Dorel SCHOR: Tuvia Beeri – o formă de expresie originală

Tuvia Beeri era un tânăr de 19 ani când a ajuns în Israel. Ţara abia îşi dobândise independenţa, era în 1948,  şi tânărul născut în Cehoslovacia urma să parcurgă, împreună cu ţara veche-nouă, toate etapele de glorie şi dificultăţi.

Avea să-şi îndeplinească şi visul de a deveni artist plastic. El a studiat temeinic cu pictorii israelieni cunoscuţi Marcel Iancu şi Iacov Wexler, a reuşit mai târziu să frecventeze cursurile de la Ecole de Beaux Arts la Paris.

 

 

   Interesant este faptul că, însuşindu-şi temeinic secretele profesiei din aceste valoroase surse, Tuvia Beeri a continuat apoi să-şi dezvolte un stil propriu, o metodă şi o paletă originală care ocupă o parte proeminentă din creaţia sa. El cultivă o formă de expresie tipică în care peisajul transfigurat în “figuri” geometrice, ni se adresează mereu altfel în compoziţii surprinzătoare. Astfel, gravurile sale aproape abstracte trebuie privite ca pe nişte stampe,realizate suprarealist sau futuristic.

 

 

   Tuvia Beeri a tipărit sute de lucrări în multe publicaţii internaţionale în care s-a prezentat ca gravor, ilustrator, editor, pictor.

Multe din creaţiile semnate de el (litografii, gravuri, serigrafii) se află şi au fost expuse la Muzeul Israel de la Ierusalim şi la  Muzeul de Artă din Tel Aviv, precum şi în muzeele lumii. Acum, la vârsta de nouăzeci de ani, el menţine o tradiţie artistică proprie, concentrându-se asupra oricărui amănunt prezent în lucrare.

——————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

19 mai 2019

Al. Florin ŢENE: La întâlnirea a trei oameni de cultură – Clujul este o lecție de istoria artei

În urma evenimentului de donare, a sculpturii în marmură albă“Uinitate“, Primăriei din Alba Iulia de către sculptorul belgian de origine română, Marian Sava, scriitorul Al.Florin Țene l-a invitat să viziteze municipiul Cluj-Napoca.

Astfel, sâmbătă, 18 mai, a.c. Marian Sava a venit la Cluj-Napoca, pentru o zi, înainte de a pleca la Bruxelles cu avionul.

Întâlnirea a fost lângă monumental lui Iuliu Hossu din fața Bisericii Schimbarea la Față de pe Bulevardul Eroilor, executată de Ilarion Voinea.

Prin periplul nostru în orașul lui Lucian Blaga, sculptorul a admirat Monumentul Memorandiștilor executat de Eugen Paul, care are inscripționat fraza spusă de Ioan Rațiu la Cluj, la 23 Mai 1894. “Existența unui popor nu se discută, se afirmă! ”.

Ajunși în Piața Unirii am admirat Ansamblul monumental Matei Corvin care este alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matia Corvin .

            Ajunși în Piața Avram Iancu, în fața Teatrului Național ”Lucian Blaga“, am admirat arhitectura acestui lăcaș de cultură, care  în 1904 a început construcția acestei clădiri în actuala Piața Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906 cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics. Construit în stil barocrococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri și trei rânduri de logie .La îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român la data de 14 mai 1919, când a fost preluată de Onisifor Ghibu. La acea vreme Onisifor Ghibu ocupa funcția de secretar general pentru resortul Instrucțiunii și Artelor din cadrul Consiliului Dirigent Român. În același timp, Teatrul Maghiar a fost mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central și râul Someș, în care funcționează și în prezent.

            În fața acestei clădiri am fost impresionați de statuile: Mihai Eminescu executată de sculptorul Ovidiu Maitec  și Lucian Blaga care în anul 1986 a fost dezvelită.Lucrarea aparţine sculptorului Romul Ladea, și are o înălţime de 3 m, fiind  realizată în bronz.

            Mai departe am vizionat statuia lui Iuliu Maniu, Inaugurată în contextul Centenarului Marii Uniri, statuia din bronz a fost realizată de către sculptorul Ioan Marchiș, la inițiativa și cu suportul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, fiind amplasată în apropierea zidului vechii cetăți a Clujului, în spatele Bastionului Croitorilor.

