De la Balcic ne-am deplasat spre nord-vest la Svestari, unde se află mormântul regelui dac Dromihete, dar şi fosta capitală a Daciei, Helis, înainte de fi Sarmizegetusa Regia. Am urmat drumul spre Dobric, apoi până la Isperih, de unde ne-am abătut în dreapta spre Svestari. Necropola tumulară de pe înălţimile platoului calcaros, se află la sud de cetatea Helis, cetate încadrată natural din trei părţi, de valea abruptă, sculptată de un pârâu, în calcar şi gresii, vale ce se adânceşte în pachetele de roci, până la circa 100 de metri adâncime. Cetatea era bine apărată, fiind înconjurată de două ziduri de piatră groase de 3-4 metri. Cel exterior cuprindea cam 100 de hectare, iar cel interior, jumătate din această suprafață.
Poziţia dominantă şi zidurile impunătoare, au făcut din cetatea Helis, o fortăreaţă de nepătruns, un avanpost strategic de protecţie defensivă a familiilor regale, cât şi a nobilimii gete. Mai era numită şi Daosdava, „Cetatea lupilor”. În această cetate a fost ospătat generalul roman Lisimah, în anul 300 î.H., atunci când acesta a fost învins şi luat prizonier de regele dac Dromihete.
Mormântul tumular unde a fost înmormântat regele Dromihete, descoperit ăn anul 1982, este încadrat de o mulţime de tumuli, de dimensiuni mai mici, în funcţie de rangul deţinut în viaţă de respectivele căpitenii dace. Fiecare tumul, prezintă, în interior, o cameră mortuară din piatră fasonată, de tip cavou, unde au fost depuse resturile pământeşti ale decedaţilor (oase sau cenuşa de la ritul de incineraţie). Pe lângă acestea se pot identifica şi alte elemente de ritual (ceramică, podoabe, unelte şi arme) din fier, sau metale preţoase.
Arheologii bulgari, efectuează, an de an, noi excavaţii, atât în interiorul tumulilor din zonă, cât şi în spaţiile dintre aceştia, spre a surprinde obiceiurile şi modul de trai al vechilor locuitori geto-dacii. O ușă masivă de metal se deschide și trecând prin micul hol-muzeu, minunea cu trei camere se arată. E de admirat și construcția de beton care a fost ridicată pentru a proteja ceea ce e din 1985 în Patrimoniul Universal UNESCO. Construcția antică are cinci metri înălțime, șapte metri lungime, iar zidurile sunt groase de un metru. Avem trei camere: o antecameră prin care se trece, camera mortuară în față și în dreapta o cameră secundară. O poartă uriașă sculptată în piatră cu protectoarea Meduză deasupra ușii ar fi stat în fața mormântului regelui; i-ar fi oferit protecție de privirile oamenilor de rând. Două paturi mortuare sunt aici, cel al regelui și al soției lui, în dreapta, perpendicular pe al regelui. Deși nu e sigur, soția e posibil să fi fost sacrificată pentru a-și însoți consortul pe lumea cealaltă. În stânga, dreapta și deasupra mormântului regal găsim 10, patru în față, trei pe fiecare laterală, reprezentări feminine sub formă frize cioplite în calcarul construcției.
Celebre sunt picturile murale și reliefurile celor zece cariatide care împodobesc un mormânt din incinta metropolei, consacrate înfățișării celor zece trepte ale drumului spre nemurire (analogie cu formele tracice ale orfismului). Mormântul are o criptă cu o înălțime de 4,45 m și o lungime de 3,92 m. Cariatidele sunt, conform orfismului tracic, organizate într-un grup de patru, care „susține” arhitrava, și două grupuri de câte trei, care împodobesc laturile încăperii.
Picturile, rămase neterminate, o înfățișează pe Zeița Mamă, asistată de patru purtătoare de daruri și cununi, învestind pe cavalerul-rege trac cu puterea asupra lumii, cele patru reprezentând zeităţile elementelor naturii; pământ, apă, foc, aer.
–––––––––
Bibliografie selectivă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mormântul_tracic_de_la_Sveştari
Prof. dr. Vicu MERLAN
Huşi, august 2019