Galina MARTEA: „Unire în cuget și-n simțiri”, documentarul istoriei – Centenarul Unirii

O lucrare monumentală apărută recent de sub tipar la Editura Anamarol din București, coordonator și editor Rodica Elena Lupu, aceasta fiind o dedicație adevărată întru cinstirea neamului românesc – Centenarul Unirii. Este vorba de documentarul istoric „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, cu un cuprins de 296 pagini, prin intermediul căruia ne reîntâlnim cu renumiți istorici, academicieni și scriitori români clasici și contemporani: Ioan Aurel Pop (președintele Academiei Române), Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Dan Bodea, Ion Brad, Elena Armenescu, Cristian Petru Bălan, Ion Dodu Bălan, Florica Bud, Ionuț Caragea, Carmen Aldea Vlad, Adrian Botez, Radu Cârneci, George Corbu, Evelyne Maria Croitoru, Nicolae Dabija, Rodica Elena Lupu, Galina Martea, Nicolae Dragoș, Sergiu Găbureac, George Roca, Gheorghița Durlan, Alexandra Gălușcă, Radu Gyr, Gabriela Hale, Ion Horea, Iustin Ilieșiu, Niculina Merceanu, Isabela Bianca Neagu, Lucia Olaru Nenati, Octavian Paler, Maria Petrescu, Paula Romanescu, Alina-Maria Stârcea, Mariana Popa, Iuliana Paloda-Popescu, Marin Pungă, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Marinela Stănescu, Silvio Sticea, Maria Ileana Tănase, Andrei Teodor Stârcea, Dona Tudor, George Țărnea.

Cu o deschidere impunătoare, începutul acestei cărți își face prezența cu o prefață cât se poate de interesantă, realizată de distinsa, neobosita și talentata scriitoare Rodica Elena Lupu (poetă de o virtute aparte, prozatoare, jurnalist, editor, academician, Doctor Honoris Causa, etc), astfel, Domnia Sa relatându-ne: …Cuvântul entuziast şi răspicat al celor 100 000 de oameni adunaţi pe „Câmpul lui Horia” de la Alba Iulia, consfinţea şi din punct de vedere politic o unitate de viaţă, de limbă şi de cultură, care dăinuia de peste două mii de ani.

Timp de secole, cele trei ţări româneşti, Moldova, Muntenia, Transilvania, deşi despărţite politic, au cunoscut o dezvoltare în multe privinţe analogă, iar legăturile dintre ele, economice, religioase, culturale, erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărţea, afară de interesele puterilor dominante.

Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată şi o dată în faţa luptei maselor şi a conducătorilor luminaţi.

Prima biruinţă pe calea unităţii naţionale se câştigă la 24 ianuarie 1859, când Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România şi în 1877 să-şi proclame independenţa de stat.

În aceste condiţii, devenea cu atât mai nefirească şi cu atât mai odioasă menţinerea unei însemnate părţi a poporului român sub stăpânirea chezaro – crăiască.

Numeroase semne nu mai lăsau nicio îndoială asupra faptului că, în condiţiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populaţiei ţinuturilor intracarpatice, îşi vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu fraţii lor de dincolo de munţi, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul.

Clipa Unirii a sosit la sfârşitul primului război mondial.

Învinsă de contradicţiile care o măcinau din interior şi de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-şi spună răspicat cuvântul. Venind din toate colţurile ţinuturilor româneşti din lăuntrul arcului Carpaţilor, la Alba Iulia, s-a pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetăţii pătimirii şi a triumfului românimii, actul solemn al voinţei nestrămutate şi unanime a tuturora, care glăsuia şi a glăsuit mereu peste veacuri:

„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii în România…”. Visul de veacuri s-a împlinit. Ideea cea milenară a devenit o realitate.

Măreţul act, cu putere de lege şi plebiscit, de la Alba Iulia, fără seamăn în analele istoriei, este democratic prin formă şi fond.

Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României …” (Fragment din prefața cărții, Rodica Elena Lupu).

În continuare, cu un capitol de început, Ioan Aurel Pop (Președintele Academiei Române, prof.univ., dr., renumit istoric, publicist, scriitor), vine în paginile acestuli volum cu un mesaj concret despre Unirea Transilvaniei cu România și anume: despre „Istoria Transilvaniei”, în acest context afirmând „… Prin urmare, Transilvania este parte integrantă a României, iar acesta este un dat care nu mai suportă discuții”. Aceeași idee este prezentă printr-un alt comunicat semnificativ despre „Istoria Transilvaniei, cuvânt preliminar”, aici Domnia Sa concretizând:Istoria aceasta este o propunere de tratare a trecutului transilvan, din perspectiva tuturor comunităţilor etnice şi confesionale care au alcătuit Transilva-nia. Este şi o pledoarie de conservare – atât cât se mai poate – spirituale dintr-o regiune fascinantă, azi parte a României şi a unei lumi globalizate şi grăbite, atente mai mult la aparenţe decât la esenţe. Această istorie îndeamnă la cunoaştere în locul ignoranţei, la preţuire în locul urii sau indiferenţei şi mai ales la convieţuire egală în locul confruntării şi discriminării, într-o lume în care toţi trebuie să avem un loc demn”. Afirmații extraordinare despre spațiul românesc, care, la rândul lor, sunt mărturii autentice, cu suport documentar-istoric realizat în timp.

Cu un loc aparte, în această lucrare colectivă sau, mai bine zis, în această antologie istorică sunt prezenți marii scriitori români clasici (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu)  care, cu toții, au scris și au venerat prin lucrări literare tradițiile, istoria, viața românilor și, nu în ultimul timp, sentimentul de dragoste față de pământul natal-românesc și față de întreaga națiune română. Printre paginile respective ne reîntâlnim cu opera literară a poetului, dramaturgului, folcloristului, omului politic, ministru și diplomat, Vasile Alecsandri care, la rândul lui, a onorat cu multă demnitate întreg neamul românesc prin poemul HORA UNIRII, astfel exclamând: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inimă română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/ Pe pământul României!…”, respectiv, cu aceeași noblețe, prin poemul ODĂ OSTAŞILOR ROMÂNI: Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte!/ Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei şoimani de munte!/ Am cântat în tinereţe strămoşească vitejie,/ Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie/ Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume/ Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!…”. Cu o mândrie deosebită, recitim în această lucrare și versurile distinsului scriitor, poet, jurnalist,  Mihai Eminescu, dedicate țării românești: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!/ Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;/ Căci rămâne stânca, deşi moare valul,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc” (CE-ŢI DORESC EU ŢIE DULCE ROMÂNIE). Trecând la versurile lui Lucian Blaga ne regăsim prin sentimentul sacru față de cei dragi sufletelor noastre – părinți, bunei,  străbunei: Coboară-n lut părinţii, rând pe rând,/ În timp ce-n noi mai cresc grădinile./ Ei vor să fie rădăcinile,/ prin cari ne prelungim pe sub pământ (PĂRINŢII). Este prezent în lucrare și Octavian Goga, fiind considerat întâiul mare poet al generației Unirii de la 1918. Pe când Alexei Mateevici, în istoria literaturii române a rămas ca un mare poet basarabean prin realizarea poeziei Limba noastră, care, în timp, a dobândit o adevărată valoare de simbol: Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un şirag de piatră rară/ Pe moşie revărsată (LIMBA NOASTRĂ). Însă Ioan S.Nenițescu este autorul versurilor cunoscutului cântec patriotic „Pui de lei”, muzica fiind compusă de Ionel G.Brătianu, precum și al poeziei „Țara mea”, adusă în conștiința publicului român postbelic și contemporan prin intermediul cântărețului Tudor Gheorghe: „Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc!/ Căci rupţi sunt ca din tare stâncă/ Românii ori şi unde cresc” (PUI DE LEI). Iar George Coșbuc, cu multă demnitate pentru țărâna natală, scrie: „Patria ne-a fost pământul/ Unde ne-au trăit strămoşii,” (PATRIA ROMÂNĂ). La fel, Radu Brateș își exprimă stările sufletești prin aspirația de reîntregire a neamului românesc, cu Basarabia, bucata de pământ ruptă de la patria-mamă România: Lângă apa Prutului,/ Cale nu-i, cărare nu-i,/ Numai mlaştină şi stuf,/ Numai trudă şi năduf./ Vânturi vin din răsărit/ Să dărâme ce-am clădit./ Vin arşiţe şi furtuni/ Peste anii noştri buni” (LÂNGĂ APA PRUTULUI).

