durerea plângea între pleoape
scriam versuri
pe ramuri de noapte
aveam aripile întinse către El
sprea a înțelege lumina
pășeam tăcut printre tainele lumii
rătăcind între pereții de ploaie
visam să renasc între spini
din cuvinte arse a rugă
am întors mâinile către cer
erau aspre de întrebări
a rămas cuvântul răstignit pe o cruce
pe cruce și cuiele plâng
nu am venit între voi ca să să stric
ci să împlinesc cuvântul Lui
cu umilință, speranță și iubire
cuvântul e rugă
e ultimul psalm
stele așteaptă în noapte cuvânt întrupat
zarea, cărarea sfântă spre cer
luminează un surâs în priviri în bezna adâncă
sub cuvânt, timpul se deschide ca un mugur, a floare
susură ape într-un colț de tăcere
din aripi fac astăzi o cruce
privirea să-mi fie ieșire sub taina iubirii
———————————–
Viorel Birtu PÎRĂIANU
Constanța
24 iunie 2019