ȚĂRMURI
Am poposit pe țărmul tău, străine,
Ca să te văd în răsărit și la apus,
Și-n truda zilei ce brațele-ți o ține
Se aude dorul ce îl ai de spus.
De ai un vis, să vii pe malurile mele,
Păduri și ape cu ochii să mângâi,
Ca și aici, răsare luna dintre stele
Iar de îți va plăcea, poți să și rămâi.
Atâtor neamuri li se-mbină pașii
Pe țărmurile ce le-au străbătut,
Poate că aici ne vor trăi urmașii…
Dar pentru toate-n viață există un tribut.
————————————
Lavinia BUD
22 iulie, 2018