Valeriu DULGHERU: 1 Decembrie 2018 – Centenarul Marii Uniri!

„Bat clopote cântând reîntregirea /Și sufletul ia foc în clopotari/
Întâi decembrie ne e unirea/ Și strălucirea României Mari!”

(A. Păunescu. Clopotul reîntregirii)

 

La 1 decembrie 1918 toată suflarea românească era cu gândul la Alba Iulia care se transformase într-o adevărată Meka a Reîntregirii Neamului. Din toate colțurile Țării mii de „pelerini” țineau calea spre Alba Iulia cu care, cu trenul, pe jos. „…Au venit frații bucovineni, din Basarabia, de la Iași, au sosit legionarii Blajului, moții de la Abrud, din  Țara Bârsei… Sentimentul e prea puternic și prea sfânt. Într’un moment dat însă „Pe al nostru steag e scris Unire”  a izbucnit din pieptul mulțimii întregi, iar valul acordurilor mărețe lovea tavanul înalt al gării. Duhul sfânt parcă se coborâse de asupra noastră, a tuturora” scria Organul proclamării unității naționale, ziarul Alba – Iulia. Au venit o delegație inclusiv din Banat care încă se afla sub administrație sârbească, care împiedica participarea bănățenilor la acest important eveniment pentru toată suflarea românească. Este cunoscut un caz inedit că pentru a participa la Alba Iulia un grup de locuitori ai unui sat bănățean au mințit autoritățile sârbești că pleacă în satul vecin la o înmormântare, în realitate sosind la Alba Iulia. Unirea Banatului cu Țara mamă a fost proclamată de facto pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia însă realizată peste 8 luni, la 3 august 1919.

Ați venit pe pământul sfințit de țărâna martirilor Horia, Cloșca și Crișan, ca să aduceți dezrobirea neamului nostru, care a gemut atâtea veacuri de grele suferințe” a declarat protopopul Vasile Urzică, vicepreședinte al Consiliului Național local. „Bine ați venit, în sfânta cetate de slavă și durere a neamului nostru. S-a trezit iarăși glasul amuțit de veacuri și, la chemarea lui fermecătoare, au început să răspundă neamului. Ne-am deșteptat!!… Din umbra durerilor ferecate se înalță azi chiotul de bucurie al Dreptății așteptate de o mie de ani… Tresare sub glie Voievodul Mihaiu / Se scoală și Ștefan cel Mare!”. Cât entuziasm. Ce bucure că, în sfârșit, s-a înfăptuit visul de aur al tuturor românilor  (cât de mult ne lipsește acest entuziasm astăzi, după o sută de ani, când conducerile de la București și de la Chișinău compromit Idealul Reunirii). Drept concluzie a Adunării Naționale de la 1918 a fost că „…Problema românească nu cunoaște decât două deslegări finale opuse una alteia: unirea ori moartea românismului…”. Astăzi, poate mai mult ca atunci, o sută de ani în urmă, aflați într-o altă realitate geopolitică, înțelegem mai mult că doar Reunirea poate slava românismul.

Și la 1 decembrie 2018 mii de pelerini creștini din toate colțurile Țării au ajuns în orașul Reîntregirii Neamului cu automobile, cu autocare, cu care, dar și pe jos cum este cazul basarabeanului Ion Mărgineanu (77 de ani) de la Bălți, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, care a parcurs peste 500 km. „Eu pun capul în pământ şi trebuie să acopăr distanţa, acesta este scopul meu principal. Datoria mea de omenie şi de dragoste de ţară este să mă apropii de piaţă şi apoi cum vor vrea autorităţile. Cum m-am apropiat de piaţă, misiunea mea se va încheia“, spunea luni dimineaţă, 26.11.2018, Ion Mărgineanu. Bravo! Adevărat reprezentant al așchiei de popor român din Basarabia. De am avea mai mulți ca acest brav român basarabean sunt sigur că Reunirea ar fi fost deja înfăptuită. Din Basarabia au venit la Alba Iulia mai multe fluxuri de români basarabeni: din sudul Basarabiei, de la Tighina, Bălți, evident, Chișinău. Acum o sută de ani basarabenii au venit la Alba Iulia după ce semnaseră Actul de Unire cu Țara-mamă. Ar fi fost excelent dacă și pe 1 decembrie 2018 basarabenii ar fi sosit la Alba Iulia să consfințească Reunirea deja realizată în acest An Centenar dar, din păcate, mai avem de orbecăit prin beznă până o vom realiza. Printre oaspeții sosiți din toate colțurile Țării dar și din Diaspora s-a aflat și un grup organizat de la Universitatea Tehnică a Moldovei (subsemnatul, prof. I. Manoli, S. Zaporojan, V. Cartofeanu, N. Secrieru, T. Botin, V. Moraru, Vic. Moraru, bibliogaf E. Plăcintă, tinerii R. Ciobanu, M. Guțu, I. Rabei, dar și oaspeții: dr. Pârvan P., președinte Asociația Obștească „Parlamentul Independenței Parlamentul 90”;  dr.hab. V. Ursachi, secretar științific secție științe reale AȘM, bardul M. Zgherea, doamna E. Botin și tânărul V. Plăcintă), care au participat: la Marșul Unirii, defilând de la CFR până la Parcul Unirii; la mitingul spontan de la Monumentul Unirii, unde au luat un cuvânt T. Botin și E. Botin, prezentând Universitatea Tehnică a Moldovei; la sfințirea Monumentului Unirii, la care a participat și prea sfinția sa Patriarhul Daniel; la ceremonia militară – defilarea trupelor și tehnicii militare (bulevardul „1 decembrie 1918”), la care a participat președintele K. Iohanis; la impresionantul concert „Cânt și suflet românesc” cu Orchestra Națională „Lăutarii” din Chișinău și Maestrul Nicolae Botgros, Ansamblul Folcloric al Județului Alba dirijat de Alexandru Pal, cunoscutul cântăreț Ionuț Fulea și mulți alți artiști. Important de menționat că colegii noștri Tudor și Elena Botin au reușit să convingă organizatorii concertului să le permită să intoneze în fața mulțimii un frumos îndemn la Unire din partea Universității Tehnice a Moldovei care au cules aplauze furtunoase.

A fost un mare eveniment cu o încărcătură spirituală de neimaginat. Ar fi fost o mare greșeală dacă nu am fi reușit să participăm la acest important eveniment spiritual unic în felul său. A fost o zi frumoasă sub toate aspectele, Domnul fericindu-ne în această zi memorabilă pentru toată românitatea cu mult soare și multă căldură sufletească. Mii de oameni (se vorbește despre peste o sută de mii, populația urbei dublându-se în această zi) erau prezenți la multiplele evenimente din Program sau se primblau prin frumoasa Cetatea Albă Carolina medievală (sec. XVII), construită pe fortificațiile precedente Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 d.Hr.) și cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI – XVII).  Dar deoarece toate lucrurile frumoase au și un sfârșit la orele 17.30 ne-am urcat în microbuz și am luat cale întoarsă. Din cauza unui număr foarte mare de participanți parcurgerea a cinci kilometri până la ieșirea din oraș a durat apr. două ore. În drum spre casă ne-am oprit la un frumos local turistic în apropiere de Brașov unde am luat cina. Bardul de la Văleni Marcel Zgherea, un Tudor Gheorghe al Basarabiei ne-a delectat pe noi și alți participanți la evenimentul de la Alba Iulia cu excelente cântece patriotice și de suflet. Ne-am continuat calea spre Chișinău unde după apr. 14 ore de mers am ajuns în jurul orei 7.00. Obosiți însă foarte satisfăcuți.

