Melania RUSU CARAGIOIU: Al XXI-lea Festival Internațional al Scriitorilor și Artiștilor de la Val David, Canada

Suntem în plină vară termică, deși nu a început încă solstițiul de vară.

Este anul Pandemiei covid-19, 2020. Spiritele caută mereu același drum știut, sigur și productiv, silențios și eficient inspirat dintotdeauna. Fiecare recurge la resusele sale personale de a rezista și de a continua drumul știut, netezit cu grijă din trecut, drum care trebuie urmat ascendent și de aci înainte. Acum împotriva pandemiei  încoronată de covid 19, sau de alți înrudiți ai lui, omenirea secolului de început XXI, caută idei și metode salvatoare spre a fi cât mai puțin stânjenite activitățile și aspirațiile umane și integritatea socio-economică.

 Omul chibzuit, precum zice românul, și poate nu numai el, lucrează după un plan, după un program și încearcă prin mintea lui iscusită, să folosească sau să inventeze orice soluții spre a-și realiza planul propriu.

 În cazul de față, dacă nu ne putem vedea în persoană, în cadrul Festivalului Internațional al Scriitorilor și Artiștilor de la Val David, atunci să găsim o metodă apropiată. Exista de mulți ani o asemenea metodă a Teleconferințelor, dar mult mai rudimentară. Acea metodă, precum tot ce este sub mâna omului și în puterea minții lui, s-a perfecționat și iată -ne de data aceasta, spre a ne întâlni virtual, folosind procedeul de mare tehnologie ,,Calendar intregration” cu ,,Microsoft Outlook”, videoconferința prin Zoom.

Procedeul de a strânge împreună o comunitate diversă, cu participanți din diferite colțuri ale lumii nu este prea simplă, ci este facilă doar pentru un specialist internaut.

 Întrucât este prima dată când Festivalul Internațional al Scriitorilor și Artiștilor de la Val David, Director Flavia Cosma, se desfășoară în condiții tehnologice de Zoom, am considerat necesar prin cele de mai sus, să descriu frământările, prin care s-a născut întâlnirea noastră. Pentru prima dată ne vedem și ne auzim în condiții deosebite, de pandemie, în care să nu folosim măști de protecție, să vorbim liber și să fim înconjuați de prietenii cunoscuți și de alții noi pe care dorim să îi cunoaștem, mai bine.  Putem fi înconjurați- ceeace am și făcut- și de familiile noastre, acasă la noi, dar să ne simțim tot atâi de aproape ca întotdeauna.

  Gândind la toate aceste elemente, Doamna Directoare profesor, jurnalist, scriitor, Flavia Cosma, a programat continuarea întâlnirilor noastre și în acest an, 2020 la al XXI-lea Festival Internațional de la Val David–Laurentides- Canada.

Toate fiind bine pregătite, în data de 20-21 iunie 2020, în cadrul unei teleconferințe Zoom ne-am întâlnit cu toții în cele mai clare și bune condiții, sub mâna specialistului, Dl. inginer Cristian Bucur și a Doamnelor, Flavia Cosma și Marie Annie Soleil.

Într-o mare efuziune de sentimente ne-am întâlnit, spre satisfacția noastră și a lucrărilor Festivalului, în zilele,,memorabile”, cum zice cronicarul, de 20-21 iunie 2020, ăntr-un grup format din 30 de persoane participante imagistic și vocal, prin contribuția creațiilor noastre personale, adăugând de fiecare membru ,,expozant, sau grăitor” și familia și prietenii curioși, de acasă, de lângă noi, dinafara cadrului, se înțelege, să afle și să sărbătorească împreună cu noi evenimentul difuzat on line.

Am auzit mereu oameni plângându-se de existența pandemiei și de atâtea dragi vieți pierdute, dar unii mai inimoși, după ce au plâns, și-au șters lacrimile și au afirmat că trebuie să tragem învățăminte, și să punctăm și unele oportunități, spre revenire, chiar precare, după atâtea pierderi prin groaznica pandemie. Și iată, uitând pentru un moment tristețea pierderilor, creația noastră a notat totuși  popularitate prin participarea vizuală discretă și a ivitaților noștri, din umbră. A  crescut larg și popularitatea acestui Festival difuzat prin Zoom.

Cu permisiunea D-nei Directoare Flavia Cosma, voi insera tabelul participanților, exact după programul întocmit de Domnia sa.

Programme du Festival

LE SAMEDI 20 JUIN 2020

De 14h30 a 17h30

Présentation—Flavia Cosma, Janine Pioger et MarieAnnie Soleil

Janine Pioger et Anna Louise Fontaine vont lire des textes en français.

  1. Hélène Dorion— écrivaine, poétesse, suivi d’un film court « Hélène Dorion-Pierre-Luc Racine—Pas même le bruit d’un fleuve »
  2. Bina Sarkar Ellias—poétesse, écrivaine, cultural promoteur, Mumbai, Inde
  3. Honey Novick—poétesse, autrice-compositeur, Toronto, ON
  4. John Mallette—poète, Laurentides, QC
  5. Gloria Mindock—poétesse, Somerville, Ma, USA
  6. Jacinta Ceballos—poétesse Mexique
  7. Flavia Cosma—poétesse, Val-David, QC
  8. Louise Carson—poétesse, St. Lazare, QC
  9. Luis Raul Calvo—poète, auteur-compositeur, Buenos Aires, Argentina

suivi de « Cancion para Sofia », une pièce musicale de sa composition.

  1. Janine Pioger—poétesse, Laurentides, QC
  2. Anna Louise E Fontaine—poétesse et artiste, Laurentides, QC
  3. Analia Daporta—poétesse, écrivaine, traductrice, Buenos Aires, Argentina
  4. Gerette Buglion—auteure, Vermont, USA
  5. Karen Friedland—poétesse, Massachusetts, USA
  6. Yvan Denis Dupuis—poète, auteur-compositeur, Ste Adèle, QC

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Al XXI-lea Festival Internațional al Scriitorilor și Artiștilor de la Val David, Canada”

Melania RUSU CARAGIOIU: Opinii despre familia Țene inclusă în Antologia LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, realizată de Ligya Diaconescu

        În partea a doua a Antologiei găsim prezența prin care ne onorează, a Domnului Al. Florin Țene, Președintele Național al Asociației Liga Scriitorilor Români, membru UZPR și membru al Academiei Americană Română de Artă și Știință, Domnia sa, cunoscut eminescolog ne introduce în sintagma naționalismului eminescian, și a naționalismului în viziunea generală.

       În articol sunt enumerate și analizate sub acest aspect creațiile eminesciene: Fragment dramatic „Mira”, „Alexandru Lăpușneanu”, „Alexandru Vodă”, drama „Emmi”, tabloul dramatic „Mureșianu”, romanul neterminat „Geniu pustiu”. Creații în genuri literare diverse, cu tentă de naționalism în creațiile antume și în cele postume, publicate ulterior de Titu Maiorescu. Însuși poetul Mihai Eminescu, spune despre naționalism: „Fiecare literatură națională formează focarul spiritual național, unde concură toate razele din toate direcțiunile vieții spirituale, ea arată nivelul vieții publice spirituale”. Tot despre naționalism, de data aceasta citez din creația autorului Al. Florin Țene: „… a fi naționalist înseamnă să iubești tot ce a dat mai bun poporul în sânul căruia te-ai născut, valorile lui realizate de-a lungul sutelor de ani, cel care protejează națiunea din care faci parte”. Acest spirit național a ținut vie conștiința poporului român prin toate vitregiile vieții pe care le-a întâmpinat și ne plecăm adânc în fața celor care au avut de suferit pedepse și prejudicii nemeritate, pentru această mare calitate a omului.