            O surpriză plăcută a fost când am admirat cele două statui,( executate de sculptorul Alexandru Păsat), din fața Catedralei Ortodoxe, a Episcopului Nicolae Ivan și a Mitropolitului Bartolomeu Anania (1993-2011), un om care nu a știut ce este frica și care a făcut istorie, prin înființarea Mitropoliei Clujului în anul 2006. Tălmăcitor al Bibliei şi ctitor remarcabil, Mitropolitul Bartolomeu a păstorit Eparhia clujeană cu înţelepciune, reuşind să-i dinamizeze activitatea, pentru a răspunde prompt şi eficient solicitărilor noi şi tot mai diverse ale lumii moderne. Pe acest titan al Bisericii Ortodoxe l-am cunoscut la Rm.Vâlcea în anul 1970, la o amplă manifestare culturală, în cadrul căreia atât dânsul cât și eu am citit din versurile noastre.

            În momentul când priveam pe rând la cele două statui,  Marian Sava i-a telefonat sculptorului Alexandru Păsat, care în câteva minute a fost lângă noi. Cei doi titani ai daltei, se cunoșteau de mult timp cu ocazia unor simpozioane din Franța, Turcia, Grecia, Franția, Belgia etc. Așa au început discuțiile dintre Marian Sava, Alexandru Păsat  și scriitorul Al.Florin Țene, pe teme de arhitectura Clujului, sculptură și literatură, până seara târziu pe o terasă.  Astfel, s-a mai scris o pagină de istorie a culturii contemporane, filă din marea Carte a Clujului, în timp ce luna, ca o bucată de gheață în topire, ne arămea obrazul.

——————————–

Al. Florin ȚENE

Cluj-Napoca

19 mai 2019

Al. Florin ȚENE: Un mare sculptor român Marian Sava, a donat municipiului Alba Iulia, sculptura “Unitate “

În data de 16 mai, a.c , pe o vreme când norii încărcați cu ploaie,  ce anunță rodul bogat din toamnă, o delegație  a Ligii Scriitorilor Români, formată din scriitorii Al.Florin Țene, președintele național al acestei organizați profesionale și Gavril Moisa, secretarul general, au plecat spre Alba Iulia, pentru a participa la dezvelirea și semnarea contractului de donație a lucrării “Unitate “, realizată de sculptorul belgian, de origine română Marian Sava.

            Ajunși în Capitala Marii Uniri, cei doi scriitori s-au oprit, prima oară, la Biblioteca Județeană “Lucian Blaga “, unde au donat fiecare câte un set de cărți din creația lor, iar apoi, s-au îndreptat spre moderna Primărie a municipiului, unde în holul acesteia era amplasată sculptura în marmură albă, intitulată “Unitate “.

            La ora 12 a început manifestarea de dezvelire și semnarea contractului de donație.În acest context au vorbit: domnul viceprimar Paul Voicu, sculptorul Marian Sava, iar Al.Florin Țene în cuvântul său a amintit despre vizita pe care a făcut-o la Bruxelles, în urmă cu 23 de ani, la atelierul și expoziția permanentă a acestui artist plastic din capitala Europei unite. Președintele Ligii Scriitorilor a subliniat faptul că Marian Sava este unul din cei mai mari sculptori români contemporani, că a avut expoziții cu lucrările sale în mai toate capitalele Europei, Statele Unite și Africa, fiind apreciat de specialiștii din domeniu, dar și de fostul președinte al țării Emil Constantinescu care i-a vizitat expoziția de sculptură deschisă în saloanele Consiliului Europei.

Al Florin Țene a făcut o radiografie sumară a vieții acestui sculptor, care lucrează numai în marmură, spunând că este originar din Galați, fiind  absolventul Academiei Regale Beaux-Arts de Bruxelles, membru al diferitelor Saloane din Lyon, d`Orgon, Cannes, Londra etc.

