Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (54)

Războiul pentru întregirea neamului (1916-1919)

Răspunsul regelui şi al celorlalţi factori de la Iaşi a fost prompt, telegrame transmise a doua zi preşedintelui Poincare şi lui Clemenceau reînnoiau asigurarea ataşamentului neclintit la cauza comună, voinţa de a fi reluată lupta alături de aliaţi. În telegrama către primul ministru francez, Brătianu arăta: ,,Noi nu vom neglija nimic pentru a dovedi din nou legăturile indisolubile care ne unesc…şi pentru a facilita realizarea celor mai scumpe aspiraţii ale poporului nostru”. Această decizie de maximă importanţă, din 4 noiembrie 1918, considerată de unii istorici momentul efectiv al reintrării României în război, avea să ducă la demisia lui Marghiloman. Generalul Lafont, ataşatul militar francez la Iaşi, transmitea la Salonic un mesaj încurajator: ,,Entuziasmul naţional este aici în plină exaltare. Va fi suficientă o simplă scânteie pentru a aprinde focul.(…) O mobilizare energică dorită rămâne posibilă, în mai multe etape. Puteţi conta pe 6 divizii…, armament şi muniţie există pentru 250 000 de oameni…Tot acest material de război se află în teritoriul ocupat….”.

O nouă comunicare a generalului Berthelot, din 4 noiembrie, adusă de Robert de Flers, scriitor şi publicist, locotenent în armata franceză, amic al românilor, cerea o ,,mobilizare…energică şi rapidă”. România să mobilizeze toate diviziile disponibile şi să le înzestreze cu artilerie. Berthelot arăta că ,,rapiditatea evenimentelor..” l-a determinat să grăbească trecerea Dunării . La 8 noiembrie, guvernul român de la Iaşi hotăra mobilizarea armatei. În noaptea de 9-10 noiembrie, francezii treceau Dunărea la Giurgiu. Cele două armate, franceză şi română, trebuiau să-şi coordoneze acţiunea şi să se reunească la nord de Capitală, la Ploieşti. Planurile de mobilizare şi cooperare militară au fost elaborate de generalul Prezan, deşi el, ca şi Brătianu, nu avea nicio calitate oficială.¹⁵⁸

În noile condiţii, odată cu prăbuşirea Puterilor Centrale, guvernul Marghiloman, anacronic pentru români şi indezirabil pentru aliaţi, care îşi asumase răspunderea în zilele grele ale păcii de la Bucureşti, îşi încheiase misiunea. Cercurile politice de la Iaşi înţelegeau că este nevoie de un nou guvern, care să se alăture aliaţilor şi, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918, regele a cerut demisia guvernului Al. Marghiloman, care s-a conformat (,,maurul şi-a făcut datoria, poate să plece”) şi a numit un nou guvern, de tranziţie, condus de generalul Const. Coandă. În noul cabinet, au fost incluşi şi militari, generalul Eremia Grigorescu, ministru de război, şi generalul Arthur Văitoianu, ministru de interne, iar primul-ministru Coandă deţinea şi externele, guvernul fiind sprijinit de liberali. Imediat, prin două decrete-legi succesive, Camerele, constituite sub Marghiloman, erau dizolvate şi erau anulate toate actele fostului guvern .

Misiunea principală a noului guvern, instalat în acele zile febrile, era aceea de a pregăti armata română pentru reintrarea în luptă alături de Antantă. În acest scop, chiar în ziua de 6 noiembrie (st.n.), regele adresa o scurtă proclamaţie, arătând că ,,împrejurările dau ţării noastre putinţa de a îndeplini ceea ce am făgăduit: realizarea dezideratului naţional”. Ulterior, armata a fost din nou mobilizată şi, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, când trupele aliaţilor, comandate de însuşi generalul Berthelot, treceau Dunărea la Giurgiu, regele Ferdinand ordona mobilizarea armatei, decretul fiind contrasemnat de generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărăşeşti, noul ministru de război. Regele adresa, în această zi, o nouă Proclamaţie către ţară, prin care anunţa reintrarea în luptă, alături de Aliaţi, ,,pentru ca, împreună cu ei, să mergem la biruinţa definitivă, care ne va aduce roadele întregi ale jertfelor noastre”.

