Tamara Tomiris GORINCIOI: Dor divin

Dor divin

Mi-e dor de alte lumi cu sarcedoți pe munte,
De un portal divin, spre ceruri ca o punte.
De zeii triști și singuri ce-aprind lumini în ceruri,
Când noi eram un dans de pulbere prin ierburi.

Mi-e dor de-albastru viu din care bea Artemis
Plantând iubiri stelare pe țărmul de la Tomis.
Când geții prind săgețile din Troia fumegândă,
Și ultimul războinic războiul îi instigă.

Aș vrea să mă îmbăt din vraja ta Selena,
Să fiu ostatecă iubirii ca falnica Elena.
Apollo, zeu suprem ce soarele-l zidești,
Redă-mi puterea sacră din sferele cerești.

———————————-

Tamara Tomiris GORINCIOI

Chișinău, Republica Moldova

21 Martie 2019

Ioana CONDURARU: Poeziei

Las să-mi curgă călimara de cuvinte înflorate,
Pe a foilor splendoare, redând gust de mere coapte,
Căci mi-i sufletul o harpă ce suspină printre rime,
Când din astre, surând îngerii, nopților diamantine.

Cobor lin în slova vremii spre a căuta iubirea,
Înflorită-n crini idilici, redând lumii fericirea
Și, dorind să aduc versul, pentru sfântă pomenire,
Înfloresc tot universul cu a inimii trăire.

Ce sunt eu? Mă-ntreb cu teamă și, cu lacrima fierbinte,
Dăruind din suflet vamă, vorba dulce de părinte,
Privind viitorul care, se întrevede ca un vis,
Așteaptând la poarta sorții de-a intra în paradis.

Catedrală ridica-voi la un ceas de împlinire,
Să mă-nchin lui Eminescu cu adâncă plecăciune,
Căci doar el a fost alesul Domnului de a reda,
Veșniciei Universul, scris în poezia Sa.

Și cât Doamne nu mă plec, tuturor acelor care,
Din a sufletului casă, versul scriu spre alinare,
Înflorind a poeziei, Floare de Nu-Mă-Uita,
Pentru sfânta noastră Glie. Pentru Țara mea și-a ta.

———————————-

Ioana CONDURARU

21 martie 2019

Cristian Gabriel VULPOIU: Ecouri

ECOURI

În zori îmi surâd ecouri,
Sculptate în aroma unui vis
Ce-mi leagănă versu-n tangouri
Parcă dintr-un talmud desprins.

Roua îmi șoptește-n necuvânt,
I-aud ecoul ca pe un colind
Mi-atinge gândul ca pe un alint
Ca pe un tămâiet veșmânt.

Privesc ecoul unei raze,
Ce se ascunde-ntr-un poem
Ceruri de jad îmi desenează
Pe-al mării mele șevalet peren.

Ascult ecoul unei morți,
Și ceasul ei crăpat la miazănoapte
Când s-a tras destinul meu la sorți
La ruleta profanelor păcate.

Eu sunt ecoul ce urlă-n necuvânt,
Cu osârdie prea nerostit în rugi
Ca într-un sacru legământ
Cu mir de nard cântat de Demiurgi.

—————————–––––––––

Cristian Gabriel VULPOIU

21 martie 2019

Elena TUDOSA: Viața noastră ca o Poezie

Viața noastră ca o Poezie

( O poezie ție, care ești sus în cer cu îngerii!)

E viata noastră ca o Poezie,
Destinul doar într-nsa îl citești,
E liniștea și mângâierea vie,
Pe care uneori ai vrea s-o întâlnești.
O-nșiruire de cuvinte-n rânduri,
Din suflet așternute pe o coală de hârtie,
Pline de sentimente și de gânduri,
Ce le închin cu dor și dragoste azi ție.
E amintirea când strânsă la pieptul tău,
Iți auzeam tictacul inimii cum bate,
Si cât de fericită eram atuncea eu,
Iar astăzi ești cu mine doar tu, Singurătate.
Și ochii tăi albaștri ce mi -au scăldat ființă
Ii caut printre stele sperând că -i voi găsi,
In amintirea lor mi-a rămas doar credința,
Speranța ca măcar, în vis i-oi întâlni.
Mi-i dor de viața noastră cu bune si cu rele,
Unde ești suflet drag?… mi-i dor de o îmbrățișare,
Cine s-alinte astăzi zbuciumul inimii mele,
Răpită de durere și amintiri amare?
Aștern aceste rânduri si gândul mi-i la tine,
Încet se lăsa noaptea neagră și pustie
Mă rog la Dumnezeu acolo să fii bine
Și inima mi- alint scriindu-ți o poezie!

