Iacob C. Istrati: Aşa ni-i neamul…(Versuri)

Iacob Cazacu-Istrati

E visul meu!

 

Pluteşte visul meu amar- pelin…

Şi scriu cu dorul ce-l dorim,

Cu lacrimi scriu, nu cu venin :

– Hai, fraţilor să  ne Unim!

 

 

Azi beau amar. Oftând mereu

Beau seva sufletului meu,
Căci am ajuns în Ţara mea

Străin, ca şi o turturea!

 

 

Sunt trist, că nu m-aţi înţeles,

Şi-am fost trădat aşa uşor…

Că  steaua mea în Univers

Se stinge biata-ncetişor!

 

 

De ce sunteţi atât de răi?

Că-mi arde sufletu-n văpăi…

Lăsaţi-mă să mă-mplinesc,

Să cred în voi, să vă iubesc!

 

 

Doar, fraţi suntem de la o mamă

Şi cerului vom da noi seamă…

Nu se mai poate sta în aşteptare,

Hai, să-nfăptuim  Unirea Mare!

 

 

Pluteşte visul meu amar- pelin…

Şi scriu cu dorul ce-l dorim,

Cu lacrimi scriu, nu cu venin :

– Hai, fraţilor să  ne Unim!!!

   

  Aşa ni-i neamul…

  

În Ţara noastră noi suntem stăpâni

Şi nimănui nu vom ceda

Pământul bunilor-străbuni,

Nici după ce vom deceda!

 

 

Ne este Tara ca o casă mică,

În care-avem şi bucurie şi nevoi,

Avem livezi şi vii, avem pâinică,

Fiindcă de la muncă n-am dat înapoi.

 

 

Aşa ni-i neamul de-o vecie,

Ca tot străinul să-l primim,

De n-a venit cu rău în ospeţie

La masă-l aşezăm şi îl cinstim.

 

 

Sălbatici mulţi sărmana glie ne-au călcat

Şi s-au hrănit, storcându-i seva din belşug,

Minţindu-ne mereu că ne-au eliberat,

Ei ne-au condus forţat, dar noi am tras în jug.

 

 

Meleagul nostru pentru ei e-o colonie,

Cremlinul vrea pământul să ni-l ia,

Creînd de zor “republici – autonomie “

Uitând că fiecare-şi are vatra sa.

 

 

Aveţi pe masă plin cu vin paharul,

Pâinică de pe-acest pământ,

Dar, dac-o faceţi pe tâlharul,

Aici vă veţi găsi mormânt.

 

 

În Ţara noastră noi suntem stăpâni

Şi nimănui nu vom ceda

Pământul bunilor-străbuni,

Nici după ce vom deceda!

             

          DOAMNE, ŞTII TU ?…

 

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Trădarea, Doamne, n-ar mai avea nume!

Trădarea de fraţi, de cântece, de grai şi ram,

Şi cea mai mârşavă trădare – de ţară şi  neam.

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Egoismul, Doamne, n-ar mai avea nume!

Egoismul: numai eu să am, restul de foame piară,

Pentru aceasta se vinde mamă şi tată şi ţară.

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Indiferenţa, Doamne, n-ar mai avea nume!

Indiferenţa:- Hai să-i lăsăm să fure

Ce e un om, o fabrică, o pădure!?

 

Doamne,ştii tu cine domneşte azi în lume?

Invidia, Doamne, n-ar mai avea nume!

Invidia: – De ce vecinu-i mai bogat,

De ce mai multe a acaparat?

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Făţărnicia, Doamne, n-ar mai avea nume!

Făţărnicia. În faţă îţi promite marea cu sarea.

În fapt rămânem numai cu răbdarea.

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Sărăcia, Doamne, n-ar mai avea nume!

Sărăcia, ce-a intrat în orice casă

De nu mai are omul   cum să iasă.

 

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?

Minciuna, Doamne, n-ar mai avea nume!

Minciună la vârf, minciună la rădăcini,

Pe cine să crezi? Cui să te mai închini?…

 

Eminescu către noi    

 

Priviţi spre Europa cu gândul la Unire?!

Dar nu vedeţi un lucru simplu azi,

Că Ţara-i condamnată  la  pieire,

Voi, rătăciţi  prin  lume  ca  nomazi.

 

Nici prin străini nu vă-mpăcaţi ca fraţii,

Iar  viaţa  trece…trece – urmele  rămân…

Invidiaţi  pe  unii  şi-i urâţi pe alţii,

Iar clopotele-n suflet sună a păgân.

 

Lăsaţi trufia şi minciuna blestemată

Şi coborâţi din nori pe acest pământ.

Amintiţi-vă, că-aveţi o mamă şi un tată,

O Ţară şi un Neam, o Doină şi un Cânt.

 

Acum a  sosit  ceasul!  Hai!  Ca fraţii

Să ne unim hotarul, nu lăsaţi pe mâine,

Să  plângă  iarăşi Codrii  şi  Carpaţii…

Unire, lume! Deşteaptă-te române!

————————

Iacob Cazacu-ISTRATI

Toronto, Canada

30 noiembrie, 2017

***

 CAZACU (ISTRATI) Iacob, poet, ziarist, publicist, istoric, comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social şI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărătenii Vechi, judeţul Orhei, Republica Moldova (România Mică). Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Vadul-Leca, acelaşi judeţ, locul de baştină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din oraşul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzăneşti. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcţionat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca şi în Şcoala medie din Căzăneşti. În martie 2009, ca protest la impunerea predării unei istorii false, numită „Istorie integrată”, neconformă cu adevărul istoric, a cerut eliberarea din funcţie, nemaiacceptând acel mod de predare, comunist.

           Începuturile literare şi gazetăreşti datează din perioada adolescenţei şcolăreşti, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicaţii din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare şi reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chişinău, 2003; „Florile Speranţei”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor şi vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chişinău, 2010; „Cearta” şi „Adevăruri pe frunze de arţar”, Editura Prometeu, Chişinău, 2013 – prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuţie la educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simţire si aspiraţii”.

       Este Memru al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română; Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România,  corespondent special şi laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura şi Arta” şi „Cuvantul” din Republica Moldova, deţinător al Premiului Presei în Concursul Internaţional de poezie şi Proză „STARPRESS 2012”, locul II in concursul internaţional de poezie pentru românii din întreaga lume, „LIMBA NOASTRA CEA ROMÂNA- STARPRESS 2013”. Colaborează la ziarele „Timpul” „Jurnal de Chişinău” ş.a., cât şi la cele de peste hotare: „Familia” (Serbia); „Observatorul” şi „Faptul divers” (Canada); „„Agero” (Germania); „Curentul internaţional” şi „New York Magazin” (SUA); „Pagini Româneşti” (Noua Zeelandă); ş.a.

      Este Membru  al Sfatului Țării-2;  vice-preşedinte al Organizaţiei Internaţionale a Românilor (Wordldwide Romanian Forum – Forumul Românilor de Pretutindeni) cu sediul la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada, fondată în iulie 2011 şi membru al Consiliului Unirii pentru reîntregirea neamului. (George ROCA, Rexlibris Media Group)

Lasă un răspuns