Lia RUSE: Ca-n vise!

CRĂCIUNUL ANULUI 2020

 

Globuri și-artificii prinse-n brad…

………………………………………..

Darurile,-n raza vișinie,

Plutesc ca meteori ce cad,

Din cer, sticloase par să fie.

Va curge această sărbătoare

Ce-o-ndulcesc stropii de lumină.

Lucruri de preț. Jucărioare,

Ca-n vise! Doru-i -doar- de vină.

Ne năpădește-o-nsingurare

Și-alunecăm în nostalgii adânci,

Iar vom umbla prin amintiri și-atunci,

Gândul ne duce  prin ninsoare…

Ne-am prins, în basm, buni și mirați,

Ziua arde ca neonul,..iată !

Și printre fulgii albi, nenumărați,

Nașterea lui Iisus e lăudată,

Slava cerului suie-n cuvânt.

Surâd în rubinia așteptare

A cupelor, oglinzi strălucitoare…

Cum totul, pare atât de sfânt!

Tandre sunt toate-n reverie

Cu voci care vin de demult,

Trăim ca într-o fantezie,

Covidul aleargă cu al lui tumult!

 

………………………………………

Extatic lucesc și nopți și zile,

E vremea sfântă ce se desface

Prin spini de ger. Clipe subtile

-Din amintiri- lunecă-ncoace,

Desfoaie povești de-alinare…

E iarna,-n sărbători, cu alb amorțit,

Cu vise trăite, fermecătoare,

Și iubirea noastră fără de sfàrșit.

——————–

Lia Ruse          

Montreal, Canada

Decembrie 2020

Lia RUSE: Poarta trecutului

POARTA TRECUTULUI

 

În câtă vreme se pârguie frunza

Fluturată-n argintul de aer ?

Cu raze blânde, timpul, dintr-un caier

Își toarce fir de aur și-și țese bluza…

S-aprinde sprinteneala culorilor!

Lumina așezată-n ochiul timpului,

Lunecă-n culcușul anotimpului

Pe-o melodie tandră a viorilor.

Frânghii de norele urcă în toamnă

Urmărind tangoul merelor domnești

Ca un copil mă prind singură în povești,

O, natura-i elegantă ca o doamnă…

Câtă iubire am strâns în inima mea!

Câtă culoare ! Pe trepte abisale,

Dansând, de drag, frunza-n clipele sale,

Pe frunți de vis coboară câte-o stea

Sub boltă în galbenă aprindere

Fumegă brazii în hățișul vântului,

Frunzele cad pe valul cântului

Semn că va veni o altă întindere….

………………………………………………

Dorul fulgeră poarta trecutului

Izbucnește gândul în amintirea

Ce subit înmugurește iubirea

Și tresare clipa-n visul sărutului

……………………………………………..

Mireasma cerne ușor ploaie din nuc

Cum se scutură grădina peste vară?!

Lumina pică dintr-un potir de ceară

Și,.. dorul meu mă îndeamnă să mă duc!

——————–

Lia Ruse          

Montreal, Canada

Octombrie 2020

Lia RUSE: Octombrie -roșcatul

OCTOMBRIE-ROȘCATUL

 

S-a cuibărit iubirea în toamna de vis,

Vântul parcă doarme, deși,.. vara s-a stins!

Se înfașă -totul- în roșcatul veșmânt

Și clipele dansează-ntr-al viorii cânt…

……………………………………………

Cum ornicul veghează cerul fără nori!

Aurul sărbătorește-atâtea culori,

Tăcerea pășește pe bolta albastră

Și toamna se-ascunde-n privirea noastră!

——————–

Lia Ruse          

Montreal, Canada

Octombrie 2020

Lia RUSE: GRAIUL NOSTRU

Graiul urcă pe mătasea inimii mustind de vise

Și-n hrisoave de istorii, să știm unde ne-am născut!