 În încheiere poetul Al.Florin Țene a acordat DIPLOMA DE GRATITUDINE din partea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor artistului plastic Marian Sava, semn de prețuire pentru întreaga sa opera plastică, după care a  citit poemul “Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge “, deticat sculptorului Marian Sava, în care spune:

 “Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie
Pusă de țărancă în țest să crească
De trilul coborât din înalt de ciocârlie
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.“

Inspirat fiind de textul scris de artistul plastic pe soclul lucrării: “ADN-ul determină științific originea fiecărei persoane prezența majoritară a românilor și unitatea limbii române, în cele patru provincii. Regatul României Basarabia , Bucovina, Transilvania m-au inspirit să creez acest ADN elicoidal  cu patru spirale  reprezentând cele patru provincii care prin unirea lor din 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, au creat o nouă națiune în Europa, ROMÂNIA. “

Acest eveniment ne-a urmărit tot drumul spre Clujul nostru, în timp ce automobilul condus de Gavril Moisa, înfășura distanțele pe roti, Ploaia spăla  praful amintirii de pe parbriz.Suntem convinși că am participat la un eveniment ce va egala, în timp, cu dezvelirea Coloanei Infinitului (Coloana fără sfârșit ) a lui Brâncuși.

——————————–

Al. Florin ȚENE

Cluj-Napoca

17 mai 2019

Alexandru-Eusebiu CIOBANU: O scurtă istorie a Muzeului Vrâncean!

Începuturile muzeului vrâncean se regăsește în cadrul liceului Unirea din Focșani, 1928. Inițiativa înființări acestuia a avut-o directorul de atunci, prof. Alexandru Georgiade, fondurile inițiale au fost strânse la o conferință a prof. Alexandru P. Arbore – ”Datorii etnografice ale prezentului -” susținută în sala teatrului „Pastia” din localitate .

Cu sprijinul profesorilor liceului Unirea: Alexandru P. Arbore, N AL Rădulescu, Ion Diaconu colecția muzeului  s-a îmbogățit cu noi bunuri arheologice, etnografice și memorialistice .

În anul 1931, în septembrie la Focșani  a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani  de activitate.

Comitetul local al Ligii a delegat pe prof. N AL. Rădulescu să organizeze un muzeu cu acest prilej.

Așa a luat ființă Muzeul  Regional al Putnei, care a fost adăpostit în casa directorului liceului.

În același an a avut loc la Focșani, congresul profesorilor de geografie sub președinția lui Simion Mehedinți  care a donat muzeului 100,000 de lei pentru a organiza o expoziție de etnografie. În anul 1951, printr-o hotărâre a organelor administrative de atunci, s-a înființat muzeul de istorie și etnografie.

După o campanie intensă de acumulare a materialului muzeistic (în speță etnografică), s-a organizat o expediție mixtă în localul B-dul Gării, nr.6. În patrimoniul acestuia au intrat și câteva piese ale muzeului Regional Putna.

O dată cu intrarea în patrimoniul muzeului din B-dul Gării, nr.1 și a materialului arheologic rezultat în urma cercetărilor efectuate  în anumite puncte ale județului  (Gândești, Bârsești) sa reușit deschiderea a unei expoziții de arheologie și istorie. Celălalt local a fost destinat unui expoziții de etnografie.

Într-e anii 1972-1974 s-au organizat expozițiile de bază ale muzeului focșănean , în urma unei activități  de cercetare , documentare și îmbogățirea patrimoniului prin achiziții și donații. În cele două localuri s-au reorganizat expoziții de bază pe epoci istorice :

           – istoria veche și arheologic;

           -evul mediu;

           -istoria modernă și cea contemporană;

În anul 1979  a fost inaugurată o altă expoziție etnografică structurată pe prezentarea ocupaților tradiționale (păstorit, rotărit, viticultură, meșteșuguri artistice) ale locuitorilor din Vrancea, a portului popular  și a textilelor țesute în casă.

În același an devine complex  județean împreună cu muzeul de Științe ale Naturii din Focșani. În cadrul acestuia a funcționat și oficiul pentru Patrimoniul Cultural Național Vrancea, înființat în anul 1974 .

Continue reading „Alexandru-Eusebiu CIOBANU: O scurtă istorie a Muzeului Vrâncean!”

Eleonora SCHIPOR: Ziua cămășii cusute

Anual  cea dea treia duminică a lunii mai  este și ziua mondială a cămășii cusute.

În cămăși cusute în diferite stiluri, având uzoare felurite au venit elevii și profesorii,  de la CIE Cupca.

 

 

            Ne-am fotografiat prin clase, în sala de festivități, pe culuare.  Anul acesta sărbătoarea cămășii cusute a coincis și cu săptămâna educației creștine. Așa că am recitat versuri, dar și în proză am vorbit și am înterpretat cântece creștine. Mai ales că suntem în aceste zile pascale când creștinii ortodocși se salută atât de frumos cu tradiționalul „Hristos a Înviat!” Deci am avut o  dublă sărbătoare în ziua aceasta.