În acelaşi timp, regele adresa soldaţilor români un Apel (Ordin de zi) solemn şi emoţionant: ,,Ostaşi! Ora mult aşteptată de toată suflarea românească şi îndeosebi de voi, vitejii Mei ostaşi, a sunat în sfârşit, după lungă şi dureroasă aşteptare. Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune, ca o sfântă şi patriotică datorie, să luăm iarăşi arma în mână…Regele Vostru vă cheamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea veacuri: Unirea tuturor românilor, pentru care, în anii 1916-1917, aţi luptat cu atâta vitejie. Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru această ultimă sforţare (…) Fraţii noştri din Bucovina şi din Ardeal vă cheamă pentru această ultimă luptă…Biruinţa e a noastră…Dumnezeu este cu noi!”. Proclamaţia regelui Ferdinand a provocat mari manifestaţii spontane la Iaşi şi Bucureşti: ,,Aici (manifestaţia din Piaţa Palatului Regal), mulţimea e imensă (…) Pretutindeni, fâlfâie imense drapele tricolore. De pe scările palatului, oratori…vorbesc mulţimei în delir! Manifestaţii ostile, fluierături şi huiduieli însoţesc, din când în când, trecerea câte unui militar german…”. În acelaşi timp, guvernul trimitea miniştrilor Antantei la Iaşi un memoriu, în care menţiona faptul că România şi-a reluat cooperarea militară cu aliaţii, ceea ce îi dădea dreptul să înfăptuiască revendicările teritoriale pentru care a intrat în război.

În noaptea de 9-10 noiembrie (st.n.), primele unităţi franceze treceau Dunărea la Giurgiu, iar altele au trecut pe la Zimnicea şi Turnu-Măgurele. De la Giurgiu, generalul Berthelot, primit ca un erou, adresa românilor un mesaj de încurajare: ,,Ceasul dreptăţii a sunat!. Duşmanul este învins! A venit timpul să ardeţi petecul de hârtie (tratatul!) cu care vi s-a făcut silă la Bucureşti”. Soldaţilor români, generalul eliberator le adresa un apel şi mai înflăcărat: ,,La arme! E strigătul patriei române pentru care aţi suferit! E chemarea Regelui vostru, care a jertfit totul pentru mărirea României! E strigătul strămoşilor voştri, a sufletelor domnilor voştri, Mircea, Ştefan, Mihai Viteazul. E strigătul fiilor şi fraţilor voştri, căzuţi vitejeşte pe câmpurile de bătaie de la Oituz şi Mărăşeşti…Mâine, veţi vedea tricolorul Franţei plutind în bătaia izbândei şi neatârnării, alături de steagul vostru tricolor!”.

Continue reading „Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (54)” →

Maria FILIPOIU: Radio ProDiaspora, o mare onoare!

O mare onoare să fii prezent în edițiile emisiunii „Artă Șiință și Religie – În Căutarea Drumului Comun” – realizator Mioara Gram, difuzată de Radio ProDiaspora, este o mare onoare!

Stimată doamnă Mioara Gram, sunteți mereu surprinzătoare cu daruri spirituale pentru cei care vă prețuiesc și vă adoră, daruri ce rămân în caseta celor mai nobile sentimente! Orice participare mă emoționează și mă împlinește spiritual, încât nu sunt cuvinte care să-mi exprime bucuria nemărginită, nici mulțumirea pentru cei care fac posibile reverberațiile gândurilor. Vocea caldă a realizatoareai și prezentatoarei Mioara Gram vibrează în pieptul fiecărui participant, pe acorduri din pulsațiile inimii.

M-am îndrăgostit de această emisiune și de frumusețea sufletească a celor ce contribuie la realizarea ei, de prima dată, când prietenul Val Răzeşu – colaborator al emisiunii – m-a invitat să particip și a stăruit în stângăcia mea, încât nu m-a lăsat să renunț, iar de atunci am participat, cu mare bucurie la fiecare ediție. Îți mulțumesc din suflet, prieten devotat Val și mulțumiri tuturor pentru primirea deosebită în rândul ascultatorilor! Cum să nu te îndrăgostești de oamenii speciali?

O stimă deosebită îi port domnului George Roca – jurnalist și scriitor de renume mondial – primul care mi-a remarcat creațiile în revista „Confluențe Literare”, în urmă cu mai bine de 5 ani, și m-a invitat să particip la antologiile „Simbioze Lirice”, fiind și grafician la Editura Anamarol (având ca director pe dna Rodica Elena Lupu), închegând, astfel, prietenii eterne.

Nu pot uita de aprecierea celorlalți colabora-tori: Anca Cheaito, Lili Lazar și de prietenii care mi-au citit și ascultat contribuția din participări, prin generozitatea dnei Mioara Gram.

Tuturor, mulțumiri călduroase!

Felicitări și cât mai multe ediții încununate de succes realizatorilor Radio ProDiaspora în frunte cu doamna director – Ecaterina Cîmpean, și în special dnei Mioara Gram – realizator și prezentator „Artă Știință și Religie – În Căutarea Drumului Comun”.
La mulți ani sonori, cu ocazia aniversării a unui deceniu de la înființare!

Admirație și prețuire tuturor!

Cu drag pentru cei dragi,

Maria FILIPOIU

Mai 2019, București (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă Știință și Religie –

În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Rodica Elena LUPU: Felicitări dragii mei de la Radio ProDiaspora!

Inspirate și binevenite sunt paginile, numeroase și ele, dedicate Radioului ProDiaspora, cu problemele lui multe și complicate, care nu au ocolit România, inclusiv procesul său de educație.

