Noapte bună!
Undeva, pe Cerul tău,
Stelele risipesc lumină…
Atât de minunat e cerul,
Atât de frumoşi sunt ochii care îl privesc
Cu sufletul înnoptat de singurătate!
Stelele ar vrea să-ţi vină în palmă
Să-ţi intre măcar una în inimă…
Definitiv…
Oare Cerul tău
E acelaşi cu acela
Pe care şi eu îl privesc?!
Să întrebăm noaptea
Şi întunericul aşternut
Peste speranţele cu lună nouă…
Până ce va fi lună plină
Îţi spun…noapte bună!
––––––––––––––
Dan-Obogeanu Gheorghe
3 iulie, 2018