Însă deoarece această mare sărbătoare a Neamului Românesc a fost umbrită de insuccesele pe tărâmul Reunirii să revenim la acest important subiect. Am spus-o de nenumărate ori că perioada modernă a Basarabiei (de la 1990 încoace!) cunoaște un sigur parlament adevărat – primul parlament al independenței. Parlamentele care au urmat au fost unele de conjunctură partinică îngustă, de cumătrism partinic, de gașcă, chiar de trădare a Idealului Național, au avut un nivel intelectual redus (în special, parlamentul de astăzi!). Trecerea de la sistemul uninominal la sistemul partinic s-a dorit să fie una benefică pentru a reuși crearea unor partide democratice care să poată concura cu unicul partid existent pe atunci – pcm. Din păcate nu s-a reușit. Unde am greșit că am ajuns la această stare umilitoare cu peste 30% de unioniști dar fără o conducere credibilă?

Cel mai puternic partid de dreapta FPM (PPCD), încăpând pe mâinile trădătorului Iu. Roșca, a dispărut. Puternicul partid în a. 2007-2010, Partidul Liberal, a dispărut și el ca partid cu putere de decizie prin divizarea excesivă într-o puzderie de așchii. Tot în această zi sfântă a avut loc și Congresul al V-lea al Partidului Liberal, dorindu-se de fapt un show, nu rezolvarea problemelor partidului și a dreptei, în general. „…Vă îndemn la luptă pentru o Românie mare. Astăzi, s-au scurs 20 ani de când am fost ales Președinte, aceștia nu au trecut în zadar, iar dovada sunt rezultatele noastre comune (care, divizarea în tocmai 4 partiduțe liberale?). Astăzi, suntem o echipă de neînvins (brașoave! Tocmai astăzi PL se află într-o criză totală)” a declarat în raportul să de activitate de 20 de ani președintele PL M. Ghimpu. În final Congresul l-a ales pe D. Chirtoacă președinte al PL. Nu doresc să fiu un cârcotaș, tare aș dori să reînvie Partidul Liberal în frunte cu locomotiva de altă dată D. Chirtoacă. Dar mai are aburi această locomotivă să scoată partidul din criză?  Teamă mi-e că e mult prea târzie această rocadă în fruntea PL-ului. Să fi fost făcut acest pas în a. 2013, când grupul reformator în frunte cu I. Hadârcă a cerut acest lucru, Partidul, dar și întreaga dreaptă, ar fi fost salvate.  Lucrul cel mai bun, pe care-l poate face acum Dorin Chirtoacă, e să se debaraseze de euforia fostului președinte că PL este „o echipă de neînvins”,  să se coboare cu picioarele pe pământ, să se includă de urgență în activitatea Convenției Euro-Unioniste din Republica Moldova nou formate pentru a ieși cel puțin cu o singură listă de candidați pentru circumscripțiile uninominale, candidați trecuți printr-un filtru la testul de integritate. Doar aceasta mai poate salva dreapta (dar și PL-ul) de tăvălugul Plahotniuc+Dodon care ia viteză amețitoare.

Dă-i Doamne clarviziune acestui odinioară potențial lider al întregii drepte D. Chirtoacă, dar ținut mult, prea mult timp, în umbră. Ași finaliza cu impresionantele cuvinte ale marelui preot al Neamului Constantin Necula: „Ajută-ne să te recăpătăm ca Țară dincolo de partidele politice ori ura de-acum, dincolo de incredibilele noastre frustrări personale pe care le transferăm, cum altfel, asupra ta.  Iartă-ne că nu te mai vedem în toată frumusețea ta. Ajută-ne să te iubim”.

————————————–

Valeriu DULGHERU

Chișinău-Basarabia

2 decembrie, 2018

Lilia MANOLE: Poeme

DESTIN ȘI VIAȚĂ

 

Se încovoaie viața ca o cârjă,
Ascunde pe sub lemne mute
Vetusta înțelegere și grijă,
Că noi ne colindăm, pe neștiute.

Și către apa limpede, abia,
De mai pogoară inima, să bea
Divin balsam, sorbindu-l lin,
Destul de vârstnici, sã ne știm.

Ea se oprește, zace în tăcere-
Nimeni nu-o aude, ce o vrea,
Trece în moarte, și veghere,
Numai de-ar fi -n veci a ta…

Iar viața tot mai mult urăște
Destinul ce îi stă-mpotrivă,
Pe cine-ar asculta, iubește,
Pe altul îl doboară, și-i captivă.