Într-o țară credincioasă cu-atâtea lumini aprinse,

Pe-un relief divin  pe care multe hoarde ni l-au vrut…

Cu metafore,-mbogățesc oamenii limba bătrână,

Adunându-le din vremuri  lungi, în urmă, chiar străvechi

Cu nesaț de adevăruri și cu dor ce-o să rămână

În ochi țesut și-n inimă, -luat- din timpurile vechi…

Ascultându-ne vorbirea  sfântă, rostită în clipă,

Din iubire, peste gândul plin de flăcări șerpuind,

Grai sfătos te-ai strâns din vorbe și din gesturi în risipă,

Fiind cea mai dulce limbă, în gândire strălucind.

Graiul e legat cu semeni și,.. ia din viață ce e bun:

Înțelepciune măreață-ntr-o mândrie crescândă

În armonia din suflet, în iubirea atât de blândă,

Cu-obiceiurile culte și-n portul nostru străbun…

Graiul urcă pe mătasea inimii mustind de vise

Și-n hrisoave de istorii, să știm unde ne-am născut!

Într-o țară credincioasă cu-atâtea lumini aprinse,

Pe-un relief divin pe care multe hoarde ni l-au vrut…

–––––––

Lia Ruse          

Montreal, Canada

Lia RUSE: Rondelul Sânzienelor

 

În noaptea cu umbre visătoare

Și-nmiresmată cu sânziene,

Zâne cu clopoței la picioare

Dansează prin atâtea poiene!?

 

 

În vrăjile lor amețitoare

(Legenda e risipită-n vreme)

E noaptea cu umbre visătoare

Și-nmiresmată cu sânziene…

 

Ele sunt bune și iertătoare

Dacă știi să le cânți în poeme…

Clipele suave curg alene

Iubirea s-aprinde-n sărbătoare,

Înmiresmată cu sânziene…

 

 

RONDELUL IEI

 

Ș-azi se cos ii, în primăvară,

Cu modele din pomi înfloriți,

Strălucesc prin flăcări de ceară

Fluturii, pe-altițe, risipiți…

 

Continue reading „Lia RUSE: Rondelul Sânzienelor”

Lia RUSE: Concerte de Mai

În aer, concerte!.. Luna Mai zâmbește

Uimind secundele!

Se știe când vine că-naltul trimite,

Strălucind, undele…

Spațiul se spală-n în ploile timpului,

Revine viața-n ritmul anotimpului

Prin raze care piaptănă lumina blând,

Când  vremea-i brăzdată de zefir, când și când.

Ziua-și umflă verdele , clipă de clipă,

Cunoscând misterul…

Are un surâs strălucitor și gingași, soarele

Colorând, cerul …

Vin atâtea flori, în luna Mai, pe pământ!

Se prinde viața în ochiul -astrului-, deschis

Si-n dans aerul amețește-vrând-nevrând,

Scoțând tăcerile din fiecare vis…

Și,..-anotimpul tandru, cu zile rotunde,

Micșorându-și noaptea  pân` la transparență

În calde-amintiri, vrea ceasul să-l scufunde

Lunecând pe vreme spre altă prezență.

Descătușat, timpu-și schimbă, mereu, fața

Și-o duioasă tandrețe vine spre mine,

-Fiecare zi de Mai, chiar dimineața-,

Cu brațele de flori și de iubire pline !…

……………………………………………

LIA RUSE

Laval-Montreal, Canada

Mai  2020

Lia RUSE: Poem de iubire

Tăceri clădind lumină, răscolitoare clipe

Atârnă-n blânde gânduri al viselor extaz,

Zile sculptate-n soare, cu verde în risipe,

Se coc încet, încet pe al timpului răgaz.

Se  îmbulzesc în taină mirări -din dor- descinse,

Pe ii de primăvară râd râuri înşirate…

Se-ntoarce viaţa dulce prin ramurile-aprinse

Cu frăgezimea florilor catifelate…

Vântul atinge-azurul, într-un joc, peste amiezi!

În jur se simte ochiul lucitor al ispitei,

Liniştea, cu suflul ascuns în ramurile verzi,

Ar vrea să schimbe, parcă, bătăile clipei.