        Poetă bine cunoscută, omniprezentă în lumea poeziei, Doamna Titina Nica Țene, membră fondatoare a Ligii Scriitorilor Români, este creatoare de frumos și în „Antologia Talantul…”. Cu mult talent și discernământ strecoară în poeziile din acest volum trei sintagme: Ideea existenței noastre pe pământ, alături de dorința bine îndreptățită de a nu părăsi această lume prea devreme, putând fi mereu folositori; ideea familiei consolidate prin iubire și înțelegere reciprocă, etalon social de progres și fericire terestră; ideea de a fi mereu cu gândul la perfecționarea vieții noastre spre a putea găsi cărarea care printr-o viață aleasă pământească duce spre cerul lui Dumnezeu, așa cum ne învață și ne îndeamnă datina religiei noastre ortodoxe.

      Poezia Poetei Titina Nica Țene este o minunată poezie a adevărului, a sufletului curat și generos care ne călăuzește discret la urmarea căii de bunătate, împăcare, generozitate, pace, cărări care duc la fericirea de aici și la cea veșnică, în ceruri, aproape de Dumnezeu.

————————————–

Melania RUSU CARAGIOIU

Redactor șef cultural STARPRESS

Montreal, Canada

Melania RUSU CARAGIOIU: Limba Noastră cea Română (XII)

Note de lector la: Antologia

„TALANTUL SCRIITORULUI ROMÂN DE PRETUTINDENI”

Autor Ligya Diaconescu, Editura „Olimpias”, Galați, 2019

 

Cu bucurie, fiind în Canada, mi-a sosit prin bunăvoința Domnișoarei Doctor Andrada- Victoria Diaconescu, Antologia „Talantul Scriitorului Romnân de Pretutindeni”. Domnia sa, în timpul liber, lucrează sub mâna mamei, scriitoarea, poeta, Directoarea Festivității noastre dragi „Limba Noastră cea Română”, Doamna Ligya Diaconescu.

 

Domnișoara Doctor Andrada lucrează pentru probleme de secretariat, pentru Revista STARPRESS România, Canada, USA. Este un volum mare de muncă, lucrându-se în același timp cu multe zeci de autori-creatori, tipografie, prezență la lansări de carte= Antologii. Participă la multe Simpozioane însoțind-o pe Doamna Ligia Diaconescu și la zilele de înmânare sau de primire a unor premii. Adaug, felicitând-o și pe Domnișoara Doctor Andrada pentru distincțiile primite.

 

Întrucât Doamna Ligya Diaconescu este și pictor de icoane și mult donator pentru mănăstiri, din timp se mai alocă și vizitării mănăstirilor și participării la unele serbări religioase care au loc în incinta lăcașurilor sfinte și mai nou și la lucrările desfășurate de un cenaclu de arte, pictură, fondat de curând tot de Doamna Ligya Diaconescu. Este deci necesar un mare cuantum de energie tinerească, dar Domnișoara Andrada sacrifică această energie și timp pentru aceste cauze sociale, notorii.

 

După ce am mulțumit pentru faptul de a mă găsi în posesia acestei Antologii, mă gândesc la noi, românii de pretutindeni. Conjunctura urmărilor celui de al doilea război mondial asupra României a avut și încă are urmări de o mare diversitate și trăire istorică.

 

În genele noastre iliro-traco-getice există poezia vieții, o mare mobilitate spirituală și dragostea de glie și a tot ce ține de aceasta, credință, limbă, neam, tradiție. NIci un român nu a plecat, părăsind glia sfântă, uitând de locul în care s-a născut. Dorind și reușind să se întoarcă, aducând în bagajul său influența altor culturi, fonduri spre a-și construi un cuib arătos, mapa bine garnisită cu diplome și calificări și o viziune mai spiritualizată despre viață. Această viziune este aceea pe care a luat-o cu sine plecând de acasă, dar a îmbunătățit-o cu acel rafinament al speculațiilor de toată natura, speculații- flashuri de inteligență, în sensul bun al cuvântului și care îl ajută pe un individ de a trăi mai ușor, de a munci mai rațional și mai eficient și de fapt, tot ce ne dorim și tot ce știm în acest sens.

 

Niciodată nu au sosit atât de „dense” în pagină, Antologiile, precum aceasta de față, foarte mulți scriitori dorind să prindă un loc, dat faptul că se stabilise de la început un anumit număr de pagini. S-a recurs la varianta micșorării literei de tipar și iată-ne ajunși a ne vedea prezenți, noi, cei admiși (se știu criteriile), în această, carte a valorosului nostru talant”.

 

Și m-am întrebat de ce, oare? Răspunsul nu trebuia așteptat, fiindcă fiecare scriitor are o inspirație, un duh propriu, o conversație proprie cu muzele, iar talantul, precum cel biblic, presupune ce facem noi cu acest imens dar, cum în primim, cum îl ținem, cum îl creștem ca pe un lăstar și cum din rămurelele lui împărtășim și altora. Iată de ce este atât de important să vedem în această antologie – ad hoc – ce amprentă a pus fiecare pe comoara, pe talantul său.

 

Toțì autorii din această Antologie sunt cunoscuți în lumea literelor, fiecare fiind stăpânul propriului său Pegas, cu panașul respectiv. Dar cum ar fi un mare păcat de a nu lărgi aria cunoașterii talantului fiecăruia din cei incluși și în acest volum și de data aceasta, am scris cu multă aplecare câteva rânduri esnțiale din care se desprinde doar talantul din acest moment, nu îngropat, ci foarte grăitor, al fiecărui autor, doar unul din mulțimea de talanți ale celor de față.

 

La lecturarea acelor mici rânduri, scrise de mine, talantul cuprins în articolul scriitoruli respectiv, răsare cu irizația lui stelară. Și pentrucă nu sunt atât de multe exemplare din Antologia aceasta, câți doritori sunt de a o cunoaște, această scurtă penelare a mea incită pe cei cărora le-a fost semnalată această prezentare, de a căuta din nou opera scriitorului ales, spre a completa mica mea informație, citind, iar mult, din autorul respectiv, dorind să mai afle alt și alt talant.

 

Materialul de față este pentru mine foarte necesar în ocaziile de lansare a Antologiilor- culegeri magistrale, care rămân valabile întotdeauna de aci înainte și sunt mereu binevenite. Mi-a venit ideea, de data aceasta să încep întâi prezentarea creațiilor scriitorilor prozatori. Proza fiind o gândire poetică mai amănunțită și mai la îndemâna noastră decât poezia, în sensul că este mai curgătoare, mai explicită și mult mai încărcată de noțiuni culturalizatoare, autorul inserând multe divagații, care ne îmbogățesc în același timp și cunoștințele.

 

Vorbind eu mult, aci, spre lauda scrierilor în proză, vă rog să vă amintiți și despre genialitatea poeziei și de sentimentele adânci care ne învăluie citind o poezie. Faptul că am început cu prezentarea celei de a doua părți a Antologiei „PROZA”, este pentru mine mai practic și am să vă mărturisesc, de ce…

 

În viață am învătat mereu, uneori din ceeace experimentam, alteori din cele auzite sau citite Și legat de cazul de față am aplicat zicala, Rezolvă mai întâi partea dificilă a unei probleme”. Profesorul meu de la disciplina, Organizarea muncii”, Dr. Ioan Martin, pentru noi, Moș Martin”, repeta acest sfat la începutul fiecărui curs. Și avea de ce, fiindcă organizarea muncii este cheia succesului, rezultatul muncii efectuate. Repeta mereu argumentele, multe, între care energia fizică și psihică a individului, din primele ore ale zilei.

