Când spun că nu plâng-mint!
Ca pe o tandră asuprire
te simt!
fericire ce-mi eşti, datorie!
când spun că nu plâng-mint!
aşteptându-te-n
acelaşi lan de iasomie…
Înlăuntrul meu e un altfel de cer
iubirea e o formă de disperare
într-un timp besmetic,
tu-mi pui lacăt pe vise
sau… mi se pare?
când tăcerea mă tace
îţi zic
eu trăiesc exodul
nisipului din clepsidră,
aşa arată inima mea
cioburi dintr-un mozaic…
Înmugureşte în mine uitarea
de ce oare?
dacă spun că nu plâng …mint
şi mint dacă spun
că nu mă doare…
apari, te ascunzi, te caut, nu mai ştiu
e-un joc de unul singur, disperat
din care nu mai înţeleg nimic-
eşti martorul iubirii mele azi…
de stele căzătoare zgâriat…
————————————
Daniela PÂRVU DORIN
26 august, 2018