Amintiri
Pe cărarea vieții mele dor cu dor am adunat,
Am pus inimii zabrele şi o za de împrumut,
Ochii mei i-am făcut zare, cu ai tăi s-a luminat…
Si-ntr-un somn de neuitare toată vremea ne-am pierdut!
Şi-n albastrul de salpetru, cu amarul gust de sare,
Ce îmi picură prin vene ca perfuzia cu viață
Am făcut din ea o hrană, inimii întinsă mare…
Bat corăbii-n necuvinte, cărăuşi cu arsă față!
Aruncând între adâncuri ancore în braț de cruce
Îmi opresc cu închinarea toată vremea de ființă,
Le voi da dintr-o uitare zarea care-mi va aduce…
Stele albe răstignite pe un Cer de trebuință!
Voi cuprinde într-o Carte căile ce sunt umblate,
Câte amintiri voi scrie se vor face hărţi si noduri,
Iar în marea mea de lume Infinitul voi străbate….
Chipul tău din amintire…ochii tăi sunt far în porturi!
………………………………………………………..
Pe un Cer ca o psaltire tu îmi furi o nemurire!
——————————–———————-
Dan-Obogeanu Gheorghe
26 iulie, 2018