Vă rog să nu credeți că plăcerea mea de a citi întâi creațiile în proză, înseamnă că le consider mai dificile, ci faptul că sunt mult mai dense decât poeziile și sunt pagini întregi, încheiate, care, toate, cer citire migăloasă și îndelungată spre stbilirea exactă a talantului respectiv. Dar mulțumesc prozatorilor din această Antologie pentru uiversalitatea și ineditul subiectelor alese, sau inspirației reușite de moment, pe care dânșii au avut-o.

*

  1. FLORIN ȚENE, Cluj-Napoca, România

„Spiritul național în publicistica și proza eminesciană”

În partea a doua a Antologiei găsim prezența prin care ne onorează, Domnului Al. Florin Țene, Președintele Asociației Liga Scriitorilor Români. Domnia sa, cunoscut eminescolog ne introduce în sintagma naționalismului eminescian, și a naționalismului în viziunea generală.

În articol sunt enumerate și analizate sub acest aspect ceațiile eminesciene: Fragment dramatic „Mira”, „Alexandru Lăpușneanu”, „Alexandru Vodă”, drama „Emmi”, tabloul dramatic „Mureșianu”, romanul neterminat „Geniu pustiu”. Creații în genuri literare diverse, cu tentă de naționalism în creațiile antume și în cele postume, publicate ulterior de Titu Maiorescu. Însuși poetul Mihai Eminescu, spune despre naționalism: „Fiecare literatură națională formează focarul spiritual național, unde concură toate razele din toate direcțiunile vieții spirituale, ea arată nivelul vieții publice spirituale”. Tot despre naționalism, de data aceasta citez din creația autorului Al. Florin Țene: „… a fi naționalist înseamnă să iubești tot ce a dat mai bun poporul în sânul căruia te-ai născut, valorile lui realizate de-a lungul sutelor de ani, cel care protejează națiunea din care faci parte”. Acest spirit național a ținut vie conștiința poporului român prin toate vitregiile vieții pe care le-a întâmpinat și ne plecăm adânc în fața celor care au avut de suferit pedepse și prejudicii nemeritate, pentru această mare calitate a omului.

*

MARIANA POPA, Brașov, România

Muntele Montserrat”

Autoarea, scriitoarea, poeta, Mariana Popa este cunoscută și pentru pasiunea de a călători în toată lumea. Spre cunoaștere și spre delectarea nostră, noi citim cu nesaț aceste impresii de călătorie, Cu o râvnă de profesor cercetător și cu un creion de stenograf a imortalizat pentru noi peisaje de vis, peisaje inaccesibile celor ce își pierd curajul de a se sacrifica îndurând dificultățile drumului, sau preferând locuri comune pentru relaxare sau documentare pe viu. Domnia sa, de multe ori reținându-și respirația de oboseală sau de emoție a străbătut căile Terrei. În aceste memorii de călătorie ni se face cunoscut un pelerinaj la Mănăstirea Monserat din Catalonia – Spania, mănăstire situată pe munte la altitudinea de 760m, construită pe locurile unor lăcașe de cult foarte vechi. Tot ce ne relarează dânsa este uimitor începând de la peisajul compus din colonade de rocă, maiestuoase, până la întâlnirea pioasă cu Madona Neagră – Moreneta, cu globul pământesc într-o mână și Pruncul Iisus în brațe. Printre nenumăratele vestigii, podoabe, în mănăstiriea Monserat mai sunt adăpostite și tablouri de EL Greco, Dali și Picasso. Frumusețea și gingășia articolului ne fac să ne reculegem după momentele acestei lecturi.

*

CRISTINA MARINA MURGEA, Montreal, Canada

„Mimul”, (fragment)

Poetă și prozatoare prin excelență, autoarea Cristina Marina Murgea se bucură de toate facilitățile scrisului, reușind să creeze poezii în paradox, pozii lirice de suflu lung și să mențină o linie distinctă între profesia sa de notar șI vocația de poet și scriitor. Discretă până și în natura eroilor săi creați imaginar, găsește cheia de a scrie cu multă originalitate. Pentru faptul că am avut fericirea să cunosc din scrierile sale, prefațându-i trei cărți, pot afirma că aceste atribute inoculate poeziei sale sunt valabile și pentru paginile de proză, romanul „Mimul”, din care ne prezintă în materialul de față un fragment. Constatăm o mare stăpânire a dialogului și multă subtilitate. Apreciem și CV-ul dânsei realizat în versuri sugestive.

*

MIHAI ȘTIRBU, Iași, România

Comoara verii”

Autorul ne aduce spre delectare un fragment din romanul său, Comoara verii”. Citind acest fragment ajungem la concluzia că romanul se apropie atât de problemele sociale căt și de psihologia copilului. Subiectul ni-l prezintă unul din copiii familiei de boieri, având un defect de vorbire, În jurul acestor două tematici se desfășoară, intuim noi, acest roman cu amintiri presărate precum cristalele rare și lucitoare, de întâmlări inedite în țesătura romanului. Se pare că romanul se adresează și adulților și copiilor școlari, mai mari. Citirea cărții ne va confirma sau nu, ceeace ne-a sugerat acest fragment.

*

LIVIA CIUPERCĂ, Iași, România

„Destin”

Istoricul și criticul literar, Livia Ciupercă ne onorează cu prezența sa prin intermediul acestei Antologii printr-un număr de patru eseuri suscitându-ne participarea afectivă diferit pentru fiecare din acestea. Primul eseu „Destin” este o alegorie, în fraze- adevărate versuri – diafane de o mare subtilitate și finețe, O salcie în bătaia intemperiilor vitrege. Este sufletul plin de speranță la întâia zi cu o rază de soare. Al doilea eseu „Dor și vis” face o paralelă filozofic argumentată a neputinței de a înfrăți prin argumentele și posibilitățile noastre aceste două minunate și înzestrate membre ale lumii: aripatele și omul, aripa și mâna. Mâna omului exprimă tot ce intelectul său îi sugerează. Al treilea eseu „Despre chibzuință, cu dragoste”, prinde sensul hermeneutic al dragostei de aproapele. Spre o mai bună înțelegere de către cititorul care trebuie subtil convertit, se recurge și la o mică pildă Al patrulea eseu „Capcanele prieteniei” este un eseu psihologic al luptei contrariilor, un „du-te, vino,” al replicilor cu tâlc. E vorba de mici diferende care pot suda sau anula o prietenie. Citim cu nesaț aceste frumoase eseuri înălțătoare și tămăduitoare scrise în grai molcom, ponderat, adecuat celor trimise spre noi.

*

MAGDALENA ALBU, Popești-Leordeni, Ilfov, România

„Elena Cernei-perfecțiunea artei lirice”

De curând se promovează în muzică, fațeta viziunii muzicale în raport cu alte arte și discipline, ceva mult evoluat față de ceeace era cândva în critica muzicală, pe plan european. Pentru mine este al treilea caz întâlnit. Profesorul universitar, matematician, Dr. Valentin Boju, al cărui purtător de cuvânt la „Clubul de Aur” – Montreal, mă găsesc, lansând în acest mod teoria sa asupra muzicii, Domnia sa se bucură de deținerea unei distincții din partea Coroanei Britanice Regale și a unei distincții din partea Președinției actuale a României. Profesorul Andrei Seleanu din Montreal a scris o carte referitoare la Filozofia muzicii într-o viziune nouă. Acum, iată am bucuria de a mă întâlni cu Doamna profesoară Magdalena Albu care abordează aceeași problemă de filozofie, dar ca notă aparte, a filozofiei sentimentului muzical dându-ne ca exemplu factic, arta vestitei artiste Elena Cernei. Autoarea articolului spune despre ilustra cântăreață: „Arta de a reda sunetele de pe portativ cu ajutorul vocei este harul divin al celui care cântă”. Citez din textul autoarei: „A încerca să definești o personalitate profundă și clocotitoare, precum cea a Elenei Cernei, e totuna cred, cu a te apleca în taină și în liniște ca să deslușești misterul piramidelor străvechi” Pentrucă această magnifică creatoare de operă a adus interpretării lirice mondiale, o conotație desăvârșită, pe care o redă cu o sensibilitate și cu o inteligență deosebite în retorta variabilei dominante, denumite generic de noi „Timp”.