 

            În imaginile respective îi vedeți pe elevii și pedagogii noștri îmbrăcați în cămăși cusute. Îi felicităm pe toți și credem că în anii următori toți cetățenii țării vor îmbrăca cămașa, iia, sau chiar costume în stil național. Principalul e să fie pace pe pământ și liniște în sufletele oamenilor.

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

16 mai  2019

Eleonora SCHIPOR: Ziua Mamelor și a Femeilor Mironosițe la CIE Cupca, Ucraina

Anual, în aceste zile de mai, fie mai călduțe sau mai ploiase, sărbătorim în instituțiile de învățământ și cele culturale Ziua Femeilor Mironosițe, dar și a tuturor mamelor.

            La CIE Cupca pregătim mai întâi o expoziție de fotografii, ziare, desene, gazete de perete și aplicații atât cu tematică religioasă, cât și cu tematică obișnuită dedicată acestei zile.

            Fiecare clasă pregătește câte un număr artistic: poezii, cântece, dansuri, scenete, atât cu tematică laică, cât și cu tematică religioasă.

 

 

            Invităm mamele și profesoarele cărora le pregătim în proză sau versuri felicitări, pe urmă le prezentăm concertul respectiv.

            Sincere mulțumiri aducem tuturor conducătorilor de clasă, diriginților pentru munca depusă, direcției școlii, iar mamelor și bunicelor pentru pregătirea costumației respective, dar în primul rând pentru că au dat viață, cresc, educă proprii copii.

 

            Asemenea măsuri educă la copii dragostea de mamă, de plaiul natal, de profesori și școală, dar și frica de Dumnezeu, evlavia, credință, dreptate, adevăr…

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

15 mai  2019

Eleonora SCHIPOR: De ziua Înțelegerii și Victoriei în Ucraina

Anual în ajunul zilei Victoriei comemorăm pe participanții războiului, pe toți cei ce au avut de suferit în vremea deportărilor staliniste, sau au fost împușcați la Fântâna Albă.

            Cu ani în urmă le invitam la școală pe participantele la cel de-al doilea război mondial, foste profesoare la școala din Cupca, Elizaveta Bogdaniuc și Zinaida Poleanscaia, pe urmă cu elevii noștri le vizitam acasă. Cu trei-patru ani în urmă ambele fiind în etate, au trecut în lumea celor drepți. Acum le pomenim la cimitirul din sat. Aici își doarme somnul de veci  Zinaida Poleanscaia. Elizaveta Bogdaniuc își doarme somnul de veci în cimitirul din satul Pătrăuții de Jos.

            Anul acesta un grup de elevi de la CIE Cupca, cu buchete de flori și lumânări, am fost la cimitirul local, unde am păstrat un moment de reculegere, am depus flori, am vorbit despre cele două foste profesoare.

            Fiica ei Tatiana Poleanscaia, tot fostă profesoară, a venit la cimitir cu o măsuță mică pe care a pus o fotografie de a mamei sale, medaliile sale, diplome. De asemenea a dat de pomană pentru sufletul mamei sale.

            Pe urmă am aprins lumânări și am rostit rugăciuni  pentru sufletele celor răposați la capelița ce se află nu departe de biserica locală.

            La pregătirea acestor comemorări  și-au adus aportul membri comitetului școlăresc în frunte cu președinta lui Marta Belici, cât și membri cercului de tineri muzeografi.

            Asemenea măsuri educă la elevi simțul responsabilității, îi fac să nu uite pe cei  care s-au jertfit pentru noi, îi fac să simtă că memoria rămâne mereu vie.

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

10 mai  2019

Ionuț ȚENE: Forţele Aeriene Române de strajă la Nistru!

