Abstract
Știai că inima are ochi
și palmele sunt amnar pentru mângâiere ?
Știai că și gândurile au chip? Ele
ne vorbesc desenând peste buzele noastre calde, șoapte în Braille?
Știai că dragostea își odihnește
răsăritul în pieptul celor ce și-au tatuat inima cu aceeași poveste?
Zâmbetul are formă de floare, cuvintele au aromă de soare
Și amestecate, vindecă din cuvinte, tăceri închisoare.
Totul e posibil atunci când
pașii noștri străbat îmbrățișați aceeași bucată de drum,
când ne rămânem în privire unul altuia și în culoare
se amestecă în răsărit, urma inimii tale.
Toate culorile lumii își dau întâlnire în curcubeu
doar să înflorească apoi peste zâmbetul tău.
Urmele cuvintelor rodesc peste buzele mute
și cad în petale, sărutări țesute.
Inima iubește în toate limbile cunoscute
Și mâinile mângâie inimi ciute.
Vreau să ști iubire că te doresc abstract
În toate cuvintele chiar și în cele ce încă nu s-au inventat!
25.10.2019
Păsări albe
Izvor de imaginație, mintea creează
Păsări albe pe bolta albastră
Ce navighează la cârma unui dor nesfârșit
Tulburând gândul omului care altfel ar rămâne mic.
Izvor de inspirație, gândul încearcă
Să aducă la viață marea cea moartă.
Nesfârșit cum e, orizontul,
Desenează în noi prezentul.
Îl încarcă cu frunze și flori ca apoi, rodind
Să ne crească aripi în minte, să zburăm către vis.
Păsări albe cu aripile întinse, vele,
Îndreptându-ne către stele.
24.10.2019
În deșert te aștept iubire!
În deșert te aștept iubire
Chiar în suburbia sorții
Unde m-au adus toți așii
Desenați pe fila cărții
Cea în care ursitoarea
Păgubind al meu destin,
A vărsat în călimara
Cu cerneală, doar pelin.
Sfidătoare, în jocul vieții
Am riscat și am pierdut.
Te-am amanetat iar sorții
Nu mi-au fost de bun augur.
Azi, pe portativul clipei
Stau și aștept venirea ta,
În deriva vieții unde
Ancorează piaza rea.
Chintesența fericirii
După care toți tânjim
Când jucăm la jocul vieții
Încercând să măsluim
Toate cărțile cu care
Viața ne-a blagoslovit,
Nu-i secretul nemurii
Ci iubirea ce-o simțim.
În zadar în echinocțiul
Nopții îmi ghicesc destinul,
Echivocul sorții-mi toarnă
Din iubire, doar pelinul.
Peste ridurile zilei
Trec în stol regrete. Stins,
strâng în pumni poeme plânse.
Iubirea n-a mai ajuns!
Din corabia cu vise
Naufragiată-n larg
Ale mele au rămas prinse
De un îndoit catarg
28.10.2019
——————————-
Ileana VLĂDUȘEL
Octombrie 2019