*

RODICA CALOTA, Tg. Jiu, România

„Scenariu-Domnul Tudor”

Scritoarea și poeta Rodica Calota ne surprinde de data aceasta prin abordarea și metrizarea genului dramatic: piesa de teatru „de scurt metraj”, spune dânsa, scenariul „Domnul Tudor”, piesă scrisă în patru tablouri. Talentul autoarei acordat aceastei piese de teatru consistă în faptul că reușește să ne facă să-l vedem, parcă, aievea pe Domnul Tudor și personajele, dintre care cei marcanți: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Lazăr, căpitanii lui Tudor, cei trei țărani condamnați la moarte doar pentru aderarea la ideile lui Tudor Vladimirescu, și de cealaltă parte a baricadei, trădătorul Ipsilanti. Datorită stilului adecuat, al autoarei-dramaturg vizualizăm imaginar și extinderea răscoalei din 1821 și consemnăm și obiectivele răscoalei ca într-o carte de istorie pe larg alcătuită și scrisă, sau ca într-un film, viu, plin de patriotism. Parcă îl vedem pe Tudor Vladimireascu în fruntea a 2.000 de oșteni călare și a celor 6.000 de oșteni pedeștri, în drumul spre București, sau îl vedem în București, în fruntea celor 16.000 de oșteni adunați. Ni se spune, în, piesă, documentat istoric, că Domnul Tudor era hotărât s-i dea jos pe cei care oprimau poporul: cârmuitorii și clerul. Avem toată admirația față de condeiul de dramaturg al autoarei Rodica Calotă.

*

TEONA SCOPOS, Iași, România

„Destine”

Autoarea scriitoare, poetă, medic, Teona Scopos ne impresionează prin tot ce scrie. În aceste memorii. Sub titlul de „Destine” oglindește aspecte din viața unui medic generalist care și-a însușit sau a avut întotdeauna în suflet „Jurământul lui ESculap”. În rândurile acestor memorii scurte autoarea se apleacă asupra destinelor unor persoane pe care, cu intuiția medicului și a scriitorului le-a cunoscut bine, fiind pacienții dânsei. Despre cazul lor, acest medic relatează cu toată compasiunea sa, dar și cu admirația sa, minunându-se de tăria sufletească a acestor suferinzi sau captivi pe viață, de urmarea nenorocirilor pe care le-au întâlnit în existența lor, marcându-le viitorul, fără putință de salvare, de îndreptare. Acest medic – femeie – îi înțelege și cu inima strânsă de durere pentru suferința lor îi indeamnă spre resemnare, spre activități, spre echilibru sufletesc – medicament terapeutic cunoscut drept salutar în însănătoșire, alături de medicația primită. Domnia sa intuiește că suferinzii au nevoie întâi de toate de îmbărbătare, într-un stil adecuat psihologiei fiecărui bolnav. Chiar și cititorul este convertit, în urma acestei lecturi, la mult adânca sensibilizare, milă, înțelegere și la un sentiment de admirație pentru bolnavii care și-au găsit tăria de caracter de a rezista sub acel destin.

Poeta Teona Scopos ne trimite atenționarea mesajului revigorării pe care ni-l dă ca exemplu natura, natura celestă. Cântând anotimpul primăverii Domnia sa îi închină și o poezie mistică în biacrostih plină de evlavie și credință străbună: Sfânta Înviere a Domnului Iisus Christos.

*

ION I.PĂRĂIANU, Tetoiu-Vâlcea, România

„O poveste adevărată”

Vâlcean, cu darul credinței, scriitorul Ion I. Părăianu este unul din bunii povestitori. În calitate de profesor de limbă și literatură română, Domnia sa folosește tot ce știința și cultura unui filolog i-a brodat în suflet și se apleacă asupra mediului din care a plecat și în care a revenit. Se bucură împreună cu cei din jur de binele lor, ia parte la durerile și năzuințele lor, iar pe noi ne impresionează profund, de tot ce li se întâmplă. „Povestea adevărată” publicată în volumul de față are drept temă, respectul românului de a da urmași, copii vrednici pentru creșterea neamului nostru românesc. Copiii sunt cei care poartă faima și numele familiei, apără glia străbună, pun umărul la ridicarea societății. Autorul subliniază aceste adevăruri în mod artistic, sub forma unei narațiuni plină de noblețea sufletului său.

*

ELENA BUICĂ (BUNI), Toronto, Canada

„Ce e iubirea?”

„Ce e iubirea?”, este subiectul acestui eseu, care ne redă iubirea ca pe un sentiment gingaș și misterios, care se furișează în inima noastră fără să anunțe, fără să ceară voie, călătorind fie pe săgețile lui Eros, fie pe valențele atracției chimice… Iubirea are atât de multe definiții – spune autoarea – cât de mulți sunt cei care se încumetă s-o îmbrace în cuvinte. Autoarea exprimă astfel viziunea proprie, interogativ: „Cum ar fi dacă, numai pentru o zi iubirea ar stăpâni peste toate inimile, iar oamenii s-ar îmbrățișa și ar cânta: „Toți pe lume frați noi suntem!”. (Eu pot să adaug, eu am trăit un asemenea moment sublim, mondial, atunci când a sosit vestea terminării celui de al boilea război mondial. În acel moment totul și inimile și rațiunea se opreșc, fără a putea gândi nici la trecut, nici la viitor.

*

NICOLAE DINA, Alexandria, Teleorman, România

„Un florilegiu dedicat vieții și credinței”

„Un florilegiu dedicat vieții și credinței”, este titlul pentru tema viziunii aleasă de criticul literar Nicolae Dina, asupra poemelor poetului, deasemenea critic literar, editor, scriitor, autor, Gheorghe A. Stroia, la volumul de poezii „Restul la 30 de arginți” După tematica aleasă de poet, poeziile sunt grupate în acest volum în trei cicluri: „Restul la 30 de arginți” „E-atâta pace…” și „Grădina cu suspine”.

Criticul literar Nicolae Dina ne plimbă în aceste trei cicluri prin minunățiile realizate de poetul Gheorghe A. Stroia constatând faptul că întregul volum „Restul la 30 de arginți” –citez: „rotunjește o operă lirică însumând câteva zeci de volume cuprinzând reflecții personale despre destinul, existența, trăirea, gândurile care i-au bucurat ori i-au întristat viața”. Primul ciclu din volum având același titlu are o marcantă tentă religioasă. Al doilea ciclu intitulat „E-atâta pace…” redă iubirea pentru glia străbună și a tot ce oferă această glie, material și spiritual. Al treilea ciclu „Grădina cu suspine” constituie un omagiu duios de liniștire și tristă împăcare cu soarta nemiloasă care a curmat viețile celor dragi. Criticul Nicolae Dina spune în încheiere despre volumul „Restul la 30 de arginți”, autor Gheorghe A. Stroia: „Complementaritatea esteticii tradiționaliste (tematică, prozodie) și a celei postmoderniste (limbajul prozaic, relatarea directă,… biografismul, amestecul de stiluri) dă farmec versurilor… pentrucă imaginarul său artistic relevează faptul că… iubirea este sensul și sărbătoarea vieții…”

*

ALINA SORINELA DIDU, Craiova, România

„Amintiri” (are la bază o poveste reală de viață)

Eroina acestei povestiri, Fetița Simina, devenită realizata Doamna Simina, într-un moment acordat amintirilor prefiră cu tristețe durerosul moment al primului eșec dureros, întâmpinat în copilărie. Tăria convingerii în capacitatea proprie și sprijinul peste puteri al mamei au fost cele care au ajutat-o să realizeze ceeace dorea din tot sufletul său de copil, să învețe carte, spre a reuși prin rezutatul meritelor sale, să se salte din starea mizeră de existență.