Sufletul înfloreşte-ntr-un poem de iubire

Presimt răsuflarea-ţi şi…închipuirea zboară…

Foşneşte gândul ca o frunză-n rătăcire

Şi liliacul mov ne prinde-n primăvară…

…………………………………………

Cu o înţelegere-n priviri nu ne vorbim…

Ne pierdem în admiraţia primăverii,

Umbrele ni se încurcă-n mers şi este sublim,

Fumul sentimental aprinde clipa tăcerii!…

……………………………………………

LIA RUSE

Laval-Montreal, Canada

28 Aprilie 2020

 

 

Lia RUSE: Învierea Domnului

 

E liniște,-n matca nopții peste tot cuprinsul, lină

Dintr-o dată, son de clopot tot auzul ni-l alină,

Nu putem ieși din casă și biserica e goală

Virusul pândește-n noapte cu privirea lui de smoală…

Grav, rapid, se prinde-n viață o războinică chemare,

Dă semnalul, ca un trăsnet, virusul ce doar în soare

Se mai stinge cu lămâie și cu sare și cu apă,

Nu știm ce medicamente dar, plămânul îl tot sapă…

Furișați, cactușii vremii se apropie ingerând!

Cu mănuși, mască și plastic corpul nostru împachetând…

Dor și așteptare-n toate zilele de stat în casă

Și,.. vremea trece-atât de lent în tăcere credincioasă

……………………………………………………

Preoți cântă-n vechi biserici,..ne cheamă să luăm lumină,

(Noi cu amintirea-n suflet, gândim la viața senină)

Izolați, mimând, în noapte, slujba sfântă, respectată,

Din trecut, în lungi ecouri, i-auzim și de-astă dată…

Se înclină noaptea sfântă spre graiurile de cristal,

O,.. amintiri de altă dată  se  revarsă val cu val …

Cucernicii, în noaptea clară, spun: CRISTOS A ÎNVIAT!”

Și primăvara dospește prin văzduhul înmiresmat…

Armonia primăverii e-n murmurul Învierii

Să aprindem lumânarea de la icoana vegherii…

În singurătate, -cântecul de slavă–azi-, e-nchinat,

Într-un gând -de-acas`- răspundem: -ADEVĂRAT A ÎNVIAT!-

……………………………………………

LIA RUSE

Laval-Montreal, Canada

19 Aprilie 2020

 

Lia RUSE: E Martie

E MARTIE

 

Cupola e adâncă ca un străfund de ape,

Se umflă primăvara-n ea și-i gata să crape,…

Se priponește martie de ochii care râd

Scoțând din fire frigul și peisajul hâd.

Ceru-i încâlcit în bucle de abur cărunte,

Scăpărări de semne lucii prin lacrimi mărunte…

Golite, de vânt, clipele strâng sunete moi

Pe grămezi de raze bete-n luminiș de ploi.

Își îmdeamnă , sălciile, la risipă puful,

Zei, cu pene aurii, pictează văzduhul

Prinzând iureșul culorii în mângâiere

(Ușor se scutură, în necuprins, înviere).

Zilele cutreieră iar, prin site de sticlă,..

Miracol e timpul picurând în clepsidră…

……………………………………………………….

Caut, iubite, urma privirilor tale,…

E –Martie-!… E strigătul iubirii totale…

……………………………………………

LIA RUSE

Laval-Montreal, Canada

Martie 2020

 

Lia RUSE: 8 Martie

8 MARTIE  ZIUA FEMEII

 

Ce slăvită ești în această secundă!…

Frumoasă, fără seamăn, îți e făptura,

Dulce femeie cu privire adâncă,

Romantică și fină îți e alura.

Astăzi -Tu- ești printre visătoarele flori

Și arde sărbătoarea-ți printre petale.

Ai clipa-înflorită de-atâtea culori

Când mărțișorul îți șoptește agale…

Ai sufletul plin de sensibilitate,

Poți fi asemuită cu o vioară

Ale cărei coarde, când sunt mângâiate,

Scot sonuri calde de muzică ușoară…

………………………………………

O, viața ta e o suavă poveste!

Și urci în cerul ei pe foșnet de lire,,,

Idealul sfânt, imperiul tău este

În care-ți trăiești frumoasa ta iubire.

……………………………………………

LIA RUSE

Laval-Montreal, Canada

Martie 2020