——————————-

Elena TUDOSA

21 martie 2019

Irina-Cristina ŢENU: Pot fi…

Azi, de ziua poeziei,
Pot fi ploaie, pot fi vânt,
Pot fi gând pierdut prin ceață,
Pot fi soarta unui vis,
Pot fi vis din ăl promis,
Pot fi toamnă-primăvară,
Pot fi vară,
Pot fi iarnă,
Pot fi fulg de nea iară și iară.
Pot fi o carte prea deschisă,
Cu pagini îngălbenite de un timp îmbătrânit prea devreme.
Pot fi carte așezată pe un scrin,
La lumina plăpândă a ultimei răsuflări a unei lumânării albe,
Pot fi acea carte care așteaptă să fie citită nu de vântul ce șuieră prin gări pustii,
Nu de lacrima ce cade din ochiul ce-o pierde de dor.
Pot fi acea carte pe care nimeni nu o citește cum vrea ea,
Și devine o poveste citită în fuga de oameni
Care o înțeleg cum vor sau cum pot, printre rânduri.
Pot fi o țigară care se consumă prea mult, prea repede, prea cum vrea ea,
Pot fi o floare ofilită, uitată în glastră, neudată la timp de un strop de ceva…poate de iubire.
Pot fi o aripă frântă din care se scurg stropi de sânge,
Pe care nu-i vede nimeni.
Sunt stropi invizibili ai unei dureri fără glas…
Pot fi glas fără cuvinte și cuvinte fără glas,
Pot fi amintire pitită într-un colț de inimă sau doar într-un colț…întunecat, rece, sordid.
Pot fi suflet bun într-o lume (ne)bună,
Pot fi pas de gheață pe asfaltul fierbinte,
Pot fi zumzet de albină ieșită din stup
Să colinde lumea de salcâmi sau… poate o floare de nu mă uită.
Pot fi o lume pentru un suflet cald,
Pot fi un suflet cald într-o lume rece,
Pot fi întrebare fără răspuns
Și răspuns fără întrebare.
Pot fi rug pe care ard amintiri dintr-un timp pierdut
Printre lacrimi ce cuvântă despre un dor ce prin inimă se avântă.
Pot fi suflet (ne)iubit ce se ascunde printre litere
Ce dansează pe hârtie, mândra horă a unirii.
Pot fi multe în prea puțin,
Pot fi câte puțin din toate,
Pot fi toate dintr-odată,
Dar nu sunt.
Azi sunt trestie ce cugetă,
Sunt iubire,
Sunt speranță,
Sunt o lacrimă de dor,
Sunt un mugur ce așteaptă vântul cald de primăvară,
Sunt pământ lipsit de flori,
Sunt o umbră pe pâmânt,
Sunt al vieții glas ce spune:
Azi doar cuget, deci exist.

———————————

Irina-Cristina ŢENU

21 martie 2019

Dunia PĂLĂNGEANU: Rugă pentru poeți

Rugă pentru poeți

Rugați-vă să se nască poeții pe lume,
Decât lacomi,lichele,bețivi fără nume,
Ce-n față zâmbesc și-n spate te fură
Cu veninul curgând din priviri și din gură.

De se naște-un poet e încă speranță
În spicul de aur,sub astre și-n viață,
E încă iubire și senin la hotare,
Și liniște-n suflet ,și-n marea cea mare.

Idealuri sublime și noian sfânt de vise
Încrustate sunt aprig în filele scrise,
Și paloș e versul, și plumb de cuvinte
În loc de-armă rece stă gândul fierbinte.

Cu pana se luptă să schimbe ceva
În lumea sordidă,în iarna cea grea,
Printre vicleni,paparude,blesteme,
El trece cu plugul și seamănă stele.

Ce-ar fi astă lume fără tine, poete,
Doar spini grei pe frunte și timpul în plete,
Minciună,teroare,frig și infern
și turme de oameni adunați la un semn?

Palide ceasuri,eclipse de zare,
Și bieții roboți cu privirile-amare,
Nici inimi nu bat în ziua sălcie
Ci doar bolovanii cu puls de stihie.

Rugați-vă să se nască poeții pe lume,
Cătușe de fier nici n-or să mai sune,
Păziți vor fi pruncii când în noapte ardent
Va rosti rugăciunea un glas de poet.

Păzită e țara,ocrotită și bună,
Când trece poetul și rimele sună,
Că toate pe lume au un rost și-nceput
De la flacăra vie aprinsă-n cuvânt .

