Aripile păsării Phoenix
Între mine și tine șoapte arzânde,
Focuri vii aprinse pe dealuri,
Privirile mele de tine flămânde
Pârâuri curgând peste maluri.
În urmă doar vântul purtându-mi cenușa
Și pleoapa ta umedă, plânsă,
Durerea deschisă ținându-ne ușa
Spre marea uitărilor, însă
Din vise și doruri se-ncheagă o arcă,
Speranța mai fâlfâie, velă…
Din proprii ruine renaște și parcă
Iubirea ce-ți port e o schelă.
Voi fi un Manole, tu fi-vei o Ană
Zidită în pietre de onix,
Tu lacrim-albastră, eu sare pe rană,
Aripi ale păsării Phoenix.
———————–—————–
Nicu GAVRILOVICI
18 decembrie, 2018