Mi-așez obrazul pe albul nor ce mă mângâie ușor, ușor
purtându-mă în visul cu iubiri care acum sunt amintiri.
EU te aștept, TU mă aștepți, dar și EA al treilea valet
arunci As-ul vieții jos , te întrebi :” cu cine ai fost ?! ”
Suntem Regine cu voalul alb, jucate pe tabla ta de șah,
suntem reginele în negru ce le cucerești integru.
EU Regină, EA Regină, ne zbatem pentru aceeași inimă,
TU luptătorul cuceritor mânuind versul-amor .
Introduci starea de iubire cu momente de actorie,
cucerești Dama de treflă, iubind și pe Julietă.
Sufletul ne e cerneală ce l-ai mânjit cu neagra-ți smoală,
cu jumătăți de măsură ne-ai integrat în a ta schiță.
Te păcălești făr’ să sclipești, valoarea vrei să ți-o găsești,
dar acum e rândul tău să-nghiți jumătăți de Eu .
Fiind creator de himere, deghizat verși durere,
iubești două dintr-o dată, ce-ți alunecă și scapă.
Ești sclavul propriului tău suflet ce se rupe și distruge
ai mototolit iubirea, foșnind puternic amăgirea.
Îți zdrăngăne-n suflet tăcerea pe colț de gamă prăfuită
cauți cheia la trecut, ruginită ea s-a rupt .
Ai fost actor-pion și noi regine, jucați pe scena cu cortine ,
ca destinație în același punct, suflet gol, pierdut de vânt .
Forța lacrimei e mare, ca fierul topit ea arde
cavaler fără regine, rătăcești printre ruine .
——————————
Luminița BORCAEAS
16 martie 2019