Cu o înțelegere de nedescris și stpânind psihologia copilului, autoarea descrie zbuciumul copilei, frângerea de inimă a mamei și prăpastia imaginară în care au fost aruncate, atunci când copila eminentă a fost respinsă de a-și continua studiile pentru faptul că nu dispunea nici de un minimum de stare materială, spre a continua școala, deși fusese o elevă premiantă. Impedimentul, azi, ni se pare hilar, un sac de cartofi și un sac de fasole, cerute de regulamentul stabilit de directorul școlii. Eu care am trăit mizeria anilor de război 1940-1945, criza și foametea care s-au ținut lanț până în 1960 și pe urmă anii de așa zisă, plată a datoriilor”, înțeleg imposibilitatea ca o familie fără mijloace materiale să nu dispună de această plată, un sac de fasole și unul de cartofi, sau alegoric, echivalentul în vreme de criză a unor plăți în cuantumul costului acestor saci de produse. Lovitura refuzului directorului de a accepta la studii un copil eminent, dar sărac, a fost atât de copleșitor descris și atât de exact înțeles, trăit și redat cu o atât de mare subtilitate și sensibilitate de către autoarea Alina Sorinela Didu, încât ne aduce și nouă lacrimi în suflet.

*

VASILE SZOLGA, București, România

„Darul vorbirii”, „Bogdan”, „Ceasul”

Scriitorul Vasile Szolga ne prezintă trei eseuri din creația sa, „Darul vorbirii” o satiră subtilă la adresa femeii – Eva, mereu nemulțumită și cicălitoare, dar de o gingășie feminină atractivă și pentru Adam cel pur și indiferent „Bogdan”, o succintă poveste a unui tânăr fiu din mamă țigancă și un tată român. Bogdan, prin inteligența lui și prin forța lui de muncă reușește ca din starea de mică slugă să ajungă să învețe carte, să devină parașutist, student și în final licențiat. Al treilea eseu „Ceasul” o alegorie a mersului vieții însoțit de un ceas miraculos care mergea invers. Între meșterul ceasornicar și ceas se stabilise o relație nonsimbiotică, direct antagonică. Meșterul se ambiționa să-l facă să funcționeze normal, iar ceasul se încăpățina să funcționeze mereu în sens invers. O frumoasă alegorie a zicătoarei despre cursul vieții: „un pas înainte și doi înapoi”.

În aceste trei proze scurte autorul Vasile Szolga uimește prin perspicacitatea unui dialog nevorbit, ci introvertit, exteriorizat doar prin scene și situații emotive și surpinzătoare, transmițându-ne mai mult decât cele scrise. Ne produce o mare mobilitate de spirit și o lectură care incită la fuga printre rânduri, spre a ne împărtăși cu o grabă plăcută din ineditul descrierilor.

*

TERESIA BOLCHIS TĂTARU, Augsburg, Germania

„Penelul cădea, cădea…”

 

Doamna, autozisă „Apostrof”, cunoscută prin acest pseudonim drept atenționată a tot și de toate, trăiește în orașul primelor incunabule, Augsburg, în atmosfera plină de efluviile unei vechi culturi și a artei scrisului. Atmosfera aceasta propice combinată cu spiritul dacic al profesorului din sinea sa, au clădit prin scrierile sale o înaltă bibliotecă. Din cărțile acelei binefaceri cultural- literare personale. Domnia sa a ales pentru Antologia „Talantul scriitorului…” un fragment plin de finețea adolescentină. Din Romanul „Măriuca” apărut în 2005 ni se prezintă un fragment. Eroina, Măriuca, eleva adolescentă visătoate, purtând visul său delicat și tineresc de iubire, autoarea ni-l prezintă psihologic în patru etape mai picturale decât creația penelului multicolor. Ingenios, redat de autoarea Teresia Bolchiș Tătaru în Fragmentul de roman „Penelul cădea” măiestrit sugerat: „penelul cădea în iarbă”, „penelul cădea în tulbure”, „penelul cădea în culoare”, „penelul cădea în albastrul de sideral”. Trăim și noi alegoria acestor sintagme, urmărind finețea sentimentului de iubire incipientă, al adolescenței. Aici, vedem clar, este vorba nu de un singur talant din partea autoarei, ci de descoperirea mai multora…

*

LUCIA ELENA LOCUSTEANU, Cluj-Napoca, România

„O ciocolată”

În povestirea scriitoarei Lucia Elena Locusteanu ne întâlnim cu o întâmplare adevărată, din amintirile autoarei. Acțiunea se petrece în timpul celui de al doilea război mondial, care a trecut și peste mine și poate de aceea vreau să insist asupra aspectului semnalat de autoare cu mult talent. În timp ce sufletele negre și crude aruncau din avion obiecte sclipitoare sau atractive care ucideau copii naivi care le culegeau, printre beligeranții nemți se mai aflau și oameni cu suflet bun și curat, victime ale legilor de război de la care nu se puteau sustrage fără pedeapsa capitală.

Faptul reliefat aici este umanitatea unui soldat german tanchist care mergea către frontul de Est. Micuța eroină a acestei povestiri este observată la poarta casei de către tanchistul respectiv și acesta oferă copilei o ciocolată. Mama fetiței este revoltată, speriată, dar tanchistul rupe o bucată din ciocolata respinsă, o mănâncă și demonstrează buna sa intenție, restituind fetiței batonul de ciocolată. Această povestire al cărui subiect omenos se petrece în condițiile de război crâncen, denotă faptul că pe pământ întotdeauna au trăit oameni buni și oameni răi. Povestirea subliniază cu multă căldură scena de umanism, învăluindu-ne în duioșia momentului.

*

VASILICA MITREA, Constanța, România

„Dor de Basarabia”

Autoarea Vasilica Mitrea evocă lauda și iubirea Limbii Române din sufletul fiecărui român dar alege ca simbol poezia – cântec – imn „Limba noastră” scrisă de Alexei Mateevici. În fiecare an autoarea și un grup de români de „dincoace de Prut” merg să sărbătorească Limba Română la Căușeni „la românii de, dincolo de Prut”, într-o mare sărbătoare începând cu omagierea iubitului Alexei Mateevici, la ceremonia din fața statuii și continuând în sala festivă de la Consiliul Raional Căușeni.

 Articolul este plin de evocarea frumuseții limbii române, de dorința de unire a Basarabiei cu Țara mamă și de evocarea trecutului glorios al poporului român.

*

IULIANA CIUBUC, Bușteni, România

„Fiți optimiști!”

Scriitoarea, poetă Iuliana Ciubuc a realizat, aci, pentru cititori o piesă de teatru, o fabulă în versuri și în același timp, un… tratament medical împotriva stressului. Este de la sine înțeles că este o mare artă de a le îmbina pe toate. Este teoria paharului gol pe jumătate și în cealaltă jumătate plin cu apă. Problema spațiului plin și a spțiului gol este dezbătută cu mult talent de autoare, deschizându-ni-se calea spre a fi optimiști și de a uita problemele apăsătoare generatoare de stress. Admirăm ușurința autoarei de a conduce acest dialog dificil al, paharului pe jumătate gol.