Prin acest volum, care îmbogățește și aduce la zi marile probleme ale posturilor de radio, Ecaterina Cîmpeanu și Robert Landmann devin nu doar dascăli iubiți de cei care realizază emisiuni, nu doar un factor activ în viața de radio, dar și un model de luptători pe baricadele adevărului, al cunoașterii și perfecționării ființei umane, în speță a noastră, a românilor, și în mod deosebit a tinerei generații.

Da, am credinţa că, adunând în aceste file firele relaţiilor speciale dintre mine care am prezentat emisiuni la acest post de radio, „Românie plai de dor” sau multe altele care se află și acum pe You Tube şi elevii prietenei mele de o viață Ecaterina Cîmpean, Cati cum îi spun eu, nu fac decât să aduc un elogiu binemeritat admirabilei profesoare de scris, citit şi de gândit româneşte.

Trebuie să remarc, în încheiere, că toate textele acestea mărturisesc nu doar fantezia debordantă a celor care au apărut aici, alături de dragii mei Ecaterina Cîmpean, Robert Landmann și George Roca dar şi harurile lor de oameni experimentați, cu stilul lor metaforic, în care cuvântul neaoş românesc face casă bună cu neologismele. Deci, un stil modern, actual, accesibil şi îmbietor la lectură și la ascultare la Radio ProDiaspora.

În finalul acestor fugare însemnări, n-aş putea adăuga decât dorinţa să o văd pe Cati Cîmpean şi pe voi toți, să vă ascult, mulţi ani de acum încolo.

Rodica Elena Lupu

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

București (România)

Realizator al emisiunii:

„Românie, plai de dor”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Florin ȚUȚUIANU: Radio ProDiaspora – Destindere pentru suflet

„Poate că unora nu le spune nimic numele Florin Țuțuianu... Alții probabil au auzit ceva-ceva! „Tinerii” mai avansați în vârstă, care își mai aduc aminte de vremurile Cenaclului Flacăra, nu au uitat nici de „Jocul”, condus de Val Mănescu. Un spectacol din care talentatul cantautor Florin Țuțuianu și chitara sa erau nelipsiți. În 2012, după o absență de mai bine de 20 de ani, Florin s-a hotărât că e timpul să revină în lumina reflectoarelor. Și a revenit în forță! Pe lângă cântecele sale mai vechi, cum este „Acuarelă” (de Ion Minulescu), acesta a compus și interpretat în mai puțin de un an peste 20 de melodii noi, cu precădere pe versurile poeților băcăuani: George Bacovia, Val Mănescu, Victor Munteanu, Sergiu Adam, care se regăsesc în muzică lui Florin Țuțuianu. Deși timpul nu poate fi considerat cel mai bun prieten al său, Florin este foarte activ atât pe scenă în diverse spectacole, în același timp „dăruindu-ne cultură” în emisiuni de radio și televiziune.” (Ecaterina Cîmpean, Director General al Radio ProDiaspora)

Câteva cuvinte despre mine:

Sunt absolvent al Școlii Populare de artă din Bacău (3 ani), prof. Gheorghe Sascîu, cu profilul canto şi chitara. Am fost membru, pentru scurt timp, al cenaclului „Serbările Scânteii Tineretului” condus de poetul Lucian Avramescu. Timp de 24 de ani am fost artist liber profesionist solist folk gradul 1. Am împlinit 52 de ani de la debutul meu pe scenă. Am susţinut numeroase concerte cu marea majoritate a artiştilor consacraţi. Am scos cinci albume (pe compact-disc) de muzică proprie şi poezie recitată de mine. Am participat și particip la numeroase evenimente muzicale și lansări de carte ca invitat.

La Radio ProDiaspora, emisiunea mea „Destindere pentru suflet”…

Asociaţia RadioProdiaspora s-a înfiinţat cu scopul de a promova noi tinere talente, tradiţia şi cultura românească în toate formele ei. Este şi va rămâne un proiect curajos, un proiect ce crede în oamenii comunităţilor de români de pe toate colţurile mapamondului; crede în frumos, cultură şi educaţie.

În calitate de membru am fost extrem de onorat să încânt sufletul ascultătorilor noştri dragi, să le aduc în suflet un strop de bucurie. Împreună cu întreaga echipă am realizat emisiuni ce au atins sufletul auditorului, destine… şi cel mai important este că am reuşit să le mai alinăm dorul de ţară, de meleagurile dragi.

În activitatea mea în această Asociaţie am participat la numeroase evenimente şi vă spun sincer că am rămas fără cuvinte. Publicul ascultător mi-a plămadit în suflet de fiecare dată, la fiecare apariţie, o încărcătură spiritual unică şi acest lucru m-a făcut fericit, m-a motivat… Nu pot decât să mă înclin cu respect pentru acest fapt…

Alături de ceilalţi colegi, Marian Filip, Cornel Bucşă Biholar, Constantin Bahrin am participat la câteva aniversări ale postului de radio Prodiaspora, la concerte-spectacol, care mi-au rămas întipărite în sufletul meu şi nu le voi uita niciodată.

