1995, nici în 2009. În plus, din 2011, în Trezoreria statului există o rezervă (buffer) de 5 mld. euro proiectată să permită statului român să supraviețuiască șase luni fără să se împrumute deloc. Sunt semne clare că Guvernul Dăncilă ciupește deja de câteva luni din această rezervă.
Caritasul lui Dragnea, numit pompos buget de stat, este grevat suplimentar de credite de angajament din anul trecut și aruncă în continuare iresponsabil cheltuieli pe anul următor, făcând pur și simplu România o țară de neguvernat! (Detalii aici, despre cum funcționează acest mecanism într-un avertisment lansat în 2017 de consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.) Numai rectificarea propusă ieri lui Iohannis mai suplimentează cu 9 mld creditele de angajament, față de doar 3 mld credite bugetare. O poezie! Și un dezastru inevitabil în 2019-2020! Continue reading „Viorel ROMAN: Modernizarea fără occidentalizare a greco-ortodocșilor (1)”
O lumină prelungă, albă, se frânse de-a lungul orizontului, urmată de o tăcere înfricoșată… apoi un tunet care clătină temeliile cerului și ale pământului. Zgomotul fu atât de puternic încat mi se înfundară urechile. Abia reuși să îți citesc de pe buze și din ochi chemarea înfricoșată:
