Tomnatică solie
Se aude
firul de iarbă,
încă văratic,
cum izbândește
povara de lut
din destinul naturii
prin simfonie
spre iască
și vânt.
Se aude
desferecat
de sepale,
triumfătoarea corolă
în roadă,
de mâine,
brumată
de amantlâcul iernii
în divorțul verii.
Înfrigurare ruginie
Plouă puf de păpădie
grăbit
spre nicăieri,
în clara imagine
de amintiri solare,
înfrigurată nițel
de ruginiul
irizând de dincolo
de lacrima tremurândă
a toamnei
sau,
poate,
iernând spre viitor
în altă toamnă
din nisipuri
de clepsidră.
Geea
Pledoaria iubirii,
răsunet
din tulnic
de coajă de tei,
doină
din frunză verde de nuc,
ecoul
din cântul naiadei
în diapazonul
razelor de soare,
ezoterică sevă
prin nervuri ancestrale
spre respirația pământului,
metronom
între îngheț și dezgheț,
icoane autumnale.
——————————-
Constanța – Doina SPILCA
Timișoara
31 August 2020