Ca fost Director Tehnic şi membru fondator al Asociaţiei ProDiaspora urez tuturor colegilor şi conducerii acestui minunat radio de V.I.S. (Viaţa, Iubire şi Speranţa la împlinirea celor 10 ani de la înfiinţare un călduros „La Mulţi Ani!”

Şi nu uitaţi că

Vă iubesc!

––––––

Florin ȚUȚUIANU

Bacău (România), 25 mai 2019

Director tehnic și realizator al emisiunii:

„Destindere pentru suflet”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Marcela PEEBLES-LUNCAN: Mesaj pentru o minunată aniversare – Radio ProDiaspora Zece Ani!

LUMINĂ DIN LUMINĂ

Nu mă-ntreba,

Ce am făcut cu viața mea

De am trăit-o,

Ori, de-am risipit-o!

Lumină din lumină

Adevăr din adevăr…

Sortita-am fost

A le-nvăța pe toate!

Pe toate, câte-n lună și în stele,

Să mi le-adun comori visate.

Lumină din lumină

Adevăr din adevăr…

Oare-am trăit deplin,

Numai o viață… în divin?

Un infinit de vieții

Și incă și mai mult…

Lumină din lumină

Adevăr din adevăr…

O, pe cărarea vieții mele,

Cu aripi poleită,

Am invățat iubirea… în puritate:

Dragostea nemărginită.

Lumină din lumină

Adevăr din adevăr…

Radio Prodiaspora, Un post de Radio de vis – Cât de frumos sună! Eu l-aş fi numit, de asemenea „O mângâiere pentru suflet”. Pentru mine, asta reprezintă: o undă de mângâiere. Doar într-un mic sumar, intenţionez să exprim câteva rânduri despre inspiraţia spre frumos pe care eu personal, am perceput-o prin intermediul acestui încântător, post, care este Radio ProDiaspora. Am găsit aici, muzica frumoasă, muzică bună, pentru toate gusturile, prezentată într-o manieră ca în familie, dar cu un înalt grad de profesionalism. Aceasta creează o ambianţă care te face să te simţi ca acasă.

În paralel, avem ocazia, prin intermediul interviurilor organizate dintr-un capăt al lumii la altul să facem cunoştinţă atât cu personalităţi şi talente de amploare, cât şi cu oameni mai simpli, toţi parte ai diasporei noastre româneşti. Se are în vedere descoperirea şi propagarea talentelor dar şi informarea oamenilor minunaţi din diaspora! Aveam atâta nevoie de o asemenea reţea de informaţie internaţională! Minunate eforturi, şi frumoasă iniţiativa! Felicitări tuturor celor care contribuie punând toată inima la aceste emisiuni!! Complementează perfect muzica şi antrenul specifice aici, la Radio ProDiaspora.

Avem apoi, ocazia, aici, la acest Radio de Vis, să ne ridicăm, să plutim spre alte tărâmuri, printre întrepătrunderile adânci ale spiritualităţii şi ale religiei. Încântătoarea realizatoare a emisiunii „Artă, Ştiinţa şi Religie – În căutarea drumului comun”, Mioara Gram, m-a cucerit de-a dreptul, copleşindu-mă prin gradul înalt de cultură de care dă dovadă. Nu sunt singura care simte acest lucru; drept dovadă, Mioara, prin sufletul ei nobil, atrage ca un magnet, oameni de înaltă valoare spirituală.

Continue reading „Marcela PEEBLES-LUNCAN: Mesaj pentru o minunată aniversare – Radio ProDiaspora Zece Ani!” →

Florin Nicolae MARIN: Câteva cuvinte…la RPD!

Câteva cuvințele… Simplu ar spune majoritatea… şi totuşi destul de greu” Sunt ultimul venit în marea familie a radioului ProDiaspora, un radio de VIS aşa cum ştie toată lumea. Sunt un tip înalt brunet cu ochii verzi! Nu vând şi nici nu cumpăr nimic! Sunt modest! Și… gata cu „fotosinteză” ar spune soţia mea şi are dreptate” Sunt aşa cum ar trebui să fie un soţ, tată de 47 ani cu trei minuni de copii şi o soţie iubitoare! Sunt şi pisălog şi enervant, am defecte ca toată lumea dar îmi iubesc nespus de mult familia!

Am trei flori una mai frumoasă ca alta, Nicolas un copil special de 6 anişori, care are cea mai mare nevoie de atenţie şi dragoste, îndrăgostit de muzică şi ritm, recunoaşte cu uşurinţă melodia noastră de famile precum şi alte melodii dragi lui. Am şi gemeni… Ei, am cu ce să mă laud, şi aici nu exagerez când spun flori… Anabella şi Darian care acum au un an şi 4 luni şi care sunt la fel… sufletul nostru, al familiei.