În sfârşit mai aud şi veşti bune, pe surse, privind întărirea colaborării militare dintre România şi Republica Moldova în vederea unirii. Nu de mult s-a încheiat un protocol militar discret marelui public, prin care Forţele Aeriene Române vor putea folosi aerodromurile militare din Republica Moldova în cazul unui conflict militar asupra ţării frăţeşti. Avioanele militare române vor utiliza aeroportul militar de la Mărculeşti în orice condiţii, fără acordul prealabil al guvernului de la Chişinău sau al preşedintelui Igor Dodon. Acordul militar e transpartinic şi transguvernamental. Avioanele militare româneşti sunt pregătite să apere suveranitatea Republicii Moldova în faţa oricărei agresiuni, fără să se mai repete trădarea şi laşitatea din 28 iunie 1940, în urma ultimatumului lui Molotov când am cedat fără luptă către URSS acest pământ românesc: Basarabia. Mai mult, aviaţa militară română a preluat se pare şi cele 6 Mig-uri 29 ale Republicii Moldova, pentru a fi folosite în lupta pentru apărare în caz de atac militar extern.

Acest acord militar este primul pas spre unirea celor două armate române de pe ambele maluri ale Prutului şi spre unirea României cu Republica Moldova în cadrul U.E. Aviaţia Română este deja de strajă pe Nisru, ca în perioada 1918 – 1940, gata să apere suveranitatea pământului românesc al Republicii Moldova în faţa oricărui atac surpriză venit din exterior. Transnistria este izolată, iar un atac dinspre Tiraspol este puţin probabil. În schimb, Ucraina, care duce o politică de interzicere a şcolilor româneşti şi a limbii române în Bucovina, Transcarpatia şi Bugeac, precum şi o acţiune concretă de eliminare a românilor din structurile puterii locale, este un real pericol şi o primejdie faţă de reunirea celor două state româneşti. Deşi la Kiev s-a schimbat preşedintele, politica ucraineană de persecutare a minorităţilor şi, în special, a românilor continuă, cu consecinţe grave ce se poate transforma, pe viitor, într-o reală epurare etnică. Din păcate, conducerea statul român declarativ nu face nimic şi tace complice în faţa gravelor încălcări ale drepturilor omului şi minorităţii româneşti din Ucraina, ca să nu-i supere pe aliaţii din NATO. Pe lângă Biserică, Academie, iată că şi Armata Română este o instituţie implicată în procesul de reunificare şi apărare a teritoriului românesc în faţa oricărui atac militar din afară.De Centenar, în 2018, miniștrii Apărării din România și Republica Moldova, Gabriel Leș și Eugen Sturza, au semnat o declaraţie de intenţie privind „crearea unui cadru de instruire intensificată, în perspectiva înființării unei unităţi mixte” între armatele celor două țări. Unirea militară dintre România şi Rep. Moldova pe principiul celei din 1859 dintre Muntenia şi Moldova ar fi primul pas spre unirea cea mare în cadrul unei Europe unite cu frontiera pe Nistru.

————————-

Ionuț ȚENE

Cluj-Napoca

Dorel SCHOR: Tuvia Beeri – surprinzătoare efecte picturale

Arta lui Tuvia Beeri pare greu de catalogat. Majoritatea tablourilor lui sunt de mici dimensiuni, dar fără a putea fi numite miniaturi.

Tehnica folosită este aquatint rezultând gravuri de excepţie, stilul este uneori abstract, alteori futuristic şi nu odată realist figurativ.

 

 

Atitudinea compoziţională, linia şi culoarea, de factură academică, redau volume şi proporţii neobişnuite. La fel şi dozarea diferenţiatăa zonelor de umbră şi lumină. Gama cromatică este restrânsă, dar efectul tonifiant al petelor de culoare este definitorie.

   Observăm la acest artist, ajuns la frumoasa vârstă de nouăzeci de ani, aceaşi mare fineţe a observaţiei, eleganţă şi rafinament, folosirea inteligentă a culorii pentru a obţine un plus de expresivitate şi surprinzătoare efecte picturale.

   Tuvia Beeri s-a născut în Cehia , dar nu avea nici 20 de ani când a ajuns în Israel. A studiat cu Marcel Iancu şi cu Yacov Wexler, apoi la Paris, la vestita Ecole de Beaux Arts şi la Ierusalim la Academia Bezalel. S-a remarcat în timp pentru stilul său deosebit, pentru  sutele de lucrări reproduse în zeci de publicaţii din toată lumea, pentru diversitatea operei realizate ca gravor, ilustrator şi pictor. Este bine reprezentat la Muzeul Israel din Ierusalim şi Muzeul de Artă din Tel Aviv şi în numeroase muzee din lume.

