Lavinia BUD: Lumina din vis

LUMINA DIN VIS

 

Te-ai arătat, Lumină, într-un vis,

Ce-l simt și-acum atâta de real,

Și m-ai purtat spre porți de paradis

Când pasul îmi trudea la poala unui deal.

 

M-ai luat de mână și m-ai dus

Să văd oștirile de păsări albe,

Parcă- ntâlneam ceva atât de cunoscut,

Un zbor neîntrerupt, de nesfârșite salbe.

 

Parcă te văd! Erai contur și suflet

În același timp, ca toate celelalte,

Nu mai presus, nu la-nceput, nici la sfârșit,

Erai Lumină în cerurile ‘nalte.

 

Ce deschidea pe aripi bucuria

De-a fi cu tine și de-a te cunoaște

Ca drum de dus și de întors în măreția

Ce-o pot primi… să pot cândva renaște.

 

Un zâmbet cald și blând m-a însoțit

Când m-ai lăsat din mâna ta, Lumină!

Și m-am trezit! Cu suflet tânguit

Am aplecat, smerită, fruntea în țărână.

 

Eu n-am făcut nimic ca să mă lași să văd

Împărăteasca poartă a tainelor cerești!…

Te port în suflet și-n lacrima prăpăd

Și te cinstesc cu viața-mi, precum curată ești.

–––––––––––-

Lavinia BUD

Timișoara

31 ianuarie 2018

 

Lasă un răspuns