Am studiat sociologie şi asistență socială la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, lucrez în domeniul asistenței sociale la Centru pentru Persoane de Vârsta a III-a din Adjud. Acum, în clipa de faţă sunt transferat în Spitalul Municipal Adjud pe aceeaşi funcţie de asistent social. Îmi plac oamenii, de la orice om poţi învăţa ceva ce ţi poate fi de folos. Îmi place să ofer o mână de ajutor celor ce au nevoie şi consider că orice caz rezolvat este o mulţumire sufletească.

Ador muzica şi radioul, am emis la câteva posturi de radio on line. Nu am foarte multă experienţă dar sper să adun…

Am ajuns în frumoasă familie la solicitarea unui coleg căruia trebuie să-i mulţumesc pentru asta. Mulţam Gabriel! 🙂

în rest …toate bune şi frumoase… să fie muzica şi voie bună…

Motto-ul meu: „Nu aştepta să treacă furtuna, învaţa să dansezi cu ploaia” şi o completare superbă de la parintele. Constantin Galeriu: „Nu fiecare furtună vine să- ţi distrugă viaţa, unele vin să ţi cureţe calea”…

Florin Nicolae MARIN

Adjud Vrancea România

Realizator al emisiunii:

„Oldies Music”

Radio ProDiaspora:

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Viorel VINTILĂ: La mulți ani Radio ProDiaspora!

Am ajuns la Radio ProDiaspora acum mai bine de 9 ani. „RPD” este un radio on line care are emisiuni pentru toate vârstele şi toate gusturile! Avem chiar o mică realizatoare care face emisiuni şi care are doar 10 anişori. Suntem un grup de voluntari inimoşi, din toate colţurile lumii şi care facem radio din plăcere şi pasiune, pentru românii din ţară şi din diaspora. Suntem o mare familie, mulţi dintre cei care realizează emisiuni şi dintre ascultători ne cunoaştem chiar personal.

Eu, unul, o ştiu personal pe doamna Ecaterina Câmpean de peste 9 ani – a fost şi la lansarea cărţii mele „Românaş la San Francisco”, de la Braşov, din anul 2011, carte editată de prietenul şi scriitorul George Roca, şi el membru de bază al familiei ProDiaspora.

La aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea Radio ProDiaspora pe pagina de Facebook a radioului, se interacţionează în direct cu ascultătorii şi noi încercăm la rândul nostru să le răspundem tuturor – deşi e cam greu să o facem pentru că intr-o emisiune de două ore avem 300- 400 de mesaje, dar ne străduim cât mai mult să le răspundem la mesaje şi la dedicaţii.

Faptul ca Radio Prodiaspora rezista de 10 ani, este mărturia cea mai vie, că se face o treabă bună şi ascultătorii ne susţin şi ne ascultă în număr din ce în ce mai mare.

La mulţi ani Radio Prodiaspora şi la câţi mai mulţi ascultători.

Viorel VINTILĂ

San Francisco, California, SUA

Realizator al emisiunii:

„Tonomatul oldies”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Stelian ADAM: ,,Cafeaua de dimineață” la Radio ProDiasora

M-am născut pe data de 15 aprilie 1969, în inima Ardealului, la Cluj-Napoca. Sunt absolvent al liceului „Armătura”. Am urmat cursuri intensive de disc-jockey la Casa Armatei din Cluj-Napoca, cursuri de bucătărie internațională și multe altele. Pentru început am cochetat cu sonorizări la diferite ocazii festive după care am încercat să am propria sală de evenimente, mai bine zis, o discotecă „old music”, dar m-am lovit de multe probleme birocratice și astfel am ales să mă retrag în lumea radioului.

În anul 2008 am intrat la primul radio online Radio Perama, un radio cu site-ul în Perama – Grecia unde am cunoscut o mulțime de români plecați în străinătate în speranța unui trai mai bun. Mi-a plăcut mult ceea ce am făcut acolo, m-am bucurat alături de ei și, totodată, am legat multe prietenii, printre care am cunoscut-o și pe Maria Adam, care în timp mi-a devenit soție și un sprijin în tot ceea ce fac în viața de zi cu zi.

Puțin mai târziu, mai exact în anul 2009, în luna aprilie, am vrut să fac ceva mult mai profesional și l-am contactat pe prietenul meu din Belgia, DJ Willy, alias William Pașca, fost colaboator al Radio ProDiaspora. Prin el am luat legătura cu doamna Ecaterina Câmpean și am dat o probă pentru a deveni realizator de emisiune la Radio ProDiaspora. Din acel moment am devenit parte din această familie unde am cunoscut realizatori de valoare ai mai multor emisiuni cu diferite tematici.

În paralel am fost DeeJay la „Blue Cafe” din Cluj Napoca, un club unde am realizat „Arabian Night”, la care l-am avut ca invitat de fiecare dată pe domnul Vlad Jucan, semifinalistul de la emisiunea „Românii au talent” (2012), un excelent dansator de belly dance. Bucuria a ținut prea puțin deoarece am avut probleme de sănătate care m-au despărțit câțiva ani de microfon.