    Dintr-un context în altul revenim pe parcurs la scriitorii români contemporani care, cu același har scriitoricesc, au proslăvit și proslăvesc ținuturile natale, limba română, victoriile și obiceiurile prin intermediul cărora există poporul român. Astfel, Adrian Păunescu prin versurile sale redă sentimentul de încredere deplină pentru reîntregirea țării românești, vibrând real prin sunetul de clopot care ar putea  aduce pacea și bucuria unui neam într-un viitor apropiat: „Din om în om se-aude un clopot departe,/ De dincolo de viaţă, de dincolo de moarte,/ Îl duc pe umeri Moţii din Apuseni încoace,/ Miroase-a vârf de munte și a ștergar de pace,/ Un clopot care poartă un semn divin în sine,/ Că știe să vorbească și știe să suspine,/ Un clopot ce arată şi morţii, dar şi mirii,/ Că-i clopotul nădejdii şi al reîntregirii,” (CLOPOTUL REÎNTREGIRII). Iar Grigore Vieru prin poemul Scrisoare din Basarabia deplânge vremurile negre din trecut și, în același timp, își deschide sufletul fraților de peste Prut, spunându-le cât de mult îi iubește, necătând la faptul că vorbește o limbă română deformată: „Cu vorba-mi strâmbă şi pripită/ Eu ştiu că te-am rănit, spunând/ Că mi-ai luat şi grai, şi pită,/ Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt./ În vremea putredă şi goală/ Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/ Pe mine m-au minţit la şcoală/ Că-mi eşti duşman, nu frate bun./ Din Basarabia vă scriu,/ Dulci fraţi de dincolo de Prut./ Vă scriu cum pot şi prea târziu,/ Mi-e dor de voi şi vă sărut.” (SCRISOARE DIN BASARABIA). La rândul lui, Ion Dodu Bălan ne vorbește despre marea unire/ adunarea națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918: „La Alba-Iulia-n Cetate/ Cernea zăpada pe păcate,/ În negre secole-ngropate,/ Pe umbre-n moarte, deşteptate, / În ziua sfântă de dreptate,/ Pe file de luciri de soare,/ Când brav Mihai suia călare,/ Visând o Românie Mare,/ Cerneau zăpezile din zare.” (LA 1 DECEMBRIE 1918). Sub același ton scrie și George Țărnea: Întregul desfăcut în trei/ Prin vămi vremelnice de soartă/ Îl ţine strâns sub tâmpla ei,/ La Alba-Iulia, o poartă./ Şi dacă trupul său de lemn/ Veşminte-mpărăteşti nu are/ Păstrează-n carne primul semn/ Din prima noastră întrupare” (ALBA IULIA), dar și Dan Bodea care spune: „La Alba românii s-adună/ Întru gloria Cuvântului,/ Întru tăria Verbului,/ Întru neasfinţirea veacului./ La Alba românii/ Se urcă-n icoane-făptuire,/ Căci aici răsare Mircea cel Bătrân/ Sub cruce, la Rovine./ Gaci aici trâmbiţe de chemare face Mihai,/ Şi sub spadă românii,/ De la Nistru la Tisa/ Dau slavă Stâncii,/ Căci tăria dezvăluie iubirea.” (CANTICO). Pe când, Ion Brad cântă în versuri Ziua Națională a României: „Singur, în casa părinţilor…/ Jur-împrejur, numai icoane şi umbre…/ În fruntea lor – Brad Teodor, bunicul,/ Soldatul chezaro-crăiesc abia întors,” (DE ZIUA NAŢIONALĂ). Ulterior, prin vibrații de bucurie, Adrian Botez descrie hora bucovineană printr-o imagine clară a prezentului: „Bucovineana Horă plânge/ departe e – şi iar se strânge/ e cântec vechi – din regi uitaţi/ odat’ cu grâul semănaţi” (HORA BUCOVINEI). Însă admirabila poetă Rodica Elena Lupu ne vorbește despre viață, credință, omenie, durere umană, într-un final, toate centrându-se pe speranță, fenomen care menține existența omului în univers, nemijlocit, pe pământul natal: „Viaţă/ din viaţă,/ vis/ din visul omului,/ ţăndări/ de credinţă strămoşească,/ omenie/ din omenia românească,/ durere/ din durerea noastră milenară,/ speranţă/ din speranţă/ şi lumină/ din lumină,” (ŢARA MEA). Cu o durere,  sensibilitate și responsabilitate aparte pentru poporul român din Basarabia, Nicolae Dabija, renumitul scriitor din Moldova și întreg ținutul românesc, prin poezia de stil clasic prezintă tabloul cumplit al deportărilor, care în anii 1941-1953 au dus sute de mii de români basarabeni și bucovineni în Siberia și Kazahstan: „În Taimâr, cu-o sanie cu reni/ – colo pân’ şi vara viscoleşte/ – dat-am de un sat de moldoveni/ ce uitaseră – săracii! – româneşte” (COŞMAR). Cu același sentiment de tristețe pentru propriul popor, Galina Martea reprezintă chipul Basarabiei printr-un veșmânt al durerii tricolore: „Prin haina în culori ce ard tristeţea,/ de secole-ţi sacrifici existenţa/ și anii de copil, cu tinereţea,/ parcă n-au fost, precum adolescenţa.” (BASARABIA – HAINĂ ÎN DURERE TRICOLORĂ). Continuând discursul literar despre ținutul românesc, Florica Bud se prezintă cu un fragment de proză ce are tangență cu problemele cotidiane ale societății române, în mod aparte, despre conjunctura politică/ socială existentă în cadrul țării: „Porniţi să răstoarne universul într-o rână, fie în cea stângă, fie în cea dreaptă fără să se risipească de prisos, membrii iubiţi si neiubiţi ai Parlamentului s-au grupat şi regrupat, respectând cu sfinţenie formula Combinări de N luate câte K. Propun o mică incursiune în acest labirint modern care ne garantează democraţia.” (FECIOARELE DIN PARLAMENT). Trecând prin calea trăirilor sentimentale, Ionuț Caragea își exprimă versul liric astfel: „trăiesc durerea unei patrii/ ca într-un sacru legămînt;/ printre ventricule şi atrii/ îmi curge-acelaşi sînge sfînt.” (O PATRIE ŞI UN MORMÂNT). Iar George Corbu vine cu un poem care elogiază fenomenul de apartenență: „Eu sunt Român cum clipa este vreme/ Şi nu-s dator cu taină şi cu trudă/ Tărâmului ce-ar vrea să mă includă,/ Oricine-ar sta supunerea să-mi cheme.” (APARTENENŢĂ). De asemenea, Cristian Petru Bălan oferă în versuri o atitudine firească/ umană pentru ținutul natal, considerând că cel mai drag loc în acest univers este România: „Monument de munţi albaştri,/ sfânt podiş scăldat în soare,/ Leagăn drag al românimii,/ Transilvanie străbună,/ Iată-aud din întuneric/ un vacarm de voci avare/ Care cer să fii iar smulsă/ din tulpina străromână…” (TRANSILVANIA-I ROMÂNEASCĂ!). Și, nu în ultimul rând, Alexandra Gălușcă își exprimă gândul poetic prin forma autentică a iubirii de patrie: „România, țara mea frumoasă/ Binecuvântată țară mănoasă,/ Un rai de viță strămoşească/ Duşmanii tăi să te ocolească!” (ROMÂNIE, TE IUBESC!).

    Cu un conținut distins, volumul „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, se prezintă ca un adevărat documentar istoric prin intermediul căruia scriitorul român relatează discursul literar pentru a elucida niște adevăruri care ne reprezintă atât identitatea fiecăruia dintre noi, cât și identitatea/ personalitatea națiunii române. Un lucru extraordinar de frumos și demn, acesta reprezentând în esență fondul de idei și caracteristici al scriitorului român, totodată, acesta întruchipând conținutul cetățeanului român de pretutindeni și, nu în ultimul timp, conținutul societății române.

––––––––––––-

Galina MARTEA

Olanda

7 iunie, 2018

Anatol COVALI: La aniversară (lirice)

Aniversară

 

Oare ce mi-aș putea dori mai mult ?
Am fost întotdeauna un tumult
în viața care
mi-a dăruit și ce nu i-am cerut,
din dragostea-i mereu mistuitoare
făcându-mi scut.

 

Am fost pe culmi și-acolo am rămas
să îmi admir azurul meu retras,
dar plin de seve,
pe care dacă alții nu-l zăresc
e pentru că, cu toate că-i aieve,
e har ceresc !

 

Sunt fericit că am ajuns aici
fiind artist și nu biet măscărici,
poet ce lasă
în urma sa creații care vor
să aibă parte de o viață-aleasă
în viitor.

 

Anii sunt mulți, sunt grei, plini de omăt,
dar când mă uit adesea îndărăt
nu mi-e rușine
de ce-am făcut și las în urma mea
și simt că Cel pe care-L port în mine,
aici mă vrea !

 

Călătoresc în timp

 

Călătoresc în timp uitând prezentul trist
şi retrăind intens frumoşii mei ani tineri,
când mă mândream mereu doar pentru că exist
şi mă-ndreptam spre ţel zâmbind, fără reţineri.

 

Acolo rodul meu a fost mereu bogat,
n-aveam măcar un fruct să aibă viermi într-însul
şi sufletul meu pur zbura ne-ncorsetat,
căci încă mai spera şi nu-l umbrise plânsul.

 

Mă-mbrăţişez vibrând cu vechile iubiri
şi hoinărim cântând frumoasele-nceputuri
în care nu erau eşecuri, rătăciri
şi visele păreau mirific zbor de fluturi.

 

Din ce în ce mai des călătoresc în timp
şi totdeauna-n el cu-nfrigurare caut
să zbor cu aripi mari prin primul anotimp
şi să mai cânt visând pe-al tinereţii flaut.

 

În acest blând amurg

 

În acest blând amurg, nu mi-ar displace
să fiu pentru o clipă iarăşi zori
ca în a tinereţii tandră pace
să simt ai împlinirilor fiori.

 

În acest blând amurg visez , din plângeri,
să cânte iar iubirea cald şi lin
prin glasurile cetelor de îngeri
care-mi alintă clipele-n destin.

 

Continue reading „Anatol COVALI: La aniversară (lirice)”

Daniela SITAR-TĂUT: Colocviile Internaționale Interdisciplinare „Nicolae Steinhardt” – Memorialistica Marii Uniri, ediţia a III-a

COLOCVIILE INTERNAŢIONALE INTERDISCIPLINARE „NICOLAE STEINHARDT”
Memorialistica Marii Uniri
ediţia a III-a
8-9 iunie 2018, Baia Mare

 

PROGRAM

ORGANIZATOR

Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

COORDONATORI:
prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
prof. dr. Maria-Alina Dorle, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada, coordonator implementare proiect în Diaspora

PARTENERI
– Consiliul Județean Maramureș
– Școala Doctorală de Științe Umaniste din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
– Lectoratul Român de la Universitatea din Granada, Spania
– Asociația Traian din Cordoba
– Federația Asociațiilor de Români din Andaluzia
– Editura Actaeon Books Baia Mare
– Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
– Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș
– Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca
– Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus

PARTENERI MEDIA

Polemici (București/Memphis) • Antilethe. Revista pentru rememorarea exilului românesc (Craiova) • Gazeta românească (Italia) • Inforoes (Spania) • Australianul (Australia) • Clipa (SUA) • Mioriţa (SUA) • Radio PRO DIASPORA (Germania) • Confluenţe literare (Bucureşti) • Glasul Maramureșului • Graiul Maramureșului • Maramureș TV • Sighet TV • TL+.

