Cultura se pǎstrează prin scriiturǎ!
De ce sǎ cumpǎrǎm cǎrțile unui autor?
Dacă vi se pare ciudat acest titlu de articol și ați hotărât totuși să îl citiți mai departe, ei bine, am să vă dau câteva motive întemeiate ale acestuia.
Tot mai mulți autori români se plâng că nu își pot vinde cărțile, ajung să fie demotivați și cel mai des amână să mai scoată o carte nouă pentru că spun ei ”rămân cu ele pe stoc”. Vă veți întreba desigur dacă acel autor scrie cartea pentru el însuși sau pentru noi cititorii?
Deși există și excepții de la regulă, scriitorul e dăruit cu har, cu o inspirație creatoare, un autor în general nu scrie o carte la comandă, pentru că îi cere cineva sau pentru că are de îndeplinit o dorință a cuiva ci pur și simplu o scrie din interiorul său. Filonul creator este cel care îi hrănește dorința și îl face să așeze în scris cuvintele tălmăcite și împletite în opere literare. Scriitorul, în momentul în care scrie, arde ca o flacară, el se dă pe sine în procesul creației. Dăruiește părticele din el însuși, oferă și nu așteaptă nimic în schimb.
Și totuși… bucuria cea mai mare a unui scriitor vine atunci când reușește să își vadă opera prinsă între coperțile unei carți, se bucură când o prezintă publicului cu ocazia unei lansări sau a unui eveniment. Motivația sa și răsplata cea mai mare vine din comentariile cititorilor care atunci când îi transmit mesaje îi umple inima de bucurie! Până aici totul este minunat și toată lumea pare fericită! Dar… există și partea monetară care deși nu este primordială pentru un scriitor, el nu creează neapărat ca să vândă dar trebuie să trăiască! Până una alta lumea e clădită pe liber schimb iar banul ca instrument de plată este și rămâne un subiect arzător.
Autorii în genere, scriitorii și poeții, nu sunt bogați, ei nu încasează sume fabuloase din vânzarea cărților lor, nici în Romania, nici în străinătate. De ce? Pentru că nu sunt suficient de buni? Nu! Categoric nu! Pentru că nu există acea cerință de carte, de cultură plătită pe bani. Ne-am învățat să considerăm cultura ca pe ceva gratuit care poate fi găsit on line, citim la repezeală ce ne pică la mână și nu alegem neapărat să cumpărăm cărțile unui autor anume.
Autorii români cu care am stat de vorbă ne spun că își vând cărțile doar necunoscuților pentru că cei apropiați, rude și prieteni le primesc gratuit. Acest lucru este un alt aspect care ar trebui luat în considerare. De ce dăm bani pe cartea unui necunoscut și nu dăm bani pe cartea unui prieten? Suntem curioși să știm ce a scris, vrem să îi fim aproape și de cele mai multe ori așteptăm să ne dea cartea gratuit fără a ne gândi că noi am putea să îl motivăm cumpărând o carte! Acea sumă modică pe care o plătim care nu o să ne sărăcească în nici un caz, pentru scriitor va fi o puternica motivație, un gest de apreciere, de susținere și de respect. Da, de respect! Pentru că ne respectăm cumpărându-ne cei mai buni pantofi, cea mai buna marcă de bere, cea mai bună mașină, dar când vine vorba de cărți, alegem să citim ce găsim sau primim gratuit.
Ne întrebăm desigur dacă se mai poate vorbi atunci în ziua de azi de meseria de scriitor (român) sau mai degrabă de o vocație, un hobby pe care îl fac scriitorii români în timpul liber? Deseori scriitorii își publică în regie proprie cărțile, pentru că editurile nu le oferă publicarea acestora din lipsă de fonduri și dacă o fac, comisionul încasat din royalties este atât de mic încât nu își acoperă nici cheltuielile minime inițiale. Ajungerea pe raftul unei librării este o altă poveste complicată la fel de întortocheată dacă nu chiar imposibilă și atunci scriitorul rămâne cu cărțile sale, vânzând sporadic câte unui necunoscut.
Și cum rămâne cu cărțile electronice? De ce mai imprimă cărți scriitorii? De ce nu scriu doar cărți în format electronic? Ei bine, cărțile electronice sunt și nu sunt agreate! Adică majoritatea cititorilor trecuți de 50 de ani nu sunt obișnuiți să citească cărți electronice, nu ar da bani pe ele pentru că nu le pot așeza în biblioteca lor acasă. Site urile cu vânzări de cărți în format ebook sunt în continuă creștere dar până când se va împământeni acest obicei de a citi cărți electronice și între cititorii români, va mai trece o vreme.
Dacă în străinătate cultul cititului creează vânzări de cărți librăriilor, în România lucrurile sunt diferite. Librăriile de stat au dispărut iar librăriile private preferă să vândă autori străini traduși, best seller-uri cu care nu riscă să rămână pe stoc, comandă cărți numai pe măsura vânzării și le plătesc la fel pe măsura vânzării.
Și totuși ei continuă să scrie, continuă să lase adevărate comori literare pentru că arta și cultura nu au preț, ele rămân mărturie peste timp generațiilor viitoare, devenind nemuritoare! Suntem cu toții responsabili, autori și cititori să ne asigurăm că vom lăsa în urma noastră ca moștenire, o cultură, o limbă, un alean și un imbold pentru cei ce ne vor urma. Responsabilitatea nu aparține numai lor scriitorilor ci în aceeași măsură și nouă, societății care alegem sau nu să îi citim, să îi promovăm, să îi susținem!
Susținerea scriitorilor se poate face în diverse forme, începând de la sponsorizări, donații și până la cumpărarea cărților lor. În străinătate este des întâlnită forma de sponsorizare în întregime când un sponsor (persoană privată, prieten, cititor sau o organizație, o firmă) alege să susțină integral un proiect, o carte de la A la Z, a unui scriitor! O altă formă de susținere a scriitorilor sunt donațiile fie ele ocazionate de un proiect anume, de un eveniment sau pur si simplu de susținere a scriitorului respectiv. Chiar dacă nu avem mijloace suficiente ca să sponsorizăm sau să facem donații , cea mai la îndemână formă de susținere rămâne cumpărarea de cărți.
Va invit deci dragii mei să cumpărați cărți românești și să le oferiți în dar celor dragi vouă. Susțineți scriitorii români preferați și dăruiți hrană pentru suflet celor dragi!
–––––––––––
Mihaela CD