La început, formatul emisiunii mele la Radio ProDiaspora se baza pe muzica dance a anilor ’80-’90, muzica cu care eram obişnuit şi pe care o îndrăgeam. În paralel cochetam cu muzica folk şi rock şi am început să schimb formatul emisiunii din luna aprilie 2018. De la muzica dance ’80-’90 am început să studiez şi să iau legătura cu artişti de muzica folk şi rock, iar apogeul l-am atins în luna mai 2018 la întâlnirea de 9 ani ai Radio ProDiaspora care a avut loc la Petroşani și unde am întâlnit mulţi artişti dedicaţi muzicii folk care mi-au dat un impuls în a îndrăgii mai mult aceast gen de muzică.

De atunci sunt realizatorul emisiunii „Cafeaua de dimineață” unde mă bucur împreună cu ascultătorii, iubitori de muzică folk și de poezie, care ne fac viața mai frumoasă. Vă invit să vă convingeți și să ne bucurăm împreună! Îmi doresc să mai facem o carte și peste zece ani de acum încolo, la cea de a XX-a aniversare a Radio Prodiaspora, să fim sănătoși și să iubim frumosul.

Al dumneavoastră,

Stelian ADAM

Cluj-Napoca (România)

mai 2019

Realizator al emisiunii:

„Cafeaua de dimineață”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Gheorghe Constantin NISTOROIU: Cine sunt hunii-ungro-maghiarii ?!? (partea a VI-a)

„Cine renunţă la libertate pentru siguranţă, nu merită să aibă nici libertate şi nici siguranţă, şi nici nu va avea.”

(BENJAMIN FRANKLIN)

Caracterul, morala, comportamentul, conştiinţa, credinţa, cultura, civilizaţia etniei huno-ungro-maghiară faţă de naţiunea dacoromână, prezentă milenar, de la începuturi în Vatra divino-strămoşească pelasgo-traco-geto-dacă pe care i-a hărăzit-o Dumnezeu, de-a lungul celor peste 1000 de ani de „vecinătate” şi convieţuire, s-a impus prin: trădare, laşitate, ură, provocări, uneltiri, năvăliri, violenţă, crimă, atrocităţi, sclavie, masacru, genocid, devastări, sfârtecări teritoriale din Trupul Patriei noastre sacre creştine.

La toate acestea noi românii ortodocşi am răspuns cu toleranţă, cu iertare, cu victime, cu eroi, cu martiri, cu împreună guvernare timp de 30 de ani după Evenimentele din Decembrie 1989, cu compromisuri politice, cu dezbinare românească, românii devenind din Ianuarie 1990-2019 şi poate mai departe, cei mai redutabili duşmani ai lor însăşi, depăşindu-şi duşmanii seculari, cu despuierea ţării de bogăţiile naturale, cu câte şi mai câte alte pierderi însemnate pentru ţară.

Cineva, așa zisa latură ocultă, de-a lungul timpului, ne-a implantat în Trupul Tradiţiei noastre religios-spirituale germenul necreştin de toleranţă, pe care trebuie să o administrăm din abundenţă tuturor celor care sunt intoleranţi şi violenţi cu noi.

Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne arată destul de clar, din capul locului că: TOLERANŢA nu există, iar ceea ce există şi este de origine divină este IERTAREA creştină, virtute supremă care implică în egală măsură: DREPTATEA, ADEVĂRUL, IUBIREA, precum şi cealaltă IERTARE, a celuilalt, deci cu consens de RECIPROCITATE.

Zeul toleranţei a fost dăltuit de ocultă dar numai pentru Intoleranţi.

De câteva decenii bune s-a pripăşit şi la noi consoarta toleranţei: „CORECTITUDINEA POLITICĂ”, care promovează un nou curent de gândire, mai bine spus de negândire, fiindcă atentează la majestatea divină a CUVÂNTULUI, la înţelepciunea gândirii străbune, la claritatea, limpezimea, frumuseţea şi muzicalitatea LIMBII ROMÂNE, schimbând dicţionarul de definire, pervertind cuvintele, atrofiindu-le esenţa, schimonosindu-le semantica.

Aşadar, impunerea Toleranţei prin etică, prin lege, prin moravuri, prin Comunitatea europeană, prin acorduri diplomatice bilaterale, prin noile zeităţi, s-a ajuns pur şi simplu la descreştinarea Creştinismului ortodox naţional, inversându-i toate valorile, alterându-le percepţia, răsturnând ierarhia lor, astfel ca totul să devină non sens, precar, superficial, artificial, imoral, inuman, haos, violenţă, minciună, mistificare, manipulare, ştergerea memoriei, ură, tulburări, învrăjbiri, crime, pogromuri, genociduri, profanări, sacrilegii, atrocităţi.