COMITET ȘTIINȚIFIC

prof. univ. dr. George Achim, Școala Doctorală de Științe Umaniste, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere
prof. univ. dr. Mihaela Albu, Universitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu-Severin, Craiova
dr. Dan Anghelescu, Uniunea Scriitorilor din România, București
CS III Flori Bălănescu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, București
conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord, Baia Mare
conf. univ. dr. Maria Crina Bud, Universitatea York, Canada
conf. univ. dr. Nina Corcinschi, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău
prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Universitatea „Al. I. Cuza Iașiˮ, Institutul de Filologie Română „A. Philippideˮ, Academia Română, Iași
conf. univ. dr. hab. Aliona Grati, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chișinău
doc. Ph. dr. Peter Kopecký, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia
CS III, dr., Viorella Manolache, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București
lector dr. Florinel-Ionel Oprescu, Universität Wien, Institut für Romanistik
doc. Ph. dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada
Ph. dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava

Vineri, 8 iunie 2018

Orele 900-1030

SALA DE CONFERINȚE A BIBLIOTECII JUDEŢENE „PETRE DULFU”
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR

CUVÂNT DE SALUT din partea conducerii:

Consiliului Județean Maramureș – președinte Gabriel Valer ZETEA
Consiliului Local al Municipiului Baia Mare – primar Cătălin Cherecheș
Universității Tehnice Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere – prof. univ. dr. George ACHIM, Director al Școlii Doctorale de Științe Umaniste
Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş – prof. dr. Marius-Ciprian-Vasile CUCUIAT – inspector școlar general adjunct; prof. drd. Camelia BOGDAN – inspector școlar general adjunct
Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, director – prof. Traian COVACIU

PRELEGERI ÎN PLEN

prof. univ. dr. George ACHIM, Director al Școlii Doctorale de Științe Umaniste, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Poezia carceralului comunist românesc.

CS III, dr., Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, București, A patra soluţie (apud Steinhardt şi Orwell).

prof. univ. dr. Petru DUNCA, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, Școala Doctorală, Domeniul Filosofie, Hermeneutica mărturisirii. Nicolae Steinhardt – așa cum l-am cunoscut.

Orele 1030-1100 – PAUZA DE CAFEA

Orele 1100 – 1330

 

ACTIVITATE PE SECŢIUNI

SALA DE CONFERINȚE

I. SECȚIUNEA LITERATURĂ (1)

MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR

MODERATOR: prof. univ. dr. George ACHIM

1. prof. dr. Delia MUNTEAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Matei Vișniec – Despre iluzia libertății de gândire.
2. dr. Libuše VALENTOVÁ, Facultatea de Litere, Universitatea Carolină, Praga, Privirea lui Virgil Ierunca.
3. prof. Ramona JITARU, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, General Gheorghe Garoescu, Jurnal de front, vise de iubire. 14 august 1916 – 28 septembrie 1918
4. prof. univ. dr. Horea PORUMB, Université Paris 13, Presupuse amintiri ale unui presupus refugiat politic.
5. prof. univ. dr. Mihaela ALBU, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Mărturii despre absurdul şi tragismul închisorilor comuniste dezvăluite de scriitoarea Oana Orlea.
6. prof. dr. Alina DORLE, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Universul carceral in romanele lui Dragoș Protopopescu.
7. prof. dr. Monica D. CÂNDEA, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare, Sanda Stolojan, Jurnal din exilul parizian.
8. prof. Mihaela BUDE, Școala Gimnazială Cupșeni, Nicu Steinhardt și „Școala” de la Mănăstirea Rohia.
9. pr. prof. dr. Theodor DAMIAN, Institutului de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York, Patru instituții românești la New York.
10. prof. dr. Adriana CÎNȚA, Școala Gimnazială George Coșbuc Baia Mare, Experiența exilului și dubla identitate – Matei Călinescu și Ion Vianu.
11. prof. Maria Daiana COSTEA, Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte, Jurnalul – amintirea exilului

Orele 15:00– 18:00

SALA DE CONFERINȚE

SECȚIUNEA LITERATURĂ (2)

MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR

MODERATOR: prof. univ. dr. George ACHIM

1. doc. Ph. dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava, Exilul – ca mit posibil.
2. Alexandru BUICAN – director al Editurii Actaeon BOOKS, București/New York, Polemici. Jurnal de exil 1988-1991.
3. prof. Claudia BILAȘCO, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Vasile Voiculescu – suflet încătușat.
4. lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ, Departamentul de Studii Literare, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Nicolae Steinhardt despre poetica romanului polițist.
5. dr. Dan ANGHELESCU, Uniunea Scriitorilor din România, București, Vintilă Horia: Poetul și Poezia sa.
6. conf. univ. dr. Nina CORCINSCHI, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău, Eugenia Bulat, mărturisiri lirice din (auto)exil.
7. conf. univ. dr. Virginia POPOVICI, Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie, Departamentul de Limba și Literatura Română, Literatura română din Banatul sârbesc în context balcanic.
8. prof. dr. Daniela CĂPRAR, Liceul Teologic Penticostal Baia Mare, N. Steinhardt și literatura confesivă.

SALA FONDUL DOCUMENTAR AL ACADEMIEI ROMÂNE

Orele 11 00– 1300

II. SECȚIUNEA SOCIO-UMANE (1)
FENOMENOLOGIA TORTURII. VICTIME ŞI TORŢIONARI. LUPTA DE REZISTENŢĂ ÎN AFARA UNIVERSULUI CONCENTRAȚIONAR. DEŢINUTUL ROMÂN CA TIP UMAN. MEMORIALISTICA MARII UNIRI

MODERATORI: prof. univ. dr. Petru DUNCA, dr. Viorella MANOLACHE

1. prof. dr. Maria Daniela ANDRASCIUC, prof. dr. Gheorghe ANDRASCIUC, Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Sighetu Marmației, Victima în oglinda torționarului. Exerciții de conservare a demnității umane.
2. prof. Manuela PINTEA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Între întuneric și lumină. Lena Constante.
3. prof. drd. Andrei Claudiu DIPŞE, Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş/ Şcoala doctorală de Ştiinţe Umaniste, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord – Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Etica represiunii intelectualităţii în comunismul românesc.
4. prof. Mircea BOTIȘ, pr. Radu BOTIȘ, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș, Activitatea desfãșuratã de cãtre preotul Vasile Lucaciu în America în scopul realizãrii Marii Unitãti Naționale.
5. prof. dr. Petronela MUREȘAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Trecând pragul tăcerii – aspecte ale fenomenului concentraționar din perioada comunistă
6. Teresia Bolchiș TĂTARU, Germania/Augsburg, Marea UNIRE, dulce ca mierea și amară ca fierea.
7. prof. dr. Ancuța Maria COZA, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Maramureș, Romanul unui „Soljeniţîn român” – Ostinato.
8. prof. dr. Victor Ioan CHIRA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Problema cunoașterii în scrierile lui N. Steinhardt.
9. dr. Mirel GIURGIU, Istoria și activitatea „Bibliotecii si Institutului Roman” de la Freiburg, Kehl – Germania de Sud-Vest

SALA FONDUL DOCUMENTAR AL ACADEMIEI ROMÂNE

Orele 15 00–1830

II. SECȚIUNEA SOCIO-UMANE (2)

FENOMENOLOGIA TORTURII. VICTIME ŞI TORŢIONARI. LUPTA DE REZISTENŢĂ ÎN AFARA UNIVERSULUI CONCENTRAȚIONAR. DEŢINUTUL ROMÂN CA TIP UMAN. MEMORIALISTICA MARII UNIRI

MODERATOR: conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA

1. CS III Flori BĂLĂNESCU, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, București, Chestiunea identității la Paul Goma (O chestiune recurentă de Centenarul Unirii).
2. Radu Sergiu RUBA, Uniunea Scriitorilor din România, București, Cum l-am cunoscut pe Paul Goma.
3. conf. univ. dr. hab. Aliona GRATI, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Publicistica lui Paul Goma.
4. prof. dr. Marioara COSMA, Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexiu Berinde”, Seini, Monica Lovinescu – Discursul ficțional. ,,Cuvântul din cuvinte”.
5. doc. Ph. dr. Peter KOPECKÝ, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia, Momentul românesc „Decembrie 1989” sau o introducere diletantă pentru un documentar la nivel amator.
6. prof. Adriana MĂIMĂSCU, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Focșani, Nicolae Steinhardt – Jurnalul unui supraviețuitor.
7. CS III, dr., Lorena-Valeria STUPARU, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București, Dialogul cultural şi epistolar dintre Nicolae Steinhardt şi Mircea Eliade în perioada 1975-1984.
8. Sorina-Maria VICTORIA, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alexandru Paleologu – Scenarii de supraviețuire: carcera văzută în cheie ludică.

Sâmbătă, 9 iunie 2018

Orele 800-1800

ORA 1030 – SALA DE CONFERINŢE A MEMORIALULUI VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI SIGHET

PRELEGERE ÎN PLEN

conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Despre natura interioară a libertății.Relevanța unor modele comportamentale în spațiul concentrațional.

ÎNCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR. CONCLUZII

prof. dr. Daniela SITAR-TĂUT, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Paul Goma – Anamneza amneziei. Despre neajunsul de a fi român printre români.

Excursie de documentare la

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet
Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Rohia
Cimitirul Vesel – Săpânța

SECȚIUNEA ELEVI
Vineri, 8 iunie 2018

Ora 1100
SALONUL ARTELOR, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „PETRE DULFU”

MODERATOR: Marian ILEA
Coordonatori: prof. dr. Valentina-Gabriela TODORAN – inspector școlar pentru limba și literatura română-limba latină
prof. Sonia-Nicoleta HOZAN – inspector școlar pentru limba franceză, [cu atribuţii pe limba italiană şi limba spaniolă moderne]

SECȚIUNEA CONCURS DE REFERATE ȘI CREAȚIE – NICOLAE STEINHARDT. MARTURII DESPRE TRECUT…

1. ALBU Maria, Colegiul Național „Ion Minulescu”, Slatina, Trecutul nostru…, profesor coordonator – MANOLACHE Ștefania
2. VIȚEL Alina Ioana, clasa a IX-a, filologie, Colegiul Național Iași, Orașul închis. Scurt eseu despre cine am fost.
3. BĂLĂNEANU Mihai, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Gratiile și existența de dincolo, profesor coordonator – dr. COZA Ancuța
4. BOLBA Denisa, Verticalitatea credinţei părintelui Nicolae Steinhardt în Gulagul ateist, profesor coordonator – ȘOVAGO Adrian
5. CORPODEAN Oana Mariana, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare, Judecătorii.
6. COVACIU Filofteia, clasa a X-a D, O scrisoare din infern, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
7. DRUȚĂ Darius, clasa a XI-a A, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, 100 de ani, România, profesor coordonator – dr. CÂNDEA Dana Monica
8. PITFORODESCHI Patricia, clasa a XII-a I, Supraviețuirea prin poezie, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, profesor coordonator – dr. DORLE Alina Maria
9. SCHIAU Alex-Mihai, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Balada concentraționară, profesor coordonator – BILAȘCO Claudia.
10. ȘUGAR Anca, clasa a XI-a H, Apusul unui gând rătăcit, profesor coordonator – dr. DORLE Alina Maria
11. TUTUNARU Daria, Colegiul Național „Ferdinand” I, Bacău, Suflet încătușat, profesor coordonator – CEUNAȘ Gigliola
12. ZĂHAN Paula, clasa a XII-a F, Ocnașii, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela

SECȚIUNEA LETTRES DE LA PRISON/ LETTERS FROM PRISON/ CARTAS DE LA CARCEL/ BRIEFE AUS DEM GEFÄNGNIS

LIMBA ENGLEZĂ

1. BÂRLE Mara, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
2. BONAȚ Annamaria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
3. BUGHEȘIU Mara, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
4. BUTICA Emanuela, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
5. CHIRA Maria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
6. CIURDAȘ Estera, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
7. COSTIN Carina, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
8. GAVRIȘ Alisia, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
9. GULERAN Daiana, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, profesor coordonator DAN Amalia
10. IOSIF Lorena, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
11. LEMNEAN Eduard, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
12. LUPȘA Doriana, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
13. OȘAN Paula, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
14. POP Alexia, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
15. POP Miruna, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
16. POP Răzvan, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
17. PUSZTAY Doris, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
18. SIMA Cristina, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
19. TÎNC Dacian, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
20. VLAD Maria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR

LIMBA FRANCEZĂ

1. AGOȘTON Cătălin, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
2. BONAȚ Anamaria, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
3. BUGHEȘIU MARA, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
4. BUJOR Andrei, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
5. CHIFOR Emanuela, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
6. CHINDRIȘ Ioana, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
7. CORPODEAN Oana Mariana, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare
8. COSTIN Orlando, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
9. DOBRA Maria, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
10. FILIP Goje Răzvan, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
11. GAJE Marina, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
12. GAVRIȘ Alisia Emanuela, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
13. HOSSU Andreea Zorița, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
14. HRUBARU Carmen-Gabriela, Colegiul Național „Unirea Focșani”, profesor coordonator – LEPĂDATU Claudia
15. IOSIF Lorena, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
16. MAKRAY Robert, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
17. MARIAN Ioana, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
18. MUREȘAN Claudiu, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
19. PASCAN Carla, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
20. POP Andreea-Nicoleta, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
21. POP Răzvan, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
22. PRECUP Mădălina, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
23. RAȚIU David, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
24. ROMAN Monica, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
25. SARCA Andreea, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
26. SÂRB Mircea, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
27. STAN PATRIC, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
28. SUNYA Denisa, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR- TĂUT Daniela
29. ȘUGAR Anca, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
30. TALPOȘ Mădălina, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, profesor coordonator RIȘCOU-HOSU Mădălina
31. TIBIL Denisa, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
32. TIHOVAN Ștefan, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
33. TÎNC Dacian, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
34. TRIFAN Gabriela, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
35. VĂLEAN Larisa, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
36. VERZEȘ Adina, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
37. VIMAN Cristina, clasa a XII-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
38. VLAD Maria, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela

LIMBA SPANIOLĂ

1. HUSTI Simina, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
2. LIAHOVICI Gabriel, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
3. LUPȘE Doriana, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
4. POP Andreea Nicoleta, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
5. POP BELLA Alexandra, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
6. SZILAGHYI Cristina-Paula, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana

LIMBA GERMANĂ

IZVOR Mădălina Andrada, clasa a XII-a A, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, profesor coordonator – PÎRVU Gabriela

EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE GRAFICĂ ORGANIZATĂ DE prof. SILVIA DONCA, COLEGIUL NAȚIONAL „VASILE LUCACIU”

SECȚIUNEA TRAGEDIA ÎNCHISORILOR COMUNISTE

1. BABICI Florina, clasa a IX-a E
2. BABICI Oana, clasa a IX-a E
3. BĂRBOS Diana, clasa a X-a E
4. BÎRLE Blasiana, clasa a IX-a A
5. BÎRLE Ionuț, clasa a IX-a G
6. BLIDAR Alexandra, clasa a IX-a D
7. BONTE Eduard, clasa a IX-a C
8. BOTA Maria, clasa a IX-a F
9. BRAN Diana, clasa a IX-a C
10. BRĂDUȚ Timeea, clasa a VII-a, profesor coordonator GUȘAT Ancuța
11. BRÂNDUȘE Dezire, clasa a IX-a F
12. BUIE Mihai, clasa a X-a C
13. BURZO Giulia Alexandra, clasa a IX-a G
14. BUTEAN Eduard, clasa a IX-a C
15. BUZGO Bianca, clasa a IX-a F
16. CADAR Alesia, clasa a VII-a, profesor coordonator GUȘAT Ancuța
17. CIOLTE Irina, clasa a X-a A
18. CÎMPEAN Ana-Maria, clasa a IX-a B
19. CÎMPIAN Ioana, clasa a IX-a G
20. COROIAN Florina, clasa a IX-a C
21. COSTIN Oana, clasa a IX-a B
22. CSULA Beatrice, clasa a IX-a C
23. DAN Raluca, clasa a IX-a D
24. DANCIU Renata, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
25. DOLHA Ioana, clasa a IX-a E
26. DRĂGAN Vanessa, clasa a X-a F
27. DULF Horațiu, clasa a IX-a D
28. FĂT Laura, clasa a IX-a D
29. GÂRDELEAN Stefania
30. GHIAPIAS Patricia, clasa a X-a E
31. GHIȘA Ionela, clasa a X-a E
32. HERȚEG Ioana, clasa a IX-a A
33. IȘTVAN Bianca, clasa a X-a E
34. IURA Ștefan, clasa a IX-a C
35. KURAK Daniela, clasa a X-a E
36. LAZEA Alex, clasa a X-a C
37. LEORDEAN Maria, clasa a X-a E
38. MARAN Cristian, clasa a X-a E
39. MARCHIȘ Alexandra, clasa a X-a E
40. MATEAȘ Cătălina-Iulia, clasa a IX-a D
41. MATEI Cătălin, clasa a X-a C
42. MĂLĂNCUȘ Cami, clasa a X-a E
43. MEREUȚ Andrei, clasa a IX-a G
44. MEREUȚI Cristina, clasa a IX-a C
45. MERVIAN Krisztina, clasa a IX-a C
46. MESAROȘ Mădălina, clasa a X-a E
47. MICLEA Simina Mihaela, clasa a IX-a D
48. MIHALI Mărioara, clasa a X-a E
49. MIRIȘAN Amalia, clasa a X-a C
50. OANEA Ioan, clasa a X-a C
51. ORZA Georgiana, clasa a IX-a A
52. PETRAȘ Lorena, clasa a VI-a, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
53. POCLITAR Andrei, clasa a X-a E
54. POP Andra, clasa a IX-a D
55. POP Larisa, clasa a X-a C
56. POP Maria, clasa a X-a C
57. POP Natalia, clasa a VII-a, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
58. POP Nicola, clasa a IX-a G
59. POPA Andreea, clasa a IX-a G
60. PUȘCAȘ Patricia, clasa a IX-a B
61. RAD Carla, clasa a IX-a C
62. ROGOJAN Olivia, clasa a IX-a F
63. ROMAN Oana, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
64. SAS Melisa, clasa a IX-a G
65. SĂSĂRAN Cosmina, clasa a IX-a C
66. SĂSĂRAN Dania, clasa a IX-a A
67. SCHIAU Alex, clasa a IX-a C
68. SHIRAZI Saran, clasa a IX-a G
69. STAN Andreea, clasa a X-a A
70. STANCIU Sonia, clasa a IX-a F
71. SZOKOCS Andreea, clasa a X-a C
72. TĂMAȘ Codruța, clasa a IX-a B
73. TEȘILEANU Alexandra, clasa a IX-a A
74. TIMIȘ Iustina, clasa a IX-a E
75. TOHĂTAN Antonia, clasa a IX-a E
76. TOMA Daniel, clasa a IX-a D
77. TULBURE Claudiu, clasa a IX-a C
78. ȚIȚOC Rareș, clasa a IX-a B
79. VĂDUVA Denisa, clasa a X-a C
80. VINȚ Anca, clasa a IX-a D
81. VLAD Anamaria, clasa a X-a F
82. ZOLOTAR Claudiu, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța

SECŢIUNEA CENTENARUL MARII UNIRI

1. ARDUSĂDAN Darius, clasa a VII-a A
2. BABICIU Paul Marian, clasa a IX-a C
3. BANC Luca, grupa mijlocie, Grădinița cu program prelungit nr. 27, Baia Mare, profesor coordonator POP Irina
4. BĂBUȚ Cristina, clasa a IX-a E
5. BĂRBOS Diana, clasa a X-a E
6. BOTA Maria, clasa a IX-a F
7. BOZGA Iulia, clasa a X-a G
8. BREHA Paula Maria, clasa a IX-a E
9. BUIE Mihai, clasa a X-a C
10. BURZO Giulia Alexandra, clasa a IX-a G
11. BUTEAN Eduard, clasa a IX-a G
12. CHIRA Cristina, clasa a IX-a E
13. CHIȘ Bogdan, clasa a X-a E
14. CONSTANTIN Ștefania, clasa a X-a G
15. CONȚIU Ricardo, clasa a IX-a D
16. CRIȘAN Călina, clasa a X-a G
17. DAN Raluca, clasa a IX-a D
18. DOLHA Ioana Emilia, clasa a IX-a E
19. DULF Horațiu, clasa a IX-a D
20. FĂT Laura Elena, clasa a IX-a D
21. GHIȘA Ionela, clasa a X-a E
22. GIUVAR Oana, clasa a X-a G
23. GRUMAZ Tudor, clasa a VII-a A
24. HORDO Andreea, clasa a X-a G
25. HORINCAR Ionuț, clasa a IX-a D
26. IOGIBEAN Petruța, clasa a IX-a D
27. IȘTVAN Bianca, clasa a IX-a E
28. JECAN Andrei, clasa a VII-a A
29. KISS Bernadett, clasa a IX-a C
30. LEORIDEAN Maria Georgiana, clasa a X-a E
31. MATEAȘ Cătălina, clasa a IX-a D
32. MATEI Daria, clasa a VII-a A
33. MATEI Mădălina, clasa a IX-a D
34. MĂLĂNCUȘ Cami, clasa a X-a E
35. MĂRAN Cristian, clasa a X-a E
36. MEREUȚI Cristina, clasa a IX-a G
37. MERVIAN Krisztina Karina, clasa a IX-a C
38. MESAROȘ Mădălina, clasa a X-a E
39. MICLEA Andra, clasa a IX-a H
40. MICLEA Simina Mihaela, clasa a IX-a D
41. MITRE David, clasa a IX-a C
42. OFRIM Alexia, clasa a IX-a H
43. ORZA Georgiana, clasa a IX-a G
44. PAUL Andrei, clasa a VII-a A
45. POP Alexandra, clasa a IX-a F
46. POP Andra clasa a IX-a D
47. POP Christoph, clasa a VII-a A
48. POP Larisa, clasa a IX-a F
49. ROGOJAN Roxana, clasa a X-a E
50. ROMOCEA Izabela, clasa a IX-a F
51. SALACI Alexandra, clasa a X-a G
52. SĂSĂRAN Cosmina clasa a X-a C
53. SFÂRCUȘ Tudor, clasa a VII-a A
54. SÎRB Daiana, clasa a VII-a A
55. SOMEȘAN Cosmina, clasa a IX-a D
56. TARDI Raul, clasa a IX-a A
57. TĂMAȘ Claudia, clasa a IX-a D
58. TĂMAȘ Claudia, clasa a IX-a D
59. TIBIL Andreea, clasa a VII-a A
60. TIBIL Oana, clasa a VII-a A
61. TOMOIOAGĂ Ioana Gabriela, clasa a IX-a E
62. TREITLI Carina, clasa a IX-a D
63. TUNYAGI Kekin, clasa a VII-a A
64. TURDA Robert, clasa a X-a E
65. ȚÎNȚAȘ Gabriel, clasa a IX-a D
66. ȚURA Adriana Romana, clasa a X-a E
67. VIMAN Ionuț, clasa a IX-a D
68. VINȚ Anca-Daniela, clasa a IX-a D

SPONSORI

• Consiliul Județean Maramureș
• Asociația de părinți a Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare
• Ferma Zootehnică; S.C. Mesaj Prod. SRL, Tășnad; S.C. Don Pio SRL
• Ancuța Coza, Claudia Bilașco, Elena Cărăușan, Paula Fărcaș, Florentina Ghita, Delia Muntean, Manuela Pintea, Alina Dorle

Mulțumim scriitorilor, profesorilor, instituțiilor și editurilor care ne-au oferit cărți: George ACHIM, Mihaela ALBU, Lászlo ALEXANDRU, Dan ANGHELESCU, Cornelia BĂLAN POP, Flori BĂLĂNESCU, Alexa Gavril BÂLE, Gheorghe Mihai BÂRLEA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Terezia BOLCHIȘ-TĂTARU, Ioan BOTIȘ, Radu BOTIȘ, Rodica BRAD-PĂUNA, Florica BUD, Nicolae BUD, Alexandru BUICAN, Elena CĂRĂUȘAN, Monica D. CÂNDEA, Doina CETEA, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, Alexandru CISTELECAN, Constantin CIUCĂ, Marius-Ciprian CUCUIAT, Carmen DĂRĂBUȘ, Rodica DRAGOMIR, Editura Actaeon Books Baia Mare, Editura Ratio et Revelatio Oradea, Săluc HORVAT, Ioan HĂDĂRIG, Marian HORVAT, Marian ILEA, Ramona JITARU, Marina LAPOȘI, Viorella MANOLACHE, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș, Ioan NISTOR, Irina PETRAȘ, Emilia Coralia POP, Revista „Nord Literar”, Daniela SITAR-TĂUT, Lucia STOIAN, Lorena STUPARU, Ioana Ileana ȘTEȚCO, George TEI, Magda URSACHE, Radu ȚUCULESCU

Continue reading „Daniela SITAR-TĂUT: Colocviile Internaționale Interdisciplinare „Nicolae Steinhardt” – Memorialistica Marii Uniri, ediţia a III-a”

Anna-Nora ROTARU: Frânturi de viață (fragment)

I. FRÂNTURI DE VIAȚĂ…

 

Ah, tu Copilărie, prin ce hățișuri te-ai ascuns,
Ce mult aș vrea, pe calea ta, iar să mă întorc…
Șuvoi trec anii, simt, că nu mi-ai fost ‘ndeajuns
Copil sa fiu, clipe-n pumnii mici să le mai storc…

 

Am trăit ani frumoși de copilărie, cât a fost în viață tata în special, cei mai frumoși ani petrecându-i în preajma lui, cu o legătură strânsă, că nici măcar moartea nu ne-a despărțit vreodată, el sălășluind în ungherele minții mele, ca o icoană plină de bunătate și har ! Nu că pe mama și bunica nu le-am iubit mult, Doamne-ferește, ar fi mare păcat, bucăți din ele eram, trup și suflet, dar tata era sprijinul meu, figură blajină, pansament să-l pui pe rană, nu altceva !
Lector fiind la Facultatea de Medicină Veterinară din București, tatăl meu a fost obligat de sistemul anilor ce-au urmat, să demisioneze, începând un șir de peregrinări, un fel cam ca țiganii cu cortul, din loc în loc, găsindu-l probabil că era bun de corvoadă; pe unde era nevoie mai multă, hop și el și când își făcuse deja familia, hop și noi ! Așa, am colindat prin multe locuri din Moldova, primul fiind Botoșani unde m-am născut, apoi alte târgulețe, sătulețe, urmând Dagâța unde a fost transferat ca doctor veterinar și medic șef de regiune cum era pe-atunci, regiunea Iași ! La sfârșit Vasluiul, unde ne-am stabilit definitiv, fiind pentru un an și ceva profesor la școala postliceală veterinară. Acolo și-a încheiat socotelile cu viața, tragic, pe neașteptate pentru noi, (dar nu și pentru el, după cum s-a dovedit mai târziu), în clasă, predând la elevi și-n câteva ceasuri viața i s-a scurs, din neglijența medicilor de gardă, totul sfârșindu-se și pentru el, dar și pentru noi, cei rămăși în voia Domnului ! După această mică incursiune, prin viețile noastre, hai să ne întoarcem la Dagâța…
Ce pot spune de Dagâța ? Un sătuc mic, de șes, ce-l trecea pe-atunci la mijloc râul volburos și-l împărțea în două, trecându-se dintr-o parte într-alta a satului, pe un pod mare de lemn, azi și de mulți ani secat sau mutat cursul, nu mai știu… Un sat plin de câmpuri verzi, de livezi, așa de frumos în ochii mei și-n amintirile mele, așa de pitoresc, că nu-l voi uita niciodată; este satul celor mai frumoși ani ai mei, leagănul copilăriei mele, unde am petrecut un vis, adunând amintiri să-mi ajungă o viață-ntreagă…