——————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

1 mai 2019

Ionuț ȚENE: Marxismul-cultural, o invenție ideologică a NKVD la ordinul lui Lenin și Felix Dzerjinski

După 1960 marxismul-cultural a devenit la modă în Occidentul decadent. A fost o invenție provenită din URSS pentru a îngenunchia rădăcinile tradiționale iudeo-creștine din Europa democrată. Liderii sovietici, imediat după ce au pierdut revoluțiile bolșevice locale din Germania, Ungaria sau Polonia din 1919/1920, și-au dat seama că nu pot implementa revoluția comunistă globală, doar cu forța armelor și teoria marxistă a direcției economice și materialiste sufocante asupra societății. Astfel la începutul anului 1921 liderii bolșevici s-au gândit serios că în Europa democrată trebuie introdus mai întâi o altă față a ideologiei: marxismul-cultural, adică schimbarea din temelii a structurii intelectuale occidentale în favoarea marxismului și, mai apoi, de implementat ”dictatura proletariatului” (azi a minorităților), adică, în realitate, puterea în mîinile unui grup de lideri politici și bancheri internaționali. Marxismul economic rezolvă lumea prin controlul statal al infrastructurii (al mijloacelor de producţie economică), marxismul cultural salvează lumea prin controlul statal al suprastructurii al mijloacelor de producţie culturală. Unul dintre corifeii marxismului cultural a fost fiul unor bancheri evrei Georgy Lukacs. În 1918, Lukacs a devenit ministrul culturii în Ungaria bolșevică terorizată de clujeanul Bela Kun. Bancherul ungur a înțeles că dacă unitatea familiei și moralitatea sexuală sunt erodate, societatea poate fi distrusă și implementat comunismul sovietic după chipul patologia al lui Karl Marx. Ideologul Lukacs a implementat o politică pe care a numit-o „terorism cultural”, care se concentra pe aceste două obiective. O mare parte a „terorismului cultural” avea ca scop să atace mintea copiilor prin lecturi care îi încurajau să batjocorească și să respingă morala creștină. În aceste lecturi le erau prezentate copiilor chestiuni sexuale explicite și erau învățați despre conduita sexuală promiscuă. Antonio Gramsci sau Herbert Marcuse au fost de la început corifeii marxismului-cultural, care s-a născut pe apelul la crimă prin ”lupta de clasă” a filosofiei lui Karl Marx. Totuși puțină lume știe că această corecție a marxismului clasic de vitrină a marxismului-cultural a fost o creație oficială a biroului politic al PCUS, finanțată de la Moscova, sub atenta îndrumare a poliției secrete NKVD. În 1929, teroriștii culturali s-au întâlnit la „Săptămâna studiului marxist în Frankfurt”, Germania. Aici, Lukacs a întâlnit un marxist tânăr și bogat, Felix Weil. Până la apariția lui Lukacs, teoria marxistă clasică se baza doar pe transformări economice care căutau să distrugă diferențele de clasă. Weil a fost însă entuziasmat de viziunea culturală asupra marxismului a lui Lukacs. Era o viziune sexuală de eliberare a societății prin pornografie afișată. Astfel că s-a decis să finanțeze o nouă instituție marxistă – Institutul pentru Cercetări Sociale, mai târziu cunoscută ca Școala de la Frankfurt. În 1930, „școala” și-a schimbat direcția sub conducerea noului director, Max Horkheimer. Echipa a început să amestece ideile lui Freud cu cele ale lui Marx și, astfel, a apărut marxismul-cultural. În marxismul clasic, clasa muncitoare era oprimată de clasele conducătoare, noua teorie susținea că toată societatea era oprimată psihologic de instituțiile civilizației occidentale, din care prima era familia. Școala de la Frankfurt concluziona că această teorie va avea nevoie de noi lideri pentru a grăbi schimbarea, întrucât muncitorimea nu părea capabilă să se revolte de bună-voie. ”Proletariatul” era pretextul pentru instaurarea dictaturii unui grup minuscul de politicieni comuniști, care îl înlocuiesc pe Dumnezeu, cu tiranul: Lenin, Stalin, Mao, Pol Pot etc. Deci societatea trebuie distrusă prin promovarea sexului, pentru ca omul să nu mai aibă repere morale. Marxism-culturalul este o idolatrie pentru interesul instaurării unei tiranii clasice.

Continue reading „Ionuț ȚENE: Marxismul-cultural, o invenție ideologică a NKVD la ordinul lui Lenin și Felix Dzerjinski”