Galina MARTEA: Zece ani cu Constelații Diamantine

Revista de cultură universală „Constelaţii Diamantine”, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în an aniversar. Cu o prezentă notabilă în spaţiul cultural românesc, Constelații Diamantine este publicația lunară care promovează și valorifică în mod distinct arta scrisului – activitate intelectuală care produce neîntrerupt valori estetice cu caracter multidimensional, având la bază creația literară exprimată prin genul liric, proză, articol de analiză, cronică de actualitate etc. Fondatorul şi redactorul şef al acestei prestigioase reviste este neobosita scriitoare și jurnalistă Doina Drăguţ, care de-a lungul anilor s-a realizat cu mult succes și măiestrie în disciplina criticii literare, a versului liric și a prozei. Prin conținuturile sale revista în cauză, de la începuturi și până în prezent, și-a avansat imaginea cu multă considerație în cultura națională, promovându-și cu stăruință produsul literar de calitate al scriitorilor consacrați, dar, în același timp, dând posibilitate pentru afirmare și scriitorilor începători. Așa fiind, în palmaresul acestor zece ani de activitate editorială în paginile revistei au semnat remarcabili scriitori și personalități de vază ai neamului românesc, conținutul literar fiind completat mereu cu lucrări originale, de actualitate și pline de pondere. Pe parcursul a zece ani de activitate revista Constelații Diamantine a reușit cu mult succes să-și promoveze imaginea atât în spațiul cultural național, cât și în spațiul cultural universal, autorii creațiilor literare fiind din întreaga lume și de diverse origini, personalități și scriitori care, la rândul lor, contribuie în mod onorabil la valorificarea culturii și literaturii române.

Dacă debutul primului număr al revistei a avut loc în luna septembrie a anului 2010, atunci numărul din august 2020 este determinat de un eveniment special cu semnificatul de a celebra activitatea fructuoasă a acesteia în zece ani de existență. Pentru a omagia acest eveniment, întregul colectiv redacțional a proiectat în termeni corespunzători cuprinsul acestui număr aniversar, în cele din urmă, abordând încă o dată specificul și importanța publicației în cultura românească. Cu o deschidere aparte, bine definită și cu afirmații demne de apreciere, în primele pagini ale prezentului număr semnează Al.Florin Țene (Președintele Ligii Scriitorilor Români), Doru Dinu Glăvan (Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și, nu în ultimul rând, Doina Drăguț (fondator si redactor șef) – cu toții făcând o descriere succintă despre activitatea revistei în acești zece ani de activitate, respectiv, abordând aspecte onorabile despre valoarea publicațiilor periodice în spațiul literar și jurnalistic românesc, dar, indiscutabil, și despre însemnătatea și prezența revistei Constelații Diamantine în cultura societății române.

Raportându-se la un complex de idei prin care se identifică conceptul cunoașterii, conceptul despre lume și existența ei, conceptul despre arta scrisului, din primele pagini ale revistei ne întâlnim cu imagini literare destul de interesante prin care verbul prezent se caracterizează pe sine însuși prin flexiune proprie fiecărui scriitor/ autor. Prin urmare, pentru a ne familiariza mai în de aproape cu autorii prezenți în lucrare, atunci urmează să le identificăm numele și, respectiv, conținuturile literare care-i caracterizează în calitate de scriitori. Este captivant acest aspect, deoarece prin dialogul literar analitic se identifică compoziția fiecărui cuvânt scris și, nemijlocit, compoziția tuturor elementelor ce formează întregul conținut literar-artistic al revistei. Prin imaginea acestui model de creație literară avem ocazia să relevăm reflecțiile cunoașterii de sine în funcție de procesele ce au loc în conștiința omului sau, mai bine zis, ce au loc în conștiința scriitorului. Deci, descrierile realizate prin cuvântul literar și regăsite în paginile revistei se asociază perfect cu spiritul intelectual al omului ce este menit să creeze lucruri capabile de sentimente înalte. Prin armonia acestor argumente se regăsește spiritul intelectual al scriitorului român – omul de cultură și artă. Deci, prin sistemul de elemente literare ce sunt dependente între ele, ca formă de reglare a gândirii  teoretice, în rezultat, clasificăm arta practică scriitoricească realizată conform scopului dorit. Adecvat, prin complexitatea conținutului literar și a elementelor ce determină conexiunea verbului scris, scriitorul face ordine în propria creație, clasificând-o în baza notelor artistice corespunzătoare. Ca urmare, prin sistemul notelor și al valorilor literar-artistice, având la dispoziție pana scriitoricească, ne reîntâlnim în paginile revistei Constelații Diamantine cu renumiți scriitori români din întreaga lume, dar și cu scriitori mai puțin renumiți.