Am stat vreo trei anișori numai, acolo începând școala primara, prima și-jumătate din clasa a-2-a, acolo am început să învăț să scriu, să citesc, cu neuitatul meu dascăl Duhneanu, um om în vârstă, plin de blândețe și har de-a dărui, de-a ne învăța, din tot ceea ce știa ! Acolo, m-am înconjurat de copiii satului, cu care petreceam cele mai minunate clipe, când ne adunam pe uliță… Doamne, și-acum îmi răsună în urechi hărmălaia, vocile și strigătele noastre, când ne jucam de-ascunselea, roata, capra, țurca pe maidanele din jur, când făceam așa-zisele ”expeditii”, prin livezile altora, la furat cireșe, dude, mere, gutui, că doar se știe, că niciun fruct nu-i așa de gustos ca cel furat din pom ! Dar mare distracție era când ne duceam la calea ferată și așteptam, la o anumită oră, să treacă marfarul cu vagoanele pline de sfeclă de zahăr, deasupra, pe grămezi stând oamenii la sporovăială în vânt ! Ne piteam cu grămăjoare de bolovani fiecare și când apărea mărfarul îi azvârleam înspre ei făcând fel de fel de grimase și maimuțăreli… la care ei răspundeau aruncând cu sfeclă după noi. Apoi, căram sfecla acasă, o curățam și-o ronțăiam, de parcă cine știe ce bunătate mai era, însă, era dulce ! De vreo câteva ori am repetat figura, până când s-au prins de veste și nu mai era nevoie să le azvârlim bolobani ci, văzându-ne, ne aruncau singuri sfecla, noi făcându-le din mână mulțumind și urându-le drum bun pe mai departe ! S-au învățat că trecând pe la Dagâța, o ceată de prichindei îi așteptau și când se întâmpla să nu venim la întâlnire în vreo zi, ne găseam porția de sfeclă pe miriște ! Poznași, nevoie mare mai eram, dar asta era și farmecul acelor ani de copilărie, totul părând frumos, bun si gustos !
Jucării multe nu aveam pe-atunci, dar învățasem să ni le facem singuri din orice: din cârpe făceam păpuși, le coseam rochițele, le împleteam cu andrelele căciulițe și fulare, castele din cărămizi și lemn, de la tâmplarul satului, cu băieții învățasem să facem fluiere, pistoale de apa din tulpine goale pe dinăuntru, din bucăți de scândură cu un ciocan și ceva cuie, făceam război de țesut pentru covorașe, din șipci legate de picior cu sfoară, schiuri și câte și mai câte ce, copiii de azi n-au trăit, n-au cunoscut și poate că nici nu se bucură așa de mult ca noi ! Prea au de toate azi, prea îi așteaptă darurile părinților, fără ca de multe ori să le fie cerute, fără să-i impresioneze prea mult, pentru că nu au apucat să le dorească și să le viseze ! Câte ore nu umpleam, înghesuiți cu toții pe o velință la iarbă verde, cu un puzzle cu imagini minunate din basme, ce mi-l dăruise tata… Îmi amintesc cum, cu așa-zisul ”ciubuc” dat de părinți sau, substras cu dibăcie din vreun portofel uitat, mergeam la prăvălia satului ( mai apoi s-a deschis primul super market ) și ne cumpăram bomboane… “de-un leu bomboane” sau, câte-un carnețel frumos, vreo călimară, din aceea din care nu curgea cerneala, vreo gumă albă, moale, penițe pentru toc, pe care le ardeam în foc să nu zgârie pagina, să putem scrie caligrafic și orice puteam închide în sipetul micuț al fiecăruia, o comoară cu care ne mândream care mai de care ! Chiar dacă bani nu prea aveam la îndemână, mai spălam sticle, borcane ducându-le cu sacoșele la vânzare, ne mai adunam la câte-o înmormântare, că spre cimitir, de câte ori se oprea alaiul și aruncau în aer bănuții, năvăleam care mai de care să-i adunăm din colbul drumului. Ne mai striga câte-o bătrânică să-i cumpărăm câte ceva de la prăvălie sau aprozar și ne dădea câte-un bănuț sau un pachețel cu bomboane; ba chiar, uneori, câte-un gospodar ne ademenea cu vreun bacșiș bunișor să-i adunăm balegă de cal de pe drum, voind să facă chirpici pentru casă ! Ne duceam și-n curtea Dispensarului veterinar, unde erau si grajdurile cailor ! De multe ori ne băgam și noi în băltoacă amestecând cu picioruțele goale lutul cu paiele și balega, așa cum vedeam la cei mari că fac, fiind și asta o distracție pentru noi și firește că nici eu nu lipseam ! Poate vreo căsuță din alea, dacă mai există azi, păstrează câte ceva de la noi în urechile pereților, măcar râsetele și strigătele noastre, deși se spune că numai pereții n-au urechi !
Tot așa îmi amintesc, că într-o dimineață geroasă de iarnă, fără să știe ai mei, m-am înfofolit bine, am adunat pe-ascuns ouăle din cuibar, de sub găini și m-am dus la piață, cu coșulețul plin. N-am să uit fața mirată a bunicii zicând mamei, că, “nu știu de ce, dar azi nu s-au ouat găinile”, eu făcând fețe-fețe, stăpânindu-mă să nu râd ! M-am așezat deci la rând, răbdătoare, cu cumetrele satului, să vând ouăle frumos învelite c-un șervețel, așa cum vedeam că făceau ele… gospodărește, nu glumă ! M-au văzut precupețele, o mogâldeață mică înfofolită, c-un fular și-o căciulă mai mare ca mine, să nu fiu recunoscută, (că, deh, mulți cunoșteau pe fata doctorului în sat ), cum îmi loveam bocanceii unul de altul să mă încălzesc, suflând în pumi și una dintre ele m-a întrebat: ” cât vinzi ouăle măi fetiță”?”Păi, 90 de bani bucata, că-s proaspete, frumoase și gustoase”, am zis eu, plină de curaj ca să mi le cumpere ! Ce bucurie când mi-a numărat banii în palmă, primii bani câștigați de mine ! Tare mândră mai eram și, împărțind banii cu copiii ce m-așteptau, ne-am cumpărat mere și pere murate, felioare de harbuz murat, dulce-acrișoare și-o punguță cu așa numitele scrijele, fel de fel de fructe uscate ce le ronțăiam cu mare plăcere ! Nu că ai mei nu mi-ar fi dat bani, dar nu voiam, nici să cer și nici să par mai presus de prietenii mei; nu voiam să mă deosebesc cu ceva, ci, să fac ce faceau și ei, să mă port ca ei, în recreație să mănânc, nu pachețelele de-acasă aranjate frumos de mama, ci felioara aceea de pâine, stropită cu ulei, ca să se lipească zahărul de ea sau cu magiun, să rod o gutuie luată în fugă din copac… nu voiam stiloul ce-mi dădea tata, chipurile să nu mă mânjesc de cerneală, ci tocul ce mi-l făceam cu copiii, dintr-o tulpiniță de la floarea de porumb, unde înfingeam penița și-o legam strâns de jur-împrejur cu ațișoară… Nu voiam rochițele mele de nylon, ca de balerină, cu jupoane și pompoane în cap, cum mă dichisea mama, cu pantofiorii de lac, de parcă eram vreo păpușă din vitrină, ca să se uite copiii la mine cu jind, nu, nu voiam, mi-era rușine ! Mi-amintesc cum odată, venind tata acasă de pe teren, m-a găsit împopoțonată, să stau singurică în grădină pe-un scăunel la soare, unde mă pusese mama, ca să nu mă murdăresc prin buruieni, jinduind copiii din mahala cum se jucau în colbul drumului și mă strigau ! M-a întrebat tata: ”de ce nu ești cu ei la joacă ” ? “Păi cum să mă joc așa ? Să mă murdăresc ? O să mă certe mama” ! Atunci și-a pus geanta deoparte, mi-a scos rochițica, jupoanele, pompoanele, șosete dantelate și pantofiorii de lac, lăsându-mă cu ce-aveam pe dedesupt și trimițându-mă la joacă, cu picioarele goale în colbul uliței, acolo unde răsunau vocile și râsetele de copii ! Se făcea foc și pară mama, degeaba săpunul, dar ce să mai spună, când tata îi zicea:” ia mai lasă copilul în pace să se joace în țărână ca ceilalți, s-o prindă soarele, acum să se bucure de copilărie, cum să se imunizeze altfel, cum să aibă poftă de mâncare “? Eram cam slăbuță, cam firavă, mama voia să mă infunde cu fel de fel de bunătăți, așa ca pe curci; venea până și în recreație să mă îndoape, de nu știam pe unde să m-ascund de rușine, dar îmi dădeau copiii alarma că vine mama cu pachețelul și eu dispăream ca prin minune ! Altfel, trebuia să stau în fața ei să mănânc tot și-ntre timp, copiii să se uite la mine și să li se scurgă ochii ! Ajunsesem de pomină în sat că-s mofturoasă la mâncare ! Odată, acolo unde mă jucam în ograda unor prieteni, m-au invitat părinții lor și pe mine la masă cu ei; eram cu toții vreo șapte copii, în afară celorlalți din jurul mesei, în mijloc o mămăligă mare, ce-au tăiat-o cu sforicica în felii, fiecare având castronelul lui de lut, cu mâncărica de fasole, aburindă, ce-ți gâdila nările, cu ligura de lemn, ulcica cu apă proaspătă din fântână și înfulecam și eu pe lângă ei, de parcă nu mâncasem în viața mea ceva mai gustos, că nici până acum n-am uitat ! S-a dus repede vecina la tata și i-a spus: “ia veniți dom’ doctor să vedeți cum mănâncă la mine Norica împreună cu copii ” și, de-atunci, de bucurie, tata îi aducea pe ascuns, fără să știu eu, fel de fel, să aibă femeia de gătit și, pe lângă ei, să mănânc și eu, că nu-i venea a crede așa minune ! Naa, asta era tăticul meu, altul ca el nu exista în lume pentru mine, îmi spunea povesti, făcea fel de fel de scălâmbăieli ca să râd și mamă să-mi bage lingura-n gură ! Dragii de ei…
Tare mult îmi mai plăcea să stau cu el împreună la Dispensarul Veterinar, să-l urmăresc în sala de chirurgie sau în farmacie, să simt mirosul acela așa de cunoscut mie de iod, ce-l păstrez și acum parcă în nări,(că de câte ori îl simt, zic, naa, a venit sufletul tatei ),apoi să-l văd cum pregătea medicațiile, cum amesteca substanțele în mojar, cum făcea pilule de antibiotice sau alte medicamente pentru tratament ! Chiar, de multe ori ajutam și eu la prepararea lor spunându-mi cum sa fac sau asistam la operații ! Vedeam ce făcea el și-mi operam și eu ursulețul, il bandajam, ii făceam injectii, până cand putrezea de-atâta apă in el ! Tare mai era capabil, mâinile lui nu operau, brodau, întotdeauna îl admiram cum lucra cu repeziciune, siguranță și exactitate ! Și, uite-așa, într-o zi, găsindu-mă din fericire pe-acolo, am văzut adunați și legați cu frânghii de gardul dispensarului vreo15 câini, unii lătrând, alții hârjonindu-se; m-am bucurat tare mult, erau tare frumușei, i-am mângâiat, m-am jucat cu ei pe după gard și mirată, l-am întrebat pe tata ce-s cu ei ! Mi-a spus că-s câini vagabonzi și chiar mă gândeam în sinea mea, că tare mi-aș alege vreunul dintre ei, așa frumoși cum erau ! Tata făcea iar pilule într-o tăviță în farmacie și crezând că-s din cele cunoscute, m-am oferit să îl ajut. Mi-a spus să nu ating substanța, că-i stricnină ! “Stricnină ? Ce să faci cu ea ?” Se cam codea tata să-mi spună, dar nici mie nu mi-a trebuit mult timp să înțeleg ! Așa că, făcând pe indiferenta, am ieșit în curtea dispensarului și i-am deznodat de la gard, câinii fugind care încotro, veseli hămăind, neștiind ce i-ar fi așteptat ! M-am pitit și eu pe undeva prin preajmă și, na, că-l văd pe tata să iasă în curte cu tava cu pilule, căutând câinii, dar câinii nicăieri și nici eu firește ! A început să mă strige cu voce cam severă, înțelegând cine era vinovatul, dar n-am ezitat prea mult, am ieșit din ascunzătoare bătăioasă și i-am spus : ” Da, eu i-am dezlegat, eu știu ca tu ajuți animalele, ce, ești doctor sau criminal ? ” M-a privit la început cu gura căscată, cu ochii măriți, stupefiat, neștiind ce să-mi spună, a încercat ceva să bolborosească, ceva ce nu-i ieșea din gură și-apoi, cu lacrimi în ochi m-a îmbrățișat mângâindu-mă : ”ai dreptate, fetița tatei, îți promit că nu voi face asta niciodată”…