*

TUDOSIA LAZĂR, Bucești, Ivești, Galați, România

„Când dragostea îți joacă feste”

Eroina acestei schițe este femeia mereu ocupată de grijile vieții, iar dacă are șansa de a conduce o companie, aci de vestimentație feminină, atunci înțelegem că poate fi total absorbită. Dar în relațiile de muncă poți întâlni persoane care îți suscită interesul afectiv. Acesta este subiectul pe care autoarea îl descrie cu o mare undă de finețe. Un sentiment născut, infiltrat fără voie față de un alt bărbt decât soțul. Probitatea eroinei o oprește de a da curs desfășurării gândurilor sale admirative, ascunse. Schița se încheie pentru noi cu un suspans incitant lăsându-ne sub impresia că am voi să știm urmarea acțiunii. Ideea de a ne stârni interesul este magistral tratată, iar jocul între fidelitate și dincolo de mormânt și atracția divină spre ființa care i-a mișcat gândurile, apare doar ca o penelare incitantă pentru imaginația noastră.

*

OLIMPIA SAVA, Galați Romania

„Lada cea fițoasă”, „Mândrie de cocoș”, „Coțofana”

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Limba Noastră cea Română (XII)”

Melania RUSU CARAGIOIU: cinic

                cinic

                              

                              Trepădând năvalnic, gândul
                         Mă întreabă: De ce oare

                               Simt un spin, care mă doare-n

                               Fiecare os – de-a rândul ?

 

                                Cu pomadă piperată

                                Mi-am culcat picioru’-n pungă;

                                Cât izolarea-a fost lungă,

                                N-am avut zi alinată !

 

                                Coronvirus e de vină ?

                                Sau, paharul,  de cristal ?

                                Simt că moartea mi-e vecină !

 

                                Beau din ultimul pocal;

                                O aștept cu masa plină

–––––––––––––––

Melania RUSU CARAGIOIU

Montreal, Canada, aprilie, 2020

 

 

Melania RUSU CARAGIOIU: Sunt iarăşi trist

SUNT  IARĂŞI  TRIST

 

Sunt iarăşi trist, în traiul meu de câine;

Zăpezile mi-au fost astăzi culcuş,

M-a mârâit un câine jucăuş

Când draga lui stăpână mi-a dat pâine.

 

N-am un statut în viaţa mea, prea clar;

Nu-i duc stăpânului ziarul zilnic,

Primesc picioare-n spate şi ochi silnic

Şi timpul trece-ncet şi în zadar…

 

O, cât aş vrea să am un lanţ şi-o cuşcă

Şi botniţă ! Şi câte-o ciomăgeală !

Să nu-mi mai strige nimeni : ,,Fugi, că muşcă !”

Să-i văd pe-ai casei lucrând cu migală,

Strigând la mine aspru, după-o duşcă,

Iar eu… să le iert clipa de răceală …

————————-  

Melania RUSU CARAGIOIU

Montreal, Canada, aprilie, 2020

Melania RUSU CARAGIOIU: Mulțumiri doamnei Ligya Diaconescu, promotor al creșterii limbii române

Suntem în Secolul XXI, în împletirea graiurilor , a credințelor, a creației iscusite ajutată de marile decoperiri ale scrierii. Nu am pierdut nimic din arta de a scrie, deși ultra modernizată tehnologic , nici din sensibiltatea gândirii și nici din eternul omenesc , deși peste noi au trecut vremuri cumplite. Suntem mereu prezenți în toate compartimentele vieții și din puterea noastră  reușim chiar să aducem unele corectări, să îndreptăm voințe, sau să dăm  un exemplu salutar altora.

 Am întâlnit asemenea oameni în mândra lor existență, dar m-am apropiat mai mult de Eroina povestirii mele, Doamna Ligya Diaconescu, Directoarea S.C. STARPRESS S.R.L.- Râmnicu Vâlcea (2008), a Asociației de cultură și turism STARPRESS, proprietara  Revistei Internaționale româno-canado-americane STARPRESS, www. valcea-turism.ro (cu redacții în România, Canada, U.S.A., Israel, Italia și corespondenți în întreaga lume), membră a Clubului de Presă,  Transatlantic, membru fondator al AJRP- Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, fondată în Quebec- Toronto-Canada, din 2011. Domnia sa este totodată și Leaderul  îndrăgitului for și curent ,, Limba Noastră cea Română”  din Plaiul Vâlcean. Domnia sa vine în mijlocul nostru cu o bogată activitate  prestată în urmă la Foruri naționale culturale, civice, literare, TV, radio : Fundația Kamala, Festivalul ,,Miss Regina Turismului Rămânesc”, 2002, 2003, în colaborare cu TV România Internațional, Radio România Internațional și Ministerul Turismului, devenind directoare Radio Metronom- Râmnicu Vâlcea, producător la TV Etalon, TV VL1, claborator-producator al Radio Radio România Internațional, producător al Concursurilor de poezie pentru  Românii din întreaga lume, STARPRESS, 2008, 2010, 2012, 2014, Concurs STARPRESS în colaborare cu Radio România Internațional și mass-media din țară și diaspora. Domnia sa este și maestru terapeut Reiki, pentru alinarea durerilor fizice și psihice, chiar și prin unde, de la distanță.

   Dar cum numele de român, urmașul vajnic al dacilor, zboară peste tot în lume, nu vom putea sub nici o formă îngrădi activitatea acestui  prestigios leader și  for, nu numai în jurul Zonei binecuvântate Râmnicu Vâlcea, ci vom constata cu uimire că activitatea și faima sa au ajuns   până la mari depărtări pe Mapamond.

 În cele ce urmează vom enumera doar câteva din multele răsunete ale activității poetei, jurnalistei, publicistei, economistei și maestrei artei divinatorii Reiki, pictoriței, Ligya Diaconescu, și ne vom bucura privirea  de ilustrarea foto a acestui material. Dacă vom încerca să descriem și eforturile, râvn,  pasiunea  care au fost mobilul acestor  activități, vom avea mai multe foi decât copacul nemuririi creației, astfel că ne vom mulțumi doar de a  enumera unele roade, distincții acordate pentru creația intelectuală, rod al  gândirii și muncii Domniei sale.

Cum eu mă găsesc în aria  din care emană umanitate și umanism din partea domniei sale, cronologia faptelor sale de laudă și recunoașterea lor va fi doar punctată, știind că adevărul și realitatea vor completa toate golurile râmase în ceeace eu scriu.

Demult, în existența vie a Doamnei Ligya și a Familiei sale a existat o ședere temporară în Toronto. Dar niciodatî acest spirit harnic și senibil nu a stat fără preocuparea  sa, hărăzită de soartă de a scrie, de a publica, de a activa spre binele obștei, a României, a neamului românesc , a limbii române și a păstrării credinței noastre, atât de ajutătoare în totul.  O găsim pe Doamna Ligya Diaconesc printre autorii a numeroase cărți în versuri și proză, pentru adulți și copii,  iar pentru a acoperi planul informatic despre creația contemporană a scriitorilor din Asociația ,,Liga Scriitorilor” și nu numai, dânsa a deschis o linie de  nu mai puțin decât opt Antologii bilingve, fiecare în altă limbă europeană, în scopul  de a demonstra  frumusețea limbii române, transmiterea  preocupărilor noastre literare,  osmoza între cultura noastră și cea europeană și bogăția surselor noastre de inspirație.

