Ileana VLĂDUȘEL: Acest anotimp anodin

Acest anotimp anodin

 

Peste acest anotimp anodin,

își scutură timpul

un rest de senin.

Zboară spre cer

vise rătăcite.

Prelins,

peste zidul  vechi

o amintire

își pune peceți.

Timpul,

a zăvorât trecutul

în pieptul

din care se scurge nisipul.

Nu-i pasă

că nopțile sunt reci.

Tace

și aruncă cheia ușilor lăsate

deschise către amurg.

Peste zidul acesta vechi,

secundele plâng

iar umbrele

îmbracă în asfințit,

toate dorințele

ce nu s-au împlinit.

Acest anotimp anodin

și amurgul lui

ce se apropie

hain!

——————————-

Ileana VLĂDUȘEL

2 august 2019

Lasă un răspuns