Din cuprinsul revistei, paginile 5-7, facem cunoştinţă cu o recenzie literară a scriitoarei Galina Martea, care ne vorbește despre „Cultura literaturii române în contextul altor culturi”, aceasta abordând conceptul culturii literare în raport cu totalitatea valorilor materiale și spirituale, valori ce comunică între ele întru dezvoltarea omului și a societății acestuia. Ulterior, în paginile 8-9 ne întâlnim cu creaţia literară a scriitorului Mihai Caba, care scrie despre reprezentantul de seamă al școlii ardelene, articolul fiind întitulat „Două veacuri de neuitare – Ion Budai-Deleanu”.

În pagina 10 scriitorul Tudor Nedelcea este prezent cu eseul literar „Ioan G.Bibicescu, folclorist și om al cetății”. În acest eseu Domnia sa ne relatează fapte despre perioada postpașoptistă, diviziune de timp care a fost decisivă în evoluția ulterioară de dezvoltare a instituțiilor statale românești, printre  personalitățile de vază care au contribuit la această mișcare fiind și Ioan G. Bibicescu – un mare om politic, economist, scriitor, guvernatorul Băncii Naționale din România în anii 1916-1921.

În pagina 12 scriitoarea Doina Drăguț, redactor sef al acestei reviste, se prezintă cu un ciclu de poezii, printre care cu poemele „Neantul formei” și „O lume neînțeleasă” – versuri lirice marcate de înțelepciune și esență umană. Iar în pagina 13 scriitorul Ion Popescu-Brădiceni ne poartă prin activitatea literară a marelui critic literar Nicolae Manolescu, eseul fiind întitulat „Nicolae Manolescu și Calea-de-acces la Sufletul Cărților”. Pe când Vavila Popovici, pagina 20, scrie despre „Filozofia, Religia, Știința, Politica – René Descartes (XV)” – relatări despre marele filozof și matematician francez care a abordat tema religiei și existența puterii divine, dar și despre fenomenele naturii.

În paginile 23-25 scriitorul Dragoș Niculescu realizează o analiză literară despre volumul „Între Dumnezeu și neamul meu”, autor Petre Țuțea, eseul fiind întitulat „Nae Ionescu și Școala sa (V)” – între filozofia duhovnicească și trăirea mistică”.

Un interesant eseu găsim și în paginile 27-28, întitulat Filosofia indiană și sublima ei subtilitate (IX)”, scris de către scriitorul George Petrovai. Iar în paginile 28-31 ne regăsim în fața altui articol foarte interesant despre „Relația milenară dintre religie și știință”, scris de către scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români. Pe când scriitoarea Livia Ciupercă vine în fața publicului cititor cu o lucrare întitulată „Asumarea suferinței” – o cronică literară asupra volumului „Acuzatul 1988”, autor Danion Vasile, Editura Areopag, 2020.

Printre paginile publicaţiei lunare „Constelaţii Diamantine” (anul XI, nr.10(120), august 2020) se regăsesc și alți scriitori români de notorietate din întreaga lume, prezenți cu lucrări captivante și foarte interesante ce completează în mod distinct conţinutul revistei, printre aceştea fiind și Liviu Chiscop, Janet Nică, Daniel Marian, Mihai Posada, Constantin Miu, Emil Bucureșteanu, Nicolae Mătcaș, Florica Pățan, Gelu Dragoș, Camelia Oprița, Lidia Grosu, Vasilica Grigoraș, Nicolae Mareș, Marin Mihalache, Florentin Smarandache, Gheorghe Dihoru, Nicolae Grigorie Lăcrița, Ben Todică.

Constelaţii Diamantine, într-o continuă inovaţie evolutivă, îşi însumează cuprinsul cu eseuri de analiză literară, cicluri de poezii, articole şi recenzii despre diverse genuri literare; conținuturi de esență despre literatură, artă, cultură, istorie, evenimente din trecut și prezent,  etc., toate acestea fiind realizate de către scriitorii români de pretutindeni. Totodată, este necesar de menționat Continue reading „Galina MARTEA: Zece ani cu Constelații Diamantine”

Galina MARTEA: „Constelaţii Diamantine” – calitate şi valoare în cultura naţională română

Revista de cultură universală „Constelaţii Diamantine”, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români, este iarăşi prezentă în spaţiul cultural românesc, fondatorul şi redactorul şef al acesteia fiind neobosita scriitoare Doina Drăguţ.  De această dată revista îşi face apariţia în luna mai a anului curent, cu numărul nr. 5 (105), anul X, evident având în palmares 10 ani de activitate editorială în promovarea creaţiei literare, creaţiei culturale româneşti.