Vizionari, de rând cu cei bătrâni,
Nemăsurând vreodată, în esență,
De ce îmbătrânim, ca niște câini,
Și regretăm, când vine o absență.

Dacă –n pustiu, pe ceru-albastru,
Un veac de oameni ar trăi,
De câtă dragoste, ori spirit castru
Ar fi nevoie, pentru a iubi?

Se încovoaie viața ca o cârjă,
În discrepanța ei neîntrecută,
Ba zace –n geamăt, ba o schijă
I se înfige-n oase, de e mută.

Lăsați-i un destin, nu osânditi
Din trup, puterea ce nu va aparține,
Și când va-ngenunchea, veniți,
Dar fără cârjă, lacrimi ori suspine.

 

MULŢI ANI, MAICA MEA BUNĂ!

 

Copoşii şi leproşii se adună,
La masa, unde se toarnă minciună,
Şi cupele de aur plâng, a jale,
Scăpate-n mâini de javre militare.

Huiduia lor, de-mpătimiţi în lacrimi,
Spălate de-a poporului datini!
Decapatorii, ei, cu coatele – ncolţite,
De sângele cerşit şi pus a vinde-

Pământul, iarba, soarele şi luna,
Văpaia dragostei şi muma,
Copilul şi bătrânul, şi ţăranul,
Românul, dacul, moldoveanul.

Voinicul, înţeleptul şi stăpânul,
Virtutea, candela, destinul-
Simţirea românească vândută-i făr-pomină,
În limba muritoare,
Ce ne-o sapă hainul.

De veacuri, fierbe, clocotind,
Cutremuru-n Carpaţi, pe sub pământ,
Dar dorul României e un vulcan angelic,
Ce zguduie duşmanul mefistofelic.

Întoarceţi, nemurirea nouă,
Ce-n tânguiri se rupe-n două,
Între Prut, sunt două maluri, parcă-i unul,
La revedere, trădătorilor!

Mulţi ani, Maica mea bună!

Continue reading „Lilia MANOLE: Poeme”

Florentina SAVU: Pământul țării este sfânt

PĂMÂNTUL ȚĂRII ESTE SFÂNT

 

Pământul țării este sfânt
Și-n pumnul meu cu drag îl strâng,
Și-mi place-al plaiului cuvânt
Iar, de-s plecată, de dor plâng.

Departe de-s, în pungă iau
Țărână de pe-al ei meleag
Și o sărut și forță-mi iau
Să rabd de doru-i și de drag.

Oricât de greu e-n țara ta
Tu o visezi în nopți târzii,
Cu doru-ți duci o luptă grea
Și zilele îți par pustii,

Ai vrea să te întorci acasă
Și la hotare să-ngenunchi,
Pământ să-i săruți bucuroasă,
Să-ți odihnești cap pe-al ei trunchi

Iar lacrimile de ți-or curge,
Pământul țării-l vor scălda,
Prin sufletul tău n-o mai ninge
Decât cu flori, primăvara!

———————————–

Florentina SAVU

1 Decembrie, 2018

 

Carmen CIORNEA: Mulți ani, Mare Românie!

Mulți ani, Mare Românie!

 

Mulți ani, Mare Românie, sfântă țara mea!
Ce dar să-ți închin acum, când mare-i ziua ta?
Fiii tăi sleiți de atât de îndelunga pribegire grea
Înalțe tricolorul, îmbrace slăvile-n culoarea ta!

În ceruri tot creștinul caute lumina sub al tău chip,
Vremurile tale cele mai mai bune renască din nisip
Mai drept, mai sfânt, mai dulce răsune limba ta,
Ridice din cenușă cântare-ți cum nu mai e alta…

Îngână-te prelung duioasele izvoare nesecate,
Oglindească-te câmpiile și codrii prin cununi bogate…
Legene-te în iubire românii ce-ți respiră visul divin,
Răsară-ți în orice cale lumina omului creștin!

Mulți ani, Mare Românie, sfântă țara mea,
Ce urare să-ți închin eu azi, când mare-i ziua ta?
Lumina lină, pacea sfântă să te dezmierde mereu
Și credința neînfrântă întru Slava lui Dumnezeu!