Multe lucruri s-au mai întâmplat, multe aș avea de spus… multe am mai adunat pe-atunci, în sacul ăsta cu-amintiri, de la cele mai mărunte, până la altele mai mari, ca să-mi amintesc peste ani, trăiri de-o viață, doar în cei câțiva anișori ai mei ! Am devenit în sătucul ăsta minunat copilul naturii, crescând copăcel-copăcel, liber, fără constrângeri, bucurându-mă din plin de darurile ei, de răcoarea și frumusețea pădurilor dese, cu luminișuri, unde culegeam fel de fel de fructe sălbatice, mure, mere pădurețe, cireșe negre, amare și fragi și coarne și… și….orice se putea mânca ! Vedeai, cât cuprindeai cu ochii, câmpii întinse, verzi sau aurii de grâu, de porumb, nesfârșitele lanuri de floarea soarelui, în care ne prăpădeam copiii adunând brațe de pălării să le mâncăm semințele, iazul de lângă sat, unde mergeam la pescuit făcându-ne undițe din stuf, râul acela minunat, unde verile ne bălăceam cu droaia de copii… apoi, izvoarele cristaline în care-mi răcoream fețișoara, ne alungam setea și eu și tata cu bătrâiorul nostru cal Rudy, roșcovan cu coama lungă și clopoței la gât, în peregrinările noastre pe la fermele de animale și stânele de pe colinele dealurilor din jur ! Eram peste tot cu tata, scai mă țineam de el și măicuța mea era cam geloasă câteodată, plângându-se că, ” tu nu mă iubești așa cum îl iubești pe tata” ! O îmbrățișam și-i ziceam că o iubesc, începând din locul de unde sunt, făcând înconjurul universului și-napoi aici, apoi îi arătam degețelul mic de la fiecare mână spunându-i că unul e-al tatei și celălalt al mamei și le sărutam pe-amândouă, era un secret numai de noi știut, care însemna că suntem nedespărțiți ! Bunica nu avea degețel mic, îmi avea însă mâinile amândouă, dar asta e o altă istorie, ce va urma…Însă, la peregrinările astea nu puteam să renunț cu inima ușoară ! De multe ori, încă noapte fiind, după ce-și făcea injecția de insulină, tata încerca să se strecoare încetișor afară, ca să nu-l prind de veste ! Dar, unde să apuce ? Pe întuneric îl vedeam cu coada ochiului și cum trecea pe lângă pătuțul meu să-și ia rămas bun, îl apucam de gât și plângând, nu-l lăsam cu nimic să plece, făcând așa un tărăboi, că se scula mama, îmi făcea pachețelul cu mâncare și plecam amândoi, cu noaptea-n cap, vară, iarnă, pe orice anotimp ! Tare mult îmi mai plăcea când megeam la stânele de pe colinele dealurilor ! În timp ce el își făcea treaba, eu mă jucam primprejur cu mieluții neastâmpărați, cu câinii ciobănești, priveam ciobanii cum tundeau oile, cântând și țopăind “Moș Alecu, moș Alecu, tunde oaia și berbecul…”, cum umpleau gălețile cu lapte și, după treburile doctoricești ale tatălui meu, ne așezam cu toții în jurul unei mese rotunde, joase, de lemn curat, cu scăunele mici, la fel în jur, ciobanii făcând o mămăligă mare, însoțită cu lapte puțin afumat, fiert în ceaun pe jăratec, cu urdă, caș crud, ca o roată de mare, tăiat în felii generoase, ceapă zdrelită cu pumnul și câte-o stacană de vin negru pentru cei mari, iar la sfârșit, un fagure de miere de albine pentru mine. Adulmecam aerul acela curat, înmiresmat de iarba proaspăt cosită, de lucernă și pământ… ah, pământul acela puhav de după ploaie, cum mai mirosea de nu te mai săturai să-ți umpli plămânii ! Cu mâna sub cap, întinsă pe iarba verde, priveam cerul în imensitatea lui, ca și cum îl vedeam prima oară sau ultima, neclipind, căutându-i străfundurile, descoperind forme bizare, în norii ce se destrămau încet ! Vroiam să mi se întipărească-n minte totul… să nu pierd nimic, nicio clipă, înregistrând avid, ca pe-o peliculă de film, ce mi se derulează în fața ochilor și azi, acum când vă scriu, presimțind parcă pierderea tatălui meu ce avea să vină în scurt timp! Ne prindea înserarea, biruiți de oboseală, pe drumul de întoarcere ne fura somnul câteodată în căruță pe-amândoi și Rudy, știind drumul, ne-aducea singur acasă ! Ajuns în fața porții, necheza cu putere, fornăia și bătea din copite până ieșea mama și bunica repede din casă să ne-adune ! Odată chiar, adormiți precum eram în căruță și vrând să treacă peste calea ferată, calul s-a oprit brusc, s-a ridicat nechezând puternic în două picioare, cu copitele în aer, de era să se răstoarne căruța cu tot cu noi și treziți brusc, am văzut cu groază să treacă rapidul, aproape atingându-i botul. Ne-a salvat atunci săracul Rudy, obosit era și el de bătrânețe si- atâta alergătură ! Mai apoi, a rămas în curtea dispensarului să trăiască în liniște, pe cât mai avea de trăit ! Eu aveam grijă de el, să aibă fân, orz, apa proaspătă în găleata lui, grăjdarii aveau treaba lor, dar eu simțeam nevoia să-l ingrijesc, să-l mângâi, să-i vorbesc, era căluțul meu drag și caii nu-i uiți când îmbătrânesc, au suflet mare, nu uiți de fapt pe nimeni și nimic din ce-ai iubit ! Cu timpul am căpătat o iepușoară tinerică, vineție la culoare, Violeta precum o botezasem eu, tare năstrușnică, tare năzdrăvană, când o lăsai liberă, fugea ca vântul încolo, încoace, tăvălindu-se prin iarbă si iar o lua la goană, o nebunatică, ce greu o țineai in frâu !
Iernile erau minunate în sătucul nostru, așa cum doar în basme întâlnești ! Cu Violeta, cu coama-i împletită cu panglici roșii, cu clinchetul vesel al zurgălăilor de la gât, cu hamurile nou-nouțe la sania frumoasă ca o gondolă, luam drumurile, fie sub soarele strălucitor pe plaiurile înzăpezite, fie cu noaptea-n cap, când încă mai licăreau stelele pe cer, încă luna își mai arunca lumina-i argintie peste nămeți ! Eu, înfofolită de mama în pături și blăni de oaie la picioare, tata la fel, cu biciușca în mână zvârlind în aer și chiuind de veselie, ne luam rămas bun de la mamă și bunică și începeam aventura pentru încă o altă zi ! De multe ori, eu țineam hamurile, eram, vedeți, ”amazoana tatei ” cum îmi spunea el, alteori mă așeza pe spinarea iepii și ținând-o de coamă îi strigam: ”di-i căluțule, du-mă ca vântul și ca gândul ” ! Râsul, voioșia și cântecele mele nu lipseau, știam multe pe atunci și le ziceam în gura mare, așa știrbuță cum eram, de se prăpădea tata de râs, spunându-mi , ” hai, cântă-l pe-acela “, apoi pe-acela, imprăștiindu-se aburii răsuflărilor noastre, ce înghețau pe loc, cristalizându-se în gerul aprig ! Nu-mi păsa de nimic însă, nici de crivăț, nici de ger, de era noapte, oboseală și nesomn, singurul lucru pe care-l voiam era să mă înfrupt din viața asta, știind că n-am s-o mai întâlnesc vreodată, scăpând astfel și de cicălelile mamei, ce-i drept cam exigentă, dar și eu, nu zic, pusă pe boroboațe!
Ah, satule, sătuc drag, iernile tale le-am visat de-atâtea ori și de tot atâtea le-am pictat, că numai la sat, iarna-i iarnă adevărată ! Numai acolo vezi nopțile acelea albastre, înstelate, cu lună plină, ce-și împânzește lumina peste nămeți, strălucind argintii, cristalele de zăpadă, ca nestematele; numai acolo, în noapte domnea o liniște deplină, nelumească, o imensitate, de parcă cerul înstelat cobora peste noi, unindu-se cu pământul, o lume de basm încremenită ! Cântul cocoșilor doar mai anunța că timpul trece; acolo n-aveai nevoie de ceas, l-al doilea cântat al cocoșilor, oamenii se sculau și se duceau la muncă ! Zorii însă trandafirii în dimineți, cu un soarele strălucitor, te umpleau de euforie, de voie bună; alteori era albicios, palid, ascuns printre nori și ceață, ca după versurile lui Alexandri, invățate pe-atunci la școală: ”Soarele rotund și palid, se prevede printre nori, / Ca un vis de tinerețe printre anii trecători “… daa, așa-i… PRINTRE ANII TRECĂTORI… de-atunci mi-au rămas întipărite în minte, fiind cele mai potrivite la minunatul peisaj din jur ! Și ce frumos mai era, când venind de la școală, aruncam ghiozdanele care-ncotro și-alergam pe malurile înalte ale râului, ne făceam vânt cu săniuțele până jos, în albia lui înghețată bocnă, într-o hărmălaie de strigăte și râsete, ce răsunau în tot satul ! Ne luam la întrecere care mai de care, s-ajungă mai departe, având fiecare grijă, de cu seară, să frece șinele săniuței cu șmirghel, până se făceau lucioase, de te vedeai în ele și să le ungi cu ulei, ca să alunece mai bine ! Acolo uitai și de masă și de casă, pe înserate se strângeau mamele să ne adune la casele noastre și-atunci tot cu părere de rău, că de săturat nu ne săturam niciodată ! Acasă, moartă de oboseală, mă dezbrăca mamă de hainele ude și înghețate, de parcă erau de carton pe mine și mă așeza lângă soba încinsă din bucătărie, în care duduia focul, pe plită așteptând mâncarea aburindă, în cuptor mirosind, când pâinea proaspătă la tavă a bunicii, când cozonacii mamei umpluți cu ciocolată și nuci, când cartofii copți sau dovlecii dulci felii ce-mi plăceau așa de mult și-avea grijă bunicuța să-i pună la copt pentru mine ! Îmi încălzeam piciorutele și mâinile vișinii de ger, înghețate până la os, mi le freca apoi mama cu spirt și le punea în poală ei înfofolindu-le, ascultăm bolboroseala lor, adormind de multe ori la masă, cu mâncarea în gură, vocile lor stingându-se încet …mai încet … topindu-se în visul meu. Mă ducea mama în brațe în pătuc , îi simțeam prin somn mângâierea, sărutul cald pe frunte și mă lăsam pradă visurilor de copil fericit, neștiind de multe ori de-i vis sau realitate, temându-mă din instinct să nu plătesc cu durere mai târziu, cu un sentiment că se apropie furtuna !
Continue reading „Anna-Nora ROTARU: Frânturi de viață (fragment)”

