Vasilica GRIGORAȘ: Femeia, făptură de taină adâncă

Femeia, făptură de taină adâncă

 

Sunet solemn de orgă
or ton de vioară-n surdină,
tablou în lumini şi umbre,
filă de carte scrisă cu migală
într-un alfabet indescifrabil.

 

Fâlfâitul unor aripi de înger,
adierea şi suspinul vântului,
murmur stins, răsuflarea mării adormite,
suflet schimonosit de vuietul urâtului,
dar veşnic de veghe în rochie liliachie.

 

Lumină ce arde-n tristeţi jucăuşe,
nălucă împietrită de ne-nţelesuri,
gând doldora de năzuinţe nepătrunse,
inimă sfâşiată între speranţă şi îndoială,
nedezlegat mister în arta vieţii.

 

Fierbinte după-amiază de vară,
lună de gerar, pustie şi-ntunecată,
vibrezi, te aprinzi ori te stingi
după cum cerul ţi-e leagăn ori suspin,
FEMEIE, făptură de taină adâncă.

——————————–

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

7 Martie 2018

(Imagine de pe internet)

 

Lasă un răspuns