„Poezia pentru mine este un mod spiritual de-a explora tainele sufletului şi-ale gândului. O cale unică de-a împărtăşi propriile frământări, îndoieli, întrebări, revelaţii, observaţii cu tine însuţi, cu semenii şi întregul Univers. Este nelinişte, căutare, energie. Este tinereţea fără bătrâneţe.”
Valentina Teclici
Dar
(Valentinei Teclici, la ceas aniversar)
Tu ai pătruns în sufletul meu
prin poeme albastre
pictate în culorile Universului.
Uneori mă trezesc glasuri de copii
ce te strigă de dor,
din țara unde nu există bătrânețe…
Aripile mele te înfășoară mistic
zburând peste poduri bine create
în timpul nostru.
Este ceea ce noi numim
dar împărătesc
prin iubirea dintre noi
prin ctitorii ce se vor neterminate…
Suntem încorsetate în timp
cu reflecțiile și problematica lumii
dar ne păstrăm respirația
prin rugă…
Aparținem celor dragi
credința fiindu-ne reazăm…
Dar candela aprinsă de tine,
arde pentru scump pământ românesc.
Omul, ca taină,
nu-și poate explica
cum Apa Vie,
smerește și binecuvintează…
Da, pe mine aripile uneori mă dor
dorind ca-n zborul meu
s-ajung în casa ta
și sfioasă
să-ți aduc din pacea lumii…
–––––––––––
Mariana Gurza
21 ianuarie 2018
Timișoara