Irina Lucia MIHALCA: Poesis

Ekphrasis, miniatură în mantia unui înger

 

Undeva în timp, ascult Vangelis,
efigia zâmbetului tău rămas în palma mea,
o frunză memoriei furată,
monada oglindită în creatoarea diadă.

Esenţa de caprifoi, prin culorile toamnei,
şi-a mistuit sufletul, sleit de putere,
prin căutări de la izvoare sau începuturi.

În inima lor şi-au scris poemul bucuriei, ekphrasis,
miniatură în mantia unui înger coborât

pe urmele paşilor lor
din constelaţia cosiţei dedicată zeiţelor.

Şoaptele vântului, mesagerul primăverilor pierdute,
adie poemul singurei lor respiraţii

în lumina uitată
nălucirea unui tainic sărut în oglinzile cerului
ţes cuvinte, poeme de stele,

din raze şi roua petalei.

În spaţii duble, timpul s-a-nchis în sine,
o tânară fată trece prin lacrima gândului,
cineva invizibil mângâie păpădiile

din zâmbetul tău. Nu sunt eu.

Din templul său, cu ajutorul Meduzei,
apare o tânără nimfă cu părul frumos,
prin valuri plesnite-n noapte,

Perseu începe căutarea timpului pierdut.

Pare absurd dar e logic:
– Aşa a fost Voinţa lui Dumnezeu!

Reţii doar gestul ei din gară,
ochii ei plutind de dincolo de timp,
secundele lui niciodată sunt geamuri,
când tânăr reflectau speranţe acum prăfuite,
citeşti printre rînduri fum şi pseudo-stele.

Nu s-a pierdut, s-a rătăcit,
dar această rătăcire e mai tristă ca pierderea.

 

Printre nori de cuvinte, ploaia a înflorit tăcerile

 

În ziua acelui straniu reflux,
dansând foarte aproape de moarte,
au plecat zeii.

Capetele lor devin tot mai mici,
două puncte la orizont,

o boare de tăcere,
o zbatere, abia perceptibilă, de apă.
În urma lor, marea redevine lină,
închizându-se deasupra.

Continue reading „Irina Lucia MIHALCA: Poesis”

Victor COBZAC: Dor de tăicuțu

DOR DE TĂICUȚU

 

Motto:

,,… Bătrân și trist, rămasei tată,
Doar ochii îți mai sunt atât de vii…”
                             Din poemul fără titlu de Dorina CODREANU (Veverița)

 

Bătrân și trist?
Incomparabil,
Al meu: și orb, și trist, și rece,
Și lipsă,
Cincisprezece ani,
Nu pot să cred… în nici un fel,
Că și-a dorit așa
Să plece.

Al tău
Cu ochii doi luceferi
Două izvoare …de lumină,
Al meu Tăicuț,
Cu doi ochi seci,
De lacrimi care nu mai curg,
Stejar tăiat
Din rădăcină.

Ne-am despărțit
Ca Tata de-un fecior,
Ce se mândrește că-i Cobzac,
Oricine nu m-ar întreba,
Privind de sus:
– Cine au fost părinții tăi?
Arăt cu ochii
La copac.

Un pom
Care-a îmbătrânit,
Sădit de-al meu Tăicuț și mine,
Stropit a fost
Cu mii de lacrimi
La gust ca mierea, rar de tot,
Mai des cu gust
De mărăcine.

Surcica
N-a sărit departe,
Îi seamăn întru tot la chip,
Dar și la fapte,
Sunt destule,
Plâng pe furiș, la fel ca dânsul,
Râuri ce intră
În nisip.

Mă invita
Să stăm pe prag
La un ulcior… cu vin din beci,
Ce multe-acum
Ași vrea să-i spun,
Palmele lui… în ale mele,
Le simt și-acum,
Atât de reci.

Țin minte,
Mă lua la vie,
Și pentru că eram de-o șchioapă,
Pe umeri mă urca, voinic,
Ca să ating cu capul cerul
La vârsta mea, muream să știu
De unde huma
Se adapă.

L-am plâns
Cu-n ocean de lacrimi
Or fi prea multe, prea puține
Mi-i capul nins,
Dar mai visez
Secunde lungi, în alb și negru,
Cum Tata vine-n vis
La mine.

De mâini luat,
Căci îmi lipsește,
Purtat prin curte… mă aprind,
De tot ce Tata-mi
Povestește,
Iar când ajungem la portiță,
Nu știu de unde
Să-l cuprind.

Nu-i rând
Ca să nu-l pomenesc,
Atunci când scriu vreo Poezie,
Alături de Măicuța mea,
Mă-închin la ambii
Și mă rog, ca amintirea
Despre ei, să rămână
Veșnic vie.


Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

4 iunie, 2018

 

 

Emma POENARIU SERAFIN: Poeme

Bună dimineața

 

Ceasul din perete bate tic şi tac
Dimineața trece numărând secunde
Ziua îmi adună ghemul din stomac
Somnul mi se stinge, la margini de undă.

 

Cu un gest molatec îmi caut cuvinte
Cufărul gândirii , precum golul sac,
Patul nopții mele , încă e fierbinte
Și mă-ndeamnă-n dânsul cufăr să-mi desfac.

 

Pe un colț de pernă, miroase-a iubire
Cu reflexe lila-n flori de liliac,
Papucii de casă , în compătimire
Unul după altul ,mi-au venit de hac.

 

Cafeaua de-aseară zace neiubită
Pe un colț de masă, parcă-i mai buimacă
Scrumiera plină, tare necăjită,
Eu cu mintea goală şi tare săracă.

 

Ceasul prinde ora şi-o toarnă-n secundă
Limba lui mai mare, îmi bate tic-tac
O vorbă din cufăr pare mai profundă:
Bună dimineața ! Ți-am venit de hac.

 

Răvaș inimii

 

În catedrala inimii , pustie,
În care gânduri triste bat,
Pe drumuri șterse, din hârtie
Doar fulgi de aripi mai răzbat.

 

Continue reading „Emma POENARIU SERAFIN: Poeme”

Jane CRIȘAN: Căderea de pământ

CĂDEREA PE PĂMÂNT

 

Să zbor! Să zbor mi-a fost al meu destin!
N-am fost făcută doar să mă târăsc!
Aripi în loc de brațe din umerii mei țin…
Pot numai să iubesc, nicicând pot să urăsc!

 

Nu cred că sunt un înger, ci pasăre de dor!
O specie ciudată ce-a apărut din ploi,
Când vânturile-astrale au smuls-o de pe nor,
Și s-a trezit speriată-ntr-o baltă cu noroi…

 

Așa mi s-a părut, Pământul, dintr-o dată!
Mocirla-n care-adesea te murdărești pe drum…
Și m-a durut plecarea din lumea mea curată
Într-un viespar de oameni necunoscuți, acum.

 

Dar am simțit o mână prinzându-mi o aripă,
Săltându-mă din balta în care am căzut…
Și timpul meu astral s-a transformat în clipă,
Uitând eternitatea din care-am apărut…

 

Căci era ea, Iubirea… Când mâna mi-a întins,
Eu, pasărea de dor, mi-am regăsit menirea…
Și am simțit, deodată, săruturi care-au nins
Din cer în fulgi, pe suflet, redându-mi fericirea…

––––––––––––

Jane CRIȘAN
Seattle,WA,USA

                                Din vol.”Sarutul spinului”

Marta Polixenia MATEI & Marin BEȘCUCĂ: Concertul se vede împlinit

CONCERTUL SE VEDEA ÎMPLINIT

                                     Ciclul: Răspântii

… retina primea explozia de lumină în durere,
ochiul, schingiuit de nesomnul din noapte, însă
se bucura de buchetele de raze cu petale de albastru
după tăcerea unei Duminici de plumb
și-atâta tril sfâșia cerul !
greierii își acordaseră instrumentele încă din sputa nopții
Luna orchestra Concertul liniștii ce mocăia pe portativul
cântatului de cocoși …
nu e fărâmă de clipă ne-nmuiată în supa de rumori
și totul îmbia :
poftiți la un sorb !
poftiți !!
se aruncau bobii de rouă,
se aruncau vânturile,
se aruncau undele ascunse-n florile de dovlecei …
și Concertul se vedea împlinit de Colonadele de strigoi
venite să-mi aducă ștafeta,
vuia Dumbrava !
freamătul Sărutului anunța că-și vrea și el parte
la festinul zorilor și-mprăștia bezele în stânga-dreapta …
dar nu te-am uitat !
strigă colțul de buză venit în frac …
mie însă,
mie-mi plăcea despoiul !
și mă repedeam din flămând să-mi iau cât mai mult
din moiul care nu doar îmbia,
vrajă !!
Continue reading „Marta Polixenia MATEI & Marin BEȘCUCĂ: Concertul se vede împlinit”

Dan-Obogeanu Gheorghe: ,,Devenire’’

,,Devenire’’

                      (închinată celor de la catedră

                                         și dascălilor mei plecaţi din această lume)

 

Dacă m-aş mai naşte odată
i-aş cere Domnului să mă facă Dascăl,
să văd lumea cu ochiul primului Cuvânt
ieşit din creionul unui suflet micuţ….
E Miracolul celui ce încă n-a înţeles Viaţa
dar vrea să fie Om Mare!
Şi i-aş cere Tatălui Meu
mai multă inimă,
mai multă fantezie,
mai multă Iubire…
I-aş cere numai răbdare să-mi dea
să pot să mai fiu Eu atât de Copil
cât să pot sădi copilaria asta dulce
în orice Fiinţă….
Lumea să iubească
aurul din litere
şi dulceaţa din cuvinte,
iar gustul lor
să se facă Miere, Azimă şi Vin….
Aş vrea să fie Lumea
un stup
în care să se adune
toată dulceaţa florilor din câmp…
Iar Dascălul priceput
să poarte Roiul acesta
în tot Universul,
iar Harul său
să se facă Lumină de Înviere
peste tot Pământul!

………………………………….

De m-aş naşte înc-odată
Fa-mă, Doamne, rămurea
Muguri buni să dea din ea…
Rod bogat din Flori de Stea!

–––––––––––––

Dan-Gheorghe OBOGEANU

5 iunie, 2018