Ioan POPOIU: Poeme

Ioan popoiu

Eschaton

 

clipă atroce

pretutindeni deşert

destrămare lăuntrică

nimicul întunericul spaima

golul şi haosul într-un

dans macabru

nu mai vine nimeni

să ne salveze

Mesia a fost ucis

undeva pe drum

s-a lăsat noaptea

singurătatea

cade peste lume

aşteptare îngheţată a

sfârşitului

 

Derivă

 

derivă

frumuseţe rănită

golul total

tăcere

încremenire

nu se poate

ce-ndepărtată este iubirea

visul

speranţa

dorinţa

toate sunt devorate de

aşteptare

 

Apatie

 

apatie

clipă bolnavă

fierul crunt şi nemilos

pas însângerat

aleea de spini

gust de cianură

terifiantul

la îndemâna oricui

crepuscul

moartea

stă pe bancă solemnă

timpul a îngheţat

sângele

sunete lugubre

spintecă cerul

 

Via Crucis

 

târât în noapte

trupul gol

aruncat

izbit cu violenţă

biciul

taie adânc

treptele negre

unsuroase

cuţitul rece

dur

metalic

clipa a îngheţat

s-a lăsat întunericul

resurecţie amânată

 

Ruguri aprinse

 

ruguri aprinse

tristeţe şi moarte

disperare dezlănţuită

sânge pe străzi

săbii şi lăncii

speranţe şi iluzii

înmormântate

încă o dată

tăcere neagră

imposibila revoltă

doliul

de fiecare zi

————————-

Ioan POPOIU

Câmpulung Moldovenesc

30 noiembrie, 2017

Lasă un răspuns