Publicaţia lunară „Constelaţii Diamantine”, mereu într-o inovaţie evolutivă, îşi însumează cuprinsul cu eseuri de analiză literară, studii din domeniul creaţiei artistice, cicluri de poezii, articole şi recenzii despre diverse genuri literare etc., toate acestea fiind realizate de către scriitori români de notorietate din întreaga lume, printre aceştia regăsindu-se Al. Florin Ţene, Livia Ciupercă, Doina Drăguţ, Nicolae Georgescu, Florian Copcea, Dragoş Niculescu, Florentin Smarandache, Nicolae Busuioc, Vavila Popovici, Luca Cipolla, Radu Ivan, George Teodor Dincă, Teodor Gherasim Nistor, Ionel Popa, Daniel Marian, Nicolae Rotaru, Vasilica Grigoraş, Ştefania Oproescu, George Baciu, George Petrovai, Galina Martea, Gavril Glodeanu, Varga Istvan Attila, Constantin Miu şi alţii.

Din primele pagini ale revistei facem cunoştinţă cu o recenzie literară a scriitorului Florian Copcea asupra volumului de eseuri „Ficţiunea jurnalului intim. Există o poetică a jurnalului?”, autor Eugen Simion (Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2018). Urmând acţiunea aprecierilor critice, Florian Copcea face referinţă la întregul conţinut al lucrării, în esenţă relatând: „De fapt, Eugen Simion acceptă dreptul artei de a devia de la «motivaţiile subiective şi obiective care explică apariţia scriiturii intime» (p. 29) şi face recurs la arhetipuri estetice consacrate. Autorul realizează o întoarcere în timp la valorile culturale standard, nicidecum pentru «a ajuta memoria celui care scrie să nu le uită, şi, evident, să nu se uite, în această nesfârşită trecere şi petrecere care este viaţa lui» (p. 31), ci pentru a potenţa influenţa lor în spaţiul eului profund, cum îi spune Proust, sau al eului pur, cum îl numeşte Valéry”.

În pagina 7 a revistei ne întâlnim cu creaţia literară a scriitoarei Doina Drăguţ, descrierile fiind realizate asupra volumului de versuri „Melancolia”, scris de distinsul poet Mihai Duţescu (Editura Eminescu, Bucureşti, 1997). Prin analiza respectivă criticul literar Doina Drăguţ valorifică cu multă atenţie şi simpatie conţinutul acestei lucrări, astfel afirmând: „Lirică prin excelenţă, poezia scrisă de Mihai Duţescu are un profund caracter reflexiv ceea ce o integrează în arta modernă contemporană”.

În pagina 8 scriitorul şi academicianul Al. Florin Ţene este prezent cu eseul literar „Viaţa satului românesc şi a ţării în literatura epistolară”. Aici Domnia sa ne expune lucruri interesante despre corespondenţa marilor scriitori români precum Titu Maiorescu, Mihai Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri şi mulţi alţii, în concluzie făcând referinţă la conceptul „scrisorii”, cu următoarea declaraţie: „În secolul nostru, dacă ţinem seama de mijloacele moderne de transmitere (internet, telefonie mobilă etc.), scrisoarea pare a fi condamnată la pieire. Tocmai de aceea apariţiile unor cărţi conţinând corespondenţe sunt savurate de cititori”.

În pagina 15 criticul literar Livia Ciupercă scrie cu multă pasiune şi înţelepciune despre „Focul suferinţei – focul credinţei”, aceasta fiind o înregistrare despre valorile culturale şi creştineşti ale omenirii. Un exemplu viu este înscris despre Catedrala NOTRE DAME din Paris, capodoperă arhitecturală, care recent a fost supusă suferinţei, în centrul atenţiei fiind pusă Legea şi morala creştinească.

La pagina 20, scriitorul Dragoş Niculescu prezintă un studiu despre „Impasurile fenomenologice şi condiţia transcendentală (completare)”, unde sunt abordate aspecte despre Analiza semnificaţiei în cadrul cercetărilor logice husserliene, despre conştiinţa fenomenologică a timpului, despre Obiectivismul ştiinţific şi tensiunea internă a sensului de la Descartes şi Hume la Husserl, despre Nefiinţa voinţei, despre Eroarea husserliană în aprecierea sensului conştiinţei, despre Fenomenologia husserliană în calitate de filozofie lipsită de ontologie, despre Divinul – între cogito-ul decartian şi alter ego-ul husserlian, despre Diferenţa dintre Kant şi Husserl la nivelul interpretării intenţiei şi intuiţiei, despre Fericirea şi necesitatea iluziei, despre sentiment.

La pagina 25, profesorul şi scriitorul Florentin Smarandache, din SUA, împreună cu Andruşca R. Vătuiu, în eseul „Căutări în negura timpurilor”, ne vorbesc despre fiinţa umană şi rolul acesteia în Univers, despre originea speciei umane şi despre fenomenul evoluţiei acesteia în viitor.

Continue reading „Galina MARTEA: „Constelaţii Diamantine” – calitate şi valoare în cultura naţională română”