Întrebare: Până unde trebuie să se întindă Toleranţa românilor ortodocşi faţă de intoleranţii „fraţii lor”, huno-ungro-maghiari ?!?

Răspuns: Cred că până acolo unde se vor sfârşi atrocităţile, crimele,

profanările, sacrilegiile, genocidurile, pogromurile, blasfemiile, urgiile

lor !

Pe altarul toleranței au fost puse sute de mii de victime ale discriminării românilor umiliți, jigniți de chiriașii maghiari, sau mai nou secui, care nu vor să înțeleagă că niciodată chiriașul nu poate dobândii drepturile proprietarului chiar dacă știe să țipe sau să șantajeze contextul vremelnic politic al României !

Este incredibilă naivitatea maghiarilor-secuilor de a dezgropa amintirile dureroase ale românilor tocmai în perioada în care întreaga societate românească este extrem de activă și sentimentul revoltei față de orice formă de nedreptate este mai prezent ca niciodată ! Continue reading „Gheorghe Constantin NISTOROIU: Cine sunt hunii-ungro-maghiarii ?!? (partea a VI-a)” →

Vavila POPOVICI: Vizita Papei Francisc în România

„Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă“ – Papa Francisc

La două decenii distanță de vizita istorică a Papei Ioan Paul II, iată alte trei zile din viața noastră – vineri, sâmbătă și duminică, respectiv 31 mai, 1 și 2 iunie 2019 – în care poporul român a primit vizita unui alt lider mondial care conduce peste un miliard de catolici din lume, răspândiți pe toate continentele – Papa Francisc – un personaj carismatic datorită expresiei sale umane, modest, sincer până a fi considerat rebel de către unii, activ, avid de cunoștințe și stăpânit veșnic de grija acestei lumi, de problemele noi și grele cu care se confruntă planeta. Devotat Bisericii și lui Hristos, prin modul de manifestare dovedește a fi, cu prisosință, un misionar al păcii și al iubirii.

Este primul papă de origine latino-americană, și datorită caracterului său, a adus la Vatican un suflu proaspăt, mai puțin rigid și formal, mai cald și mai apropiat de oamenii de rând.

Am citit în prealabil despre activitatea bogată ce urma să desfășoare Papa Francisc în cele trei zile ale prezenței sale în România: trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în fața autorităților politice și religioase, beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri, și vizitarea a cel puțin 3 comunități etnice din România, în mijlocul credincioșilor catolici și a familiilor, în fața Palatului Culturii din Iași, o slujbă la sanctuarul Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc și o prezență în mijlocul comunității rome din Blaj, toate sub genericul „Să mergem împreună!”. Papa Francisc va vedea o mare parte din România cu această ocazie. La slujbele sale se vor deplasa și politicieni din statele vecine, Ungaria, Polonia, Ucraina. Deci, București, Șumuleu Ciuc, Iași, Blaj, Sibiu.

Așa a și fost, cu mici modificări ale traseelor, mijloacelor de transport, intervenite din cauza vremii capricioase. Sute de creștini, înalți prelați, președintele României și soția sa l-au întâmpinat pe Suveranul Pontif pe Aeroportul Otopeni, în data de 31 mai, când Papa Francisc și-a început vizita istorică în România. În primele momente, Suveranul Pontif a făcut un gest încărcat de semnificație și smerenie: cu sufletul plin de bunătate, modestie, căldură și recunoștință, Papa a sărutat crucea ortodoxă cu iconița Maicii Domnului de la gâtul arhiepiscopului ortodox de Târgoviște. Suveranul Pontif a repetat gestul impresionant și la Palatul Patriarhiei, unde a sărutat medalionul purtat de Preafericitul Părinte Daniel.

Experții spun că este un gest prin care Suveranul Pontif a vrut să-și arate recunoștința și prețuirea față de invitația care i-a fost adresată, așa cum în urmă cu 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea sărutat pământul României. Odată sosit în București, capitala României, s-a orientat spre locuri importante ale istoriei și spiritualității românești.

În prima zi, vineri, de la sosire, Papa a mers la Palatul Patriarhiei Bisericii ortodoxe române pentru o întâlnire privată cu Prea Fericitul Părinte Daniel, după care a urmat întâlnirea cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe. Întâlnirea s-a încheiat cu vizita Papei și a Patriarhului Daniel la Catedrala Națională, pentru rugăciunea „Tatăl Nostru” și un cuvânt de salut pentru toți credincioșii. În Catedrala Mântuirii Neamului și-a exprimat mulțumirea și emoția pentru că se afla în acel templu sfânt care adună în unitate: „Isus i-a chemat pe frații Andrei și Petru să-și părăsească mrejele ca să devină împreună pescari de oameni (cf. Mc 1,16-17). Chemarea proprie nu este completă dacă lipsește chemarea fratelui. Astăzi, stând alături, dorim să înălțăm împreună, din inima țării, rugăciunea Tatăl Nostru. Ea sintetizează identitatea noastră de fii și, în special, de frați care se roagă unul lângă celălalt. Tatăl Nostru afirmă certitudinea promisiunii făcute de Isus ucenicilor săi: „Nu vă voi lăsa orfani” (In 14,18) și ne oferă încredere să primim și să acceptăm fratele ca pe un dar. De aceea aș dori să vă împărtășesc câteva cuvinte ca pregătire, înainte de rugăciunea pe care o voi rosti pentru drumul nostru de fraternitate și pentru ca România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înflorește împăcarea și comuniunea. (…) Tatăl nostru nu este o rugăciune liniștitoare, ci este strigătul care țâșnește când vezi lipsa de iubire din timpurile noastre, individualismul și indiferența care profanează numele Tău, Tată! (…) Să ne lăsăm trecutul în urmă și să îmbrățișam împreună prezentul”.

