Începuturile muzeului vrâncean se regăsește în cadrul liceului Unirea din Focșani, 1928. Inițiativa înființări acestuia a avut-