——————————

Carmen CIORNEA

1 Decembrie, 2018

 

Dumitru MNERIE: Universitatea Politehnica din Timișoara „în alergare” de a 98-a aniversare

De curând s-au împlinit și 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Inginerilor din România.

De asemenea, Universitatea Politehnica din Timișoara a trecut și „în alergare” de a 98-a aniversare.

M-am simțit foarte bine să alerg și eu câteva ture de onoare pentru această mare Școală politehnică, formatoare a peste 125.000 de ingineri de mare succes, remarcați în țară și pe toate meridianele globului.

 La mulți ani AGIR !

La mulți ani UPT!

La mulți ani România!

—————————

Prof. univ. dr.Dumitru MNERIE

Timișoara

1 Decembrie, 2018

Veronica IVANOV: Școala Românească din Cipru a sărbătorit Centenarul Marii Uniri

La 1 decembrie, Școala Românească din Cipru (Nicosia, Limassol, Pafos, Larnaca, Dali și Paralimni) a organizat serbări dedicate Centenarului Marii Uniri.

Elevii îmbrăcați în costume populare românești au cântat, recitat și dansat, în fața părinților, bunicilor și prietenilor veniți la acest important eveniment.

În Nicosia, serbarea a avut loc în Sala de Festivități a Școlii Pernera.

În deschidere pr. Petre Matei, preotul comunității ortodoxe române din Nicosia și fiul acestuia, pr. Andrei Matei au rostit o rugăciune dedicată eroilor neamului.

Doamna Christina Christodoulou Todea, Directoarea Școlii a vorbit despre medalia “MERITUL CULTURAL”, acordată Școlii Românești din Cipru, de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, pentru cei 15 ani de funcționare.

O adevărată lecție de istorie a susținut părintele Andrei Matei, care a vorbit despre importanţa Unirii, despre păstrarea limbii, religiei și tradițiilor românești.

 Elevii cursului de Cultură și Educație Plastică din Nicosia (prof. Leonardo Cican) au prezentat o expoziție cu portrete ale personalităților care au contribuit la înfăptuirea Unirii.

Elevii claselor I-IV au susținut o mică serbare, intonând Imnul Național al României și recitând câteva stofe din poezia “Ce-aș vrea?” de Alexandru Macedonski:

 „Aş vrea virtutea să triumfeze,

Viciul să piară de noi zdrobit!

Și România să prospereze,

Să se înalţe neamu-mi iubit!

Aș vrea iubirea să predomnească,

Să nu mai fie ură-între noi!

Numele ţării să strălucească!

Țara să scape de sub nevoi!

Aș vrea, o! Doamne, să văd poporul

Zdrobind p-aceia ce-l asupresc…

Să văd acvila că-și reia zborul

Falnic cu neamul cel românesc!”

 

După interpretarea cântecului „Doamne, ocrotește-i pe români”, elevii au primit de la profesoarele lor, Valentina Cican și Irina Mușat  diplome de participare și o ciocolată ROM. Toți cei prezenți au putut gusta din prăjiturile și cozonacul tradițional pregătit de membrele Alianței Românilor din Cipru.

 La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

———————————

Veronica IVANOV

Nicosia, Cipru

1 Decembrie, 2018

 

Alla TONU: Frate Române

FRATE ROMÂNE

 

Hai, frate române
Așteaptă-mă mâine
Să trec rabdă frate
Hotare ghimpate.

De nu, frățioare
Mi-oi crește-aripioare
Sa trec Prutu-ndată
Să-mi văd țara toată,

S-ascult vorba-ți dulce
Oriunde m-aș duce
Durerea să-mi piară
De dorul de țară.

Hai, frate române
De mâină mă ține
Nimic niciodată
Să nu ne despartă.

