Iulia KAKUCS: Poezii mici pentru copii și mai mici

MĂRUL

 

Mama mi-a cules un măr,

Galben ca un soare.

Mușc din soare?

Mușc din măr?

Din ce mușc eu oare?

 

CARUL  MARE

 

În noaptea de mai

căruța cu cai

sună.

 

În tropot ușor

în câte un nor

tună.

 

Căruța s-a dus

spre stele în sus

și iată…

 

Eu cred c-a sosit

De unde-a pornit

odată.

 

 

COCOŞUL

 

Viu  curcubeu

cântă mereu

pe gard.

 

Culorile vii

sunt  mândre făclii

ce ard.

 

Trâmbiță-n zori

un cântec de dor

spre soare.

 

Cocoş pintenat!

Cum de-a uitat

să zboare?

 

ZMEUL

 

Lângă pârâu

eu ţin în frâu un zmeu.

Viu colorat s-a înălţat cu greu.

Ochii-mi deschişi

de stele sunt prinşi

mereu

căci voi zbura

spre steaua mea

şi eu.

 

 

BUBURUZA

 

E-o zi urâtă iară,

Ploioasă şi ursuză,

Dar ştiu că-i primăvară

Căci văd o buburuză.

Cu petele ei negre

Stropit-a roşul viu

Şi stă pe-o frunză verde,

Lucind cărămiziu.

 

O iau încet în mână

Şi-i cânt şoptit un cântec,

Sperând c-o să rămână

Deşi eu îi descântec.

 

 

RAȚA

 

Un galben ghem de lână

Bunica l-a scăpat.

Îl văd acum că-noată

Pufos și cald… În lac!

 

Dar nu știu cum se poate

Și când a învățat

Să-noate atât de bine,

Făcând într-una: „Mac!“

 

 

CIREŞUL 

 

Cerceii mamei mele

În pom s-au căţărat

Şi seamănă cu stele,

Ce-s bune de mâncat.

 

Ca roşii mingi mărunte

Pe crengi stau risipite,

De vânturi sunt bătute,

De soare pârguite.

 

Şi stau de-acum întruna

Pe vârfuri ridicat,

Privind cu jind minunea

Ce-i greu de apucat.

 

 

LA  BALTĂ

 

O broască mică-n baltă

Tot face oac-oac-oac.

E-o zi de vară caldă

Şi nu ştiu ce să fac.

 

Mai c-aş intra în apă,

Orăcăind la fel,

Dar mama de-o să vadă

Va zice că-s purcel!

 

 

DOVLEACUL

 

Am uitat

O minge verde

În gradină…

 

I-au crescut

Rădăcini

Şi o tulpină!

 

Vrei să-ţi spun

Chiar acum

Ce s-a ‘ntâmplat?

 

Mingea mea

În dovleac

S-a schimbat!

 

 

URSULEŢUL 

 

Eu sunt ursuleţul zis şi „Mor-Mor”,

Toată lumea ştie, mierea o ador.

Iată de aceea stupii îi scobesc,

Hrana lor cea dulce vreau să o găsesc.

 

Pluşul lui cel moale

Seara-l iei cu tine…

Şi-s atunci, îți pare,

Urs… de jucărie!

–––––––––

Julia Henriette KAKUCS, membră a UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor,  profesor de psihopedagogie, scriitoare, libretistă și textieră de succes. Muzicalurile „Pip, copilul stelelor” și „Noua poveste a Scufiței Roșii” figurează în repertoriul permanent al Operei din Brașov și al Teatrului Merlin din Timișoara. Cântecele compuse pe textele sale au primit distincții și premii naționale și internaționale. A debutat literar în revista Orizont din Timișoara (1982). Concomitent cu recitalurile de lirică și muzică susținute în Germania și Polonia, scriitoarea a colaborat, cu eseuri și poezie, la numeroase reviste literare, între care Jurnalul Bucureștiului, Observatorul (Toronto), Haifa literară, Isro-Press, Taifas literar, Nautilus, Alchemia și Temeschburger Heimatblatt. Din opera literară a scriitoarei amintim, selectiv, volumele: „Träumerei” (carte bibliofilă de lirică, în limba germană, 2009), „Jurnalul unei emigrații” (2010), „Ploaia din mine” (poezii și eseuri, 2013) și „Cu tine. Solitudini” (însemnări, eseuri, amintiri, 2016). (George ROCA, Rexlibris Media Group. Sydney, Australia, 4 iulie 2019)

Lasă un răspuns