După relatarea înțelesului ascuns al Rugăciunii „Tatăl nostru”, a urmat impresionanta ei rostire. Apoi, Papa Francisc a oficiat Sfânta Liturghie în catedrala „Sf. Iosif” a arhidiecezei romano-catolice de București.

A doua zi, sâmbătă, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie la sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc, unul dintre principalele locuri de pelerinaj dedicate Maicii Domnului, din Estul Europei. Tot sâmbătă, Suveranul Pontif a vizitat Catedrala „Sfânta Maria Regină” din Iași, întâlnindu-se cu tineri și familii, în fața Palatului Culturii din Iași, frumosul oraș fiind pregătit „trupește” și sufletește pentru această primire.

În cea de a treia zi, Duminică, Sfântul Părinte a ajuns la Blaj, unde a prezidat Sfânta Liturghie Publică Solemnă de Beatificare a celor șapte episcopi martiri greco-catolici, Beatificarea fiind o etapă în procesul de canonizare, care presupune recunoașterea sfințeniei. După Beatificare, Suveranul Pontif a avut o întâlnire la Blaj, cu comunitatea romă din oraș. După întrevederea cu romii, a ajuns la aeroportul din Sibiu, pentru ceremonia de bun rămas.

În cele trei zile cât a poposit în țara noastră, Papa Francisc a răspândit din plin întreaga sa bogăție spirituală asupra românilor. Peste tot Suveranul Pontif le-a vorbit neobosit despre unitate, pace, libertate, milostivire și fraternitate între confesiuni.

La Șumuleu Ciuc – loc de pelerinaj pentru catolici –, Papa Francisc a rostit: „Cu bucurie și recunoscător lui Dumnezeu mă aflu astăzi aici, împreună cu voi, dragi frați și surori, în acest îndrăgit sanctuar închinat Maicii Domnului, bogat în istorie și credință, unde, ca fii, venim s-o întâlnim pe Mama noastră și să ne recunoaștem ca frați. Sanctuarele, locuri aproape „sacramentale” ale unei Biserici, păstrează memoria poporului credincios care, în mijlocul necazurilor sale, nu obosește în a căuta izvorul de apă vie de unde să-și împrospăteze speranța. Sunt locuri de sărbătoare și de celebrare, de lacrimi și de implorare. Venim la picioarele Mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviți de ea și pentru ca ea, cu privirea ei, să ne conducă la Acela care este « Calea, Adevărul și Viața ». Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerini. Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniți în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintașilor voștri și pentru a întări credința în Dumnezeu și devoțiunea față de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă; participă la el și credincioși de alte confesiuni și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității; un apel la a recupera mărturiile de credință devenită viață și de viață devenită speranță”. În continuare, Papa Francisc a explicat pe larg semnificația cuvântului « a peregrina », încheind cu cuvintele: „A peregrina semnifică provocarea de a descoperi și de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm, de a ne întâlni și de a ne ajuta. A peregrina înseamnă a participa la acea maree puțin haotică ce se poate transforma într-o adevărată experiență de fraternitate, o caravană mereu solidară pentru a construi istoria. A peregrina este a privi nu atât la ceea ce ar fi putut fi, și nu a fost, dar mai degrabă la tot ceea ce ne așteaptă și nu mai putem amâna. Înseamnă a crede în Domnul care vine și care este în mijlocul nostru, promovând și încurajând solidaritatea, fraternitatea, dorința de bine, de adevăr și de dreptate. Este angajarea de a lupta pentru ca cei care ieri au rămas în urmă să devină protagoniștii de mâine, și protagoniștii de astăzi să nu fie lăsați în urmă mâine. Pentru a face aceasta este nevoie de o muncă artizanală de a țese împreună viitorul. Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învață-ne să trasăm împreună viitorul (…) Domnul nu-l dezamăgește pe cel care riscă. Să mergem, și să mergem împreună, lăsând ca Evanghelia să fie fermentul capabil să impregneze totul și să dea popoarelor noastre bucuria mântuirii”. Continue reading „Vavila POPOVICI: Vizita Papei Francisc în România” →