Elena TUDOSA: Sânziana

Peste dealuri și ponoare,
În ajun de sărbătoare,
Fecioarele de cu zori,
Merg să strângă mândre flori,
Sânziene, flori de câmp,
Bucuroase azi le strâng,
Le adună în buchete,
Și ursita stau s-aștepte,
Cununite -or să – mpleteasca,
Iubiții să – și întâlnească,
‘N culmea casei apoi le-aruncă,
S-afle dacă se mărită.
E noaptea de sânziene,
Când îți spune inimioara,
Dacă iubitul pesemne,
Iti va împlini chemarea,
Zorindu-si însurătoarea.
Sânziene, flori gingașe,
Împletite în cununi,
Iubirile pătimașe,
Le-ntalnesti,le croiesti drum.
Sânziene, flori frumoase,
Astăzi cucu-o să mai cânte,
Fecioarele făr’ a fi geloase,
Vor afla ce-o să se-ntâmple.
Sânziana, floare purtată,
De Dragaica, azi la joc,
Toată fata își așteaptă,
Să cunosc-al său noroc.
Sânziana, mândră floare,
După cum e datina,
Azi de a ta sărbătoare,
La cingători te-or purta,
Și tare nerăbdătoare,
Iubiți-si vor aștepta.
Se vor prinde-n frumos joc,
Toate – mprejurul unui foc,
Și-n îmbrățișări fierbinti
Își vor face jurăminti,
Ca să rămână uniți,
Împreună fericiți.

——————————-

Elena TUDOSA

24 iunie 2019

Imagine facebook

Lasă un răspuns