Cuprinși stând ca frații
Și-alături Carpații
Iar sus peste codru
Luceafărul nostru.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

1 Decembrie, 2018

Foto – Internet

Anna-Nora ROTARU PAPADIMITRIOU: Să ne trezim, români…

SĂ NE TREZIM, ROMÂNI…

 

Trezește-te române, e timpul să pui mâna pe topoare,
Pe furci, ciomege, ca altădată, că patria ta-ți bolește !
Din somnul celor drepți, trezește-ți a ta fire luptătoare,
Că dormind, pe-ascuns îți dă târcoale jivina târâtoare
Și te-ncolțește, pământul strămoșesc ți-l sfedelește,
Bucăți, bucăți ți-l șterpelește…

Trezește-te române, uită-te să vezi cum te dezbracă
Barbarii, vor să-ți fure Transilvania, Oltenia și Banatul !
Iute te ridică, privește-n juru-ți, că pe la spate te atacă,
Nu uita, că-ți curge sânge albastru, din viță traco-dacă !
Poți fi ce-ai fost odată, iarăși pe pământu-ți, luminatul,
Nicidecum vânatul și înstrăinatul…

Te uită, cum de nas te poartă vânduții țării și șnapanii,
Fluturund cu ironie euro, bancnotele murdare și dolarii !
Nu vezi, la socoteli cum te-nșeală batjocorind, dușmanii ?
Vânzând false vise, păduri îți fură și zăcămintele, tiranii,
Ca mai apoi, de gât te-or strânge, haraci plătind, flecarii,
Sugând, să-ți lase țara roasă, ca de carii…

N-auzi cum sub țărână, se învârt în morminte veteranii,
Sfârtecați în războaiele nedrepte, sub ploaia de obuze ?
Gem și plâng, că degeaba s-au jertfit, gem și poporanii,
Că pe străbun pământ sunt sclavi, nu ca odată, suveranii…
Cu sânge sacru au plătit, copiii s-aibă zâmbetul pe buze
Și inimi vesele săltând sub bluze…

Azi ce au ? Nu li se umple burta numai cu trecute glorii !
Ei-și plâng plecați părinții, blestemă monetarii și borfașii,
Luând drum care-ncotro, bat și ei la porți străine, slujitorii
Și așa ne moare țara, tâlharii făcând hărți să fure teritorii…
În nesecate râuri, râuri de lacrimi, se zvârcolesc înaintașii,
C-au adormit sau, le-au plecat urmașii…

Treziți-vă, români, de pe umeri jugul, ca daci să-l scuturați,
Punând cușma pe-o ureche, îndreptați spinări din ploconire !
În munți, pe culmi buciumul sună, Lupul Alb urlă-n Carpați,
Prindeți-vă de mână, voi, cu inimi române și de sânge frați,
Trimiteți-i pe-ăști ucigași de neam, departe-n surghiunire !
La Alba-Iulia, să-nvârtim hori de Unire…

—————————–

Anna-Nora ROTARU PAPADIMITRIOU

Atena, Grecia

1 Decembrie, 2018

Vasilica GRIGORAȘ: Văduvi de ţară

Văduvi de ţară

 

Unora li se pare că totul este normal
şi lucrurile merg firesc pe făgaşul
dictat doar de ei cu vădită încrâncenare.
Dar vocea disperată a Românului
strigă din baierele inimii
că trăim într-o nebuloasă
la o deconcertantă răspântie,
în care ne-am pierdut obârşia, rostul şi sensul.
Nu ne mai regăsim
nici ca oameni şi nici ca naţie
cu adânci rădăcini în istoria milenară.

Odată, nu demult,
securea roşie a sfârtecat trupul ţării,
i-a ciuntit fruntarele,
iar românii din ce în ce mai mulţi
au luat calea pribegiei,
drumeţind prin adâncuri şi culmi,
unde pentru ei, pentru noi,
acolo şi-aici pietrele încă mai plâng
dezrădăcinarea, iar sângele rănilor,
şuvoaie de doruri, ne pârjolesc.

