Câteodată parcă-s Ană
MOTTO: „Și dacă am fi nemuritori ,tot am muri de dor.” Nichita
Câteodată parcă-s Ană
când se plânge dureros
că-i stă zidu’-nfipt în coaste
și’a-nceput să-i crească-n os
iar Manolului nu-i pasă ,
vise a mănăstire paște…
Alteori sunt Penelopa
ce-și țese pânza pe pleoape ,
mâinile-i ning flori de dor
când Ulise nu-i aproape…
Uneori , mă simt vioară
când pe muntele din noi
suflă crivăț și e frig ,
cântă-n mine a durere
și cu ea te chem și strig…
Altădată când mă vrei
și mi-o spui șoptind a dor ,
mi-nflorești pe răni iubirea ,
parc’ar fi vara cu tei
și’atunci uit c-am vrut să mor !
——————————–
Elena NEAGU
18 iunie 2019