Am strâns în mine toamnă
Am strâns în mine-atât de multă toamnă
Încât pe ram mai port vreo două vise,
Iar vorbele ce au rămas nescrise
La desfrunziri eterne mă condamnă.
Mi-e inima o galbenă gutuie,
Iubirea, rug cândva, e rece brumă,
Cu vestejite-aripi tinzând spre humă
Fior de iarnă grea în mine suie.
Din când în când mai am o zi cu soare
Tânjind la roșul coaptelor cireșe…
Beau melancolic ceaiul de măceșe
Simțând chemări în țipăt de cocoare.
Cu pași mărunți calc frunzele ucise
Al căror foșnet la tăceri mă-ndeamnă.
Am strâns în mine-atât de multă toamnă
Încât mai port pe ram vreo două vise…
———————–—————–
Nicu GAVRILOVICI
15 septembrie, 2018