Nu putem mânca liniştiţi
din pâinea pământului!
Nu putem tămădui tristeţea arborilor decapitaţi
ale căror memorii e vuiet continuu.
Nu putem săruta mâna străină
şi îmbrăţişa la infinit cozile de topor,
ci nădăjduim că mâine cu toţii vom vindeca
dragostea ciumată de-atâta răutate.
Mâine ne vom întoarce buzunarele de la piept
şi vom răsturna amărăciunea şi mizeria,
mâine vom seca apa râului dintre fraţi,
martor la suferinţele şi clătinările noastre,
mâine ne vom atinge cu mâini tremurânde
de emoţia regăsirii, miracol divin.
Mâine ne vom privi ochi în ochi
şi vom simţi mâna Maicii Domnului
sădindu-ne pe vecie floarea-soarelui
în grădina inimilor.

Pentru a fi un mâine,
astăzi, acum, să-ntindem năframa dorinţei
brodată cu gând bun, cuvânt curat
şi faptă vânjoasă
curcubeu peste hotarele de-altădată
ce despart pământul trup din trupul nostru
înghiţit de haine voinţe străine
şi să desferecăm porţile potecilor
de reîntoarcere a fiilor rătăcitori.

Să ne unim întru credinţă
şi să aprindem luceafărul
nemuririi ţării şi neamului!
Să săpăm urii mormânt
în cetatea îmbrăţişărilor
iar crâmpeiele din vatra dulce a ţării
şi odoarele sfinte ale norodului
să-şi schimbe sălaşul din postura de adoptaţi
în aceea de fii legitimi ai unei noi ere.
Să dăm glas buciumului strămoşesc
să se-audă aici şi în toată lumea
strigătul nostru mai viguros ca niciodată,
vestind venirea apelor îngenunchiate la matcă.
Izvorul dragostei şi-al frăţiei
să curgă limpede şi lin peste existenţa noastră
prea mult înlăcrimată.
Să ne bucurăm de fructul
reîntregirii patriei şi poporului,
scump trofeu al jertfei şi umilinţei
şi să bată la unison clopotele inimilor
spre slavă şi mulţumire lui Dumnezeu.

—————————————-

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

1 Decembrie, 2018

(Imagine internet)

Veronica IVANOV: Seară românească la Nicosia

Alianța Românilor din Cipru a organizat, în data de 24 noiembrie, o Seară Românescă la Restaurantul Pavilion din Nicosia, dedicată Centenarului Marii Uniri.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de pr. Petre Matei, preotul comunității ortodoxe române din Nicosia, trimisul special al Patriarhiei Române în Cipru, care a vorbit despre organizarea unității naționale a neamului românesc.

În deschidere a fost oferit și un premiu special domnului Bambos Christodoulou, soțul doamnei  Christina Christodoulou Todea, președintele Alianței Românilor din Cipru, de către doamna Daniela Ţane Sezonov, atașat cu afaceri în Cipru, ca simbol al respectului, dragostei și omogiului nostru, pentru cel care ne-a fost alături la toate evenimentele dedicate românilor din Cipru.

A fost o ocazie unică să prăznuim această sărbătoare alături de maeștri ai instrumentelor populare românești, reprezentanţi de seama ai folclorului nostru: orchestra maestrului Constantin Mândrişteanu , avându-le că soliste pe Loredana Mândrişteanu, Nicoleta Voica, dar și pe două membre ale Alianței, doamnele Mia Ciontea și Elena Pintiliescu, care au făcut ca inimile tuturor românilor aflați în sală să bată la unison.

Tradiționalele sărmăluțe (de dulce şi de post), precum și cozonacul românesc, nu au lipsit din meniul serii.

Tombola organizată de Alianța Românilor din Cipru a avut numeroase premii, printre care și un bilet de avion Larnaca – București – Larnaca, 4 vouchere de la magazinul românesc “LA GRASU’ LA BĂCĂNIE”, două vouchere set unghii by Mihaela Stoica, bijuterii Swarovski, icoane pe sticlă, pantofi, seturi de birou…

Mulțumim invitaților din România pentru acestă seară de neuitat!

Felicitări organizatorilor!

LA MULȚI ANI, ALIANȚEI ROMÂNILOR DIN CIPRU!

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

———————————

Veronica IVANOV

Nicosia, Cipru

24 noiembrie, 2018