*Orice guvern are dreptul să-și facă propria politică financiară, chiar dacă băncile și finanța mondială și slugile ei, de la Schauble și până la nepricopsiții citați plesnesc de furie și neputință. Nu mi s-a întâmplat sa aflu că vreo banca ar fi vreodată de acord ca lumea să trăiască ceva mai bine. Povestea cu „productivitatea” … Dacia Pitești are aceeași dotare tehnică, aceeași tehnologie și deci aceeași productivitate cu Renault din Occident. Totuși salariile în România sunt de 4 ori mai mici. Asta cum se leagă de „productivitate“ … de „profit”! Dintre toate sursele, FMI e cel mai puțin credibil: nu visează decât austeritate și privatizare. Economiile din Asia de Sud Est și Coreea de Sud s-au dus în sus după ce au gonit FMI. Toate prognozele FMI legate de economia românească s-au dovedit greșite (cu intenție sau nu, eu zic că intenționat, ca să poată fi chemați mereu să ne dirijeze ei), ar fi bine să facă în așa fel încât să uităm că există. „Analiștii” Ionuț, Cezar și cine mai e sunt niște mercenari ai lor. Nu degeaba Lenin îi întreba pe socialiștii bavarezi care se văitau de necazuri diverse: Ați naționalizat băncile? Băncile trebuie să facă politica țării nu invers!
*Productivitatea, din punct de vedere economic, reprezintă expresia sintetică a eficientei utilizării factorilor de productie in activitătile din care rezultă bunuri economice. Prin productivitate se intelege de fapt rodnicia sau randamentul factorilor de productie utilizati. Productivitatea se exprimă ca raport intre rezultatul economic obtinut (efectul) si factorii de productie utilizati, care sunt evaluati, fizic sau in expresie monetara (efortul). Productivitatea pot fi masurata atat la nivel general (în întreaga economie) cat si la nivelul unei industrii sau ramuri economice pentru a examina tendințele în creșterea forței de muncă, nivelul salariilor și îmbunătățirea tehnologică, ambele forme putand fi calulate ca productivitate medie sau marginala. Factorii de care depinde productivitatea sunt, in general, factori naturali (disponibilitatea resurselor, conditiile de clima, etc), factori tehnico-economici (gradul de inzestrare tehnica), factori sociali (nivelul de pregatire profesionala a angajatilor) si factori internationali.
https://www.academia.edu/
https://www.academia.edu/
http://www.clipa.com/a3551-