Eminescu către noi
Priviţi spre Europa cu gândul la Unire?!
Dar nu vedeţi un lucru simplu azi,
Că Ţara-i condamnată la pieire,
Voi, rătăciţi prin lume ca nomazi.
Nici prin străini nu vă-mpăcaţi ca fraţii,
Iar viaţa trece…trece – urmele rămân…
Invidiaţi pe unii şi-i urâţi pe alţii,
Iar clopotele-n suflet sună a păgân.
Lăsaţi trufia şi minciuna blestemată
Şi coborâţi din nori pe acest pământ.
Amintiţi-vă, că-aveţi o mamă şi un tată,
O Ţară şi un Neam, o Doină şi un Cânt.
Acum a sosit ceasul! Hai! Ca fraţii
Să ne unim hotarul, nu lăsaţi pe mâine,
Să plângă iarăşi Codrii şi Carpaţii…
Unire, lume! Deşteaptă-te române!
——————————–
Iacob CAZACU-ISTRATI
Canada, Toronto
15 ianuarie, 2019