—————————————————–

Dunia PĂLĂNGEANU

Giurgiu

21 martie 2019

Alla TONU: Poezie

VULTURUL ȘI POETUL

Ați mai văzut vre-o dată
Sub cer imens planând
Un vultur ca un fulger
Aripa desfăcând?

Ați mai văzut cum zboară,
Văzduhul penetrează,
Cu ochii săi ca focul
Tot cerul îl scrutează?

Ați mai văzut cum cântă
Un imn de libertate,
Cum taie norii falnic,
Nu-i frică nici de moarte?

Așa e și poetul
Urcat pe culmi de slavă,
El soarbe cu tot pieptul
A gloriei octavă.

Cu cugetul său liber,
Cu inima cântând,
De sus precum un vultur
Privește la pământ.
––––––––––-
Ați mai văzut vreodată
Din ceruri coborât
Cu ochii triști un vultur
Cu aripa-n pământ?

Cât de ridicol pare,
Cât de ne-ajutorat,
În aripa grea, mare
Îți pare-mpiedicat.

Asa e și poetul
În viața pământească,
Se-mpiedică în aripi
Cercând ca să pășească .

POEZIE

Ești inima mea,
rugăciunea mea,
lacrimile și zâmbetul meu,
durerea și respirația mea,
sudoarea, sângele meu,
ești viața mea… poezie.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

21 Martie 2019

Foto: Internet

Olguța LUNCAȘU TRIFAN: Te rog, Doamne

Te rog, DOAMNE!

Merg cu sufletul în mână
Pe-o potecă rar-umblată,
Setea de Tine mă mână
Să Te caut disperată…

De mă simt străină-n lume,
Spinii vieții de mă-nțeapă,
Știu, m-ai înTreit prin nume
La Botez, în Sfânta apă,

Să-ți fiu fiică credincioasă,
Să-mi port Crucea-grea, supusă,
Să nu-mi jelesc talpa roasă
Și nici inima răpusă…

Să plâng doar durerea lumii,
Sărăcia, suferința,
Nedreptăți ce le fac unii
Care-și cântă pocăința…

Plâng atunci când omul uită
De dreptatea Ta Divină.
Prin vorbă nechibzuită
Crede c-a ieșit din tină…

Din păcatul greu, cu ură,
Când nu știe să se-ntoarcă,
Împarte din gură-n gură
Otravă, lacrimi să stoarcă…

Doamne, dă-mi astăzi putere,
Dă-mi iubire și răbdare
Să le-arăt lumii, să spere!
Moartea Ta i-a dat Iertare.

———————————–

Olguța LUNCAȘU TRIFAN

21 martie 2019

Foto: Internet

Mariana GRIGORE: ,,In nuce”!

,,In nuce”!

Tu mi-ai dat din nemurire doar bastardul nenăscut
Joacă umbrele prin mine în roituri fără stup
Iar spășirilor de semne, morți căzuți în închinare
Le-ai facut un loc de cruce pe altare fără soare

Te petreci cu mine-n drumuri, mă înalți într-o osândă
Îmi torni frigul între lacrimi și-apoi pleci când mă inundă
Golul plin de mult prea cuget și trăire amorțită
Cu amnarele jilave vrei să îl aprinzi ispită

Umbra ta reverberează rană în canatul porții
Din a cuielor rugină ce-a căzut din fierul sorții
Și-ți dorești să calc în ele ca să simt cum e păcatul
Că te-am vrut în alb de ceruri când tu ești pământ de veacuri

Aș țipa în zări absurde și-aș cânta cu glas de cuci
Să mă-nalț în zbor de pradă și ucideri de năluci
Dar în primăvara asta ce-nflorește la răscruce
Vreau blestemul de iubire ca osândă scris ,,in nuce”.

—————————–

Mariana GRIGORE

21 Martie 2019

Corina JUNGHIATU: Răsfăț în tihna improvizației

Răsfăț în tihna improvizației

Ce sunt poeții?
Modelatori de conștiințe,
de gusturi și sensibilități
direcționând istoria omenirii
prin semnalul primit din alte lumi
își mizează viața pe o literă moartă
generând emoție rafinată
ca o rază răsfrântă într-o prismă
în tentativă de asasinare a clișeului.

———————————

Corina JUNGHIATU

Ziua Internațională a Poeziei

21 Martie 2019

***

Corina JUNGHIATU, poetă de o sensibilitate aparte având un bogat palmares cultural.

Este Director al PLATFORMEI de LITERATURĂ și ARTĂ, Word Literary Union; Redactor al revistei GRAI ROMÂNESC; Vice campioană a CAMPIONATULU EUROPEAN de POEZIE; Membră al WORLD POETS ASSOCIATION; Redactor de carte Editura Liric Graph Romania