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Mulțumiri doamnei Ligya Diaconescu, promotor al creșterii limbii române”

Melania RUSU CARAGIOIU: Vremuri scurte

 

Muncește omul o viață

Și plânge-n pumni de multe ori,

Dar într-o bună dimineață

Apare dinspre cerul negru

Un roș’ covid ce dă fiori.

 

 

Dar, omul nostru chibzuit,

Ghicește-n mintea lui de foc

Un gând ascuns, de ciuruit

Acest dușman ce nu stă-n loc!!!

Ochește-l!!! De l-ai dibuit!

 

Începe un război cumplit

Între ceva de nevăzut

Și omul nostru răzvrătit.

……………………………………

Ca în povești, acel covid

Trăește-n tine și în… vid

 

Se dă și omul peste cap,

Devine cov-ului satrap,

L-a prins a că nu mai are zile;

Are-un călcâi , ,,a lui Achile”

Și mâine îi va fi de hac!

 

Culege-va, atunci, cel ins

Un coș de flori de iorgovan,

Drept dar, acelor ce L-au prins,

Rugându-i să-L prefacă stins,

Pe veci pe-acel ,,coron-avan”!

 

 

DE   ,, ANTICORONA VIRUS”

 

Scriitorul inspirat,

Niciodată n-a clacat,

Stând mereu la datorie,

În palat, sau in chilie.

 

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Vremuri scurte”

Melania RUSU CARAGIOIU: Antologie -Gânduri

O NOUĂ ANTOLOGIE:

,,GÂNDURI IMORTALIZARE ÎN BĂTAIA PENIȚEI”, 2020

Volum coordonat de Ana Cristina Popescu

Activitatea Scriitoarei jurnaliste, Profesoara Ana Cristina Popescu, în literatură a început spontan , aș spune în termenii de azi, sub un adevărat impuls genetic al activității dârze și înzestrat literare a plaiului cărășean. Sau în alți termeni sub impulsul informației supraabundente a istoriei și literaturii din acest colț de țară- Banatul , atât de închingat și asuprit secole de-a rândul sub stăpânirea austro-ungară și otomană.

Sub acea ploaie de informații rămase de la bunii și străbunii noștri din partea locului, informații orale, tradiționale, folklor, manuscrise, tipărituri, memorii către ,,.împăratul”, sau mai noi, începând cu monografiile localităților și continuând cu cercetări care au dăruit Academiei Române mari literați, este ușor de înțeles acel inc spre literatură din partea intelectualilor din Bazinul Caransebeș și împejurimile sale

Lista personalităților bănățene făuritori de cultură, istorie și literatură este impresionantă și ea ilustrează împotrivirea la asuprirea impusă românilor, victoria finală și mândria de a arăta lumii calitățile românului, Pe fiecare filă a acestei istorii apar nume care au lăsat urme de devotament și eroism. Vreau aci să amintesc nume mai cunoscute, precum Iosif Alboni, Ionucă, ofițer rezervist în armata austro-ungară, nepotul lui Ioan Pop Reteganu, George Adam, Gabriel Ivul, n.1619, Mihai Halici, n.1643, Stoica de Hațeg, n.1751, Paul Iorgovici, Petre Lupul, (Lupulov), Un întreg cin de preoți ortodoxi sau romano-catolici, și toată tinerimea erudită din Banat care au colaborat la înfăptuirea nucleului de cultură bănățeană.

Reîntorcându-ne la Antologia de față găsim o mare și impresionantă varietate de materiale, enumerând: ,,Referate” – concluzii din cercetare, semnate de scriitorii Andrușa R. Vătuiu, ,,Eminescu la Orșova”; Marinela Panțîru, ,,…Oțelul Roșu- Monografie”; Ana Cristina Popescu, ,,Din tiparnițele presei codrene și chiorene”; Romulus Frâncu, ,, Generalul Moise Groza”; ,,Istoricul vechii Biserici din cimitirul Parohirei Băuțarul inferior”, ,,Micromonografia Parohiei Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, Băuțarul inferior-Protopopiatul Caransebeș,

Capitolul didactic este impresionant prin creația tinerelor lăstre bănățene, copii și adolescenți talentați, care promit o nouă generație de scriitori, mulți dintre aceștia având deja un palmares de lauri câștigați la olimpiade școlare sau la diferite concursuri de creație literară, poezie, proză sau chiar piese de teatru. Amintesc, cu drag, numele lor: Adriana Radu, Dariana Nedelcu, Alina Ioana Vasile, Dariana Agnes Mezdrea, Adina Roi, Gherhard Negru, Denisa Maria Pintilie, Andrei Romanuc, Alexandru Lăcătuș, Iulia Alexandra Vasile, Ligia Schipor, Lucas Radu., Melisa Montoi ( teatru), Daria -Maria Solymoși, Mircea Barbu, Daniel Ștef, Aly Titel-Lifa, Naumi Adam, Salomi Hadasa Gyaraki, Mario Mihăilă, Bogdan Mihai, Ovidiu Ștefoni, Raluca Tău, Francesca Știca, Andrada Brîndușa Keszeg, Eliana Păduraru, Melisa Montoi ( eseu). Costi Dragu, Denisa Bachmațchi, Ariadna Buda, Robert Ciucă, Ariana Maria Grad, Andrada Brândușa Keszeg (poezie). În acest mare capitol acordat tinererlor talente găsim o mare varietate de nume, adică acel binecuvântat conglomerat al etniilor care trăiesc împreună cu noi în perfectă înțelegre și conlucrare , ca făcând parte intergantă din națiunea română, cu aceeleași drepturi , obligații și dăruire Acest aspect cooperant face parte din marea calitate a românilor bănățeni, din toate timpurile, muncind, trăind în pace, colaborând cu fiecare persoană localnică, indiferent de etnie. Mai observăm mâna profesorului de limba română, Ana Cristina Popescu, sufletul care imprimă copiilor bogăția sufletească interioară, ocupații sănătoase pentru timpul liber, dragostea de a scrie în limba română. Tot profesorul este acela care clădește personalitatea unui copil, personalitate atât de necesară în viața fiecărui om.

Răsfoind, citind în contunuare, ne oprim la pagini de filozofie,   pagini de poezie, pagini de realizări largi ale pătrunderii culturii române în actualitatea contemporană monadială și amintite și aci- legate de Asociația Liga Scriitorilor Români, Președinte, Al. Florin Țene, sau de Revista internațională STARPRESS- România-Canada-USA, Director Ligya Diaconescu,

Ne vom opri asupra creațiilor autorilor din: ,,Eseuri”, autori, Ioan Andreica, Bianca Meteș, Mădălina Doman, Adrian Crânganu, Lucia Elena Mihalca, Ion Turnea. ,,Evenimente”, Angela Panțîru, Ana Cristina Popescu. ,,Cercetare”: Sonia Berger, Andrușa F. Vătuiu, Ana Cristina Popescu, Lucia Elena Popa, Diana-Corina Cherșa, Romulus Frîncu. ,,Cronica de carte”, Marinela Panțîru, Melania Rusu Caragioiu, Ana Cristina Popescu, Lucia Elena Popa, Radu Botiș, Ion Turnea. ,,Poezie”: Ioan Andreica, Luca Cipolla, Irina Lucia Mihalca, Vasile Dan Marchiș. ,,Didactica”: Simona Petronela Mîțu. ,,Foileton”: Diana-Corina Cherșa,

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Antologie -Gânduri”

Melania RUSU CARAGIOIU: Mesaje de mărțișor

HAIKU  ADUCE  ȘI  GHIOCEI…

 

Ghiocel galant,

(Glanthus nyvallis)

Cum de ai ieșit din neant,

Pe un sol glisant?

 

Zboară iar prin crâng

Clinchet fin de cling, cling, ding,

Solie: „Nămeți se sting” !

 

Din neua albă

A ieșit un clopoțel,

În cușmă și cojocel!

 

Ning azi pe pământ

Clopoței de albă nea:

Pentru ,,Ziua ta!”

 

Ninge pe pământ,

Prin cristal de beteală,

Zeea vernală.

 

Veniți, păsări dragi,

Nu vreau să stau singur sub fagi,

Pe foi veștede de fragi…

 

Furia iernii

A trecut vijelios

Și i-a dat planul pe dos !

 

Un sol mititel

Arborând un clopoțel

Pe al dorului castel

 

***

SONET   CU   GHIOCEI

 

Trec zilele zburând din calendar,

Banal joc de cuvinte mă-mpresoară,

În juru-mi doar comune rime zboară;

Și filele le-am rupt, dar e-n zadar…

 

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Mesaje de mărțișor”

Melania RUSU-CARAGIOIU: Invitație – Adeziune de a face parte din Asociația Scriitorilor Români din Continentul Americii de Nord (ASRAN)

Mult Onorate Personalități ale literelor,

Vă aducem la cunoștință   apropiata Întrunire a Scriitorilor din ASRAN, Asociația Scriitorilor Români din Continentul America de Nord,  Președinte Alexandru Cetățeanu, Întrunire care  va avea și invitați nemembi în ASRAN, dar care pot deveni membri cu drepturi depline sau numai  colaboratori la Revista ,,Destine literare”.

Vă invităm cu multă plăcere să participați, prin prezență sau virtual, prin arta  înscrierii și a scrierilor Dumneavoastră.

Totodată vă invităm, ca în prealabil  să depuneți și Domniile voastre Adeziunea de a face parte din  ASRAN, din rândurile acestor scriitori de elită, care împreună cu noi , vechii membri, dorim să publicăm în prestigioasa Revistă , cunoscută ,, Destine literare” spre slava Limbii și Literaturii române.

Publicațiile pot fi în limba română sau în  limbi străine, spre a satisface dorința mai largă de audiență pe mapamond.

Condiția de bază a admiterii în ASRAN fiind de a fi locuitor în Continentul America de Nord, sau de a avea rude în această extinsă zonă a lumii, sau de a avea un rol cunoscut mondial de susținere a tot ce este românesc.

ASRAN oferă participarea la simpozioane naționale și internaționale,  o mare arie de poularitate a scrierilor membrilor săi,  discuții  la nivel înalt, participarea cu cărți la saloanele de carte de aici și  din țară, schimb de experiență și de idei cu persoane pertinente în domeniul literaturii.

Condiția de înscriere mai este și de a respecta statutul democratic al ASRAN,  de a fi publicat minimum două cărți și de a vă adresa pentru a fi membru al  Asociației ASRAN, prin email-ul:    destineliterare@gmail.com

Alăturat găsiți pe larg aceleași deziderate în atașamentul de față, întocmit conform statutului  existent al Uniunilor de scriitori din țările avansate în domeniu și aplicația specifică locației noastre pe terra.

Din colectivul actual existent dintotdeauna și mai recent, fac parte academicieni, profesori universitari, șefi de asociații, congressmani, scriitori cunoscuți și  de astăzi înainte și Domniile voastre spre a întări aceste rânduri.

În ideea că doriți mai multe informații, vă rugăm să accesați site-ul ASRAN:

destine-literare.com

Vă mulțumim și vă așteptăm cu cererea de înscriere, un scurt CV și cu materiale.

( Materiale cu diacritice, corectate, litera 12, o poză )

Cu deosebită stimă,

Melania RUSU-CARAGIOIU

Vicepreședintă ASRAN

Quebec – Timișoara

30 ianuarie 2020

 

–––––––––––––

Statutul Asociaţiei Scriitorilor Români din America de Nord ( în continuare numită A.S.R.A.N., ASRAN sau Asociație)

Art. 1. A.S.R.A.N. este o instituţie juridică culturală nelucrativă, apolitică şi laică, ce continuă  la un nivel superior și extins Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR), înființată în anul  2000 și înregistrată la Montreal  la data de 31 martie 2001 de Alexandru Cetățeanu.

Art. 2. Poate deveni Membru al Asociaţiei, orice persoană de origine română care are domiciliul în una dintre țările continentului Americii de Nord (sau este rezident permanent  de origine română din aceste trei țări) care a scris şi scrie în limba română și/sau în limbile ţărilor de adopţie – franceză, engleză sau spaniolă, dacă îndeplineşte următoarele condiţii :
a. A publicat  cel puţin trei cărţi, din domeniul literar (eseu, poezie, proză, teatru, critică, teorie literară, istoria literaturii) sau cu tematici din alte sfere ale culturii, precum filosofie, istorie, istorie a religiilor, stiință, studii politice etc.

b. A tradus cel puţin trei cărţi de interes general din literatura română, universală sau din domeniile mentionate la Art. 2, punctul „a” . În anumite situaţii speciale, pot deveni membri ai Asociației, autori de carți de interes general din orice alt domeniu, de valoare recunoscută, scriitori premiaţi la anumite concursuri literare etc.,  chiar dacă au scris numai o carte sau doua. Activitatea publicistică este, de asemenea, un factor pozitiv, pentru a deveni membru al ASRAN.

Art.2 – Amendament: Pot deveni membri ai Asociației și scriitori cu domiciliul în România, dacă au rude de gradul întâi în America de Nord și îndeplinesc condițiile de la Art. 2, punctele a sau b.

Art. 3. Cererea de primire în Asociaţie trebuie să fie însoţită de recomandările a doi scriitori, membri ai ASRAN. Se acceptă şi recomandări de la membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai Ligii Scriitorilor Români cu o vechime de cel puţin 2 ani in respectivele organizaţii.  De asemenea, la cererea de primire în Asociaţie se va anexa și un CV literar  sau de autor de carti din domeniile enumerate la Art. 2.
Acceptarea dosarului şi primirea ca membru al Asociației, nu are loc automat în baza celor de mai sus, ci ca urmare a deliberării  Comitetului Executiv, care va analiza  şi aproba primirea. Unul dintre dezideratele promovate, considerat important, este ca membrii ASRAN să fie persoane de înaltă ținută profesională, etică și morală.

Art. 4. Cotizaţia anuală este de 50 de  dolari US sau canadieni, numai de la membrii care au posibilitati financiare. Pensionarii sau scriitorii cu resurse limitate, vor plăti un procentaj din această sumă, stabilit de Comitetul Executiv în funcție de situația lor financiară.   Contribuţiile  benevole ale membrilor cu posibilități financiare mai ridicate sunt apreciate.

Art. 5. Asociaţia are un Comitet Executiv  format dintr-un  preşedinte  şi patru vice-preşedinţi aleşi prin vot secret  în Adunarea Generală, o dată la doi  ani. ASRAN va avea şi un secretar – trezorier desemnat de Comitetul Executiv.
În cazul în care nu există candidaţi cu şanse de a fi aleşi şi niciunul din membrii prezenţi la Adunarea Generală nu solicită votul secret, se va proceda la vot deschis.
Adunarea Generală se va ţine o dată pe an.  Candidaţii la funcţii de conducere trebuie să aibă o vechime minimă în Asociaţie de  doi ani. În cazuri critice, când nu exista candidaţi cu această vechime, pot fi aleşi în funcţii de conducere membri cu  o vechime mai mică, dar nu mai puţin de 6 luni.

Art. 6.  Deciziile importante sau controversate ale Asociaţiei se vor lua prin vot secret sau declarat.

Continue reading „Melania RUSU-CARAGIOIU: Invitație – Adeziune de a face parte din Asociația Scriitorilor Români din Continentul Americii de Nord (ASRAN)”