Ora iubirii
Ora e subjugată
Și timpul se clatină
între mine și tine,
Între umbre prea mult incomplete.
Fatalitatea s-a instalat în noi.
Ora iubirii mă doare,
O simt deșirată în sufletul meu.
Cum oare?
Mă sfâșie gândul greșelilor mute
De-a mea inocența
Scăpare nu e.
În visele mele dar scrum și uitate.
Țigara mai fumegă încă vrăjită
De ale tale cuvinte.
În noi, doar ecoul vorbelor stinse
Rămân pecetluire.
———————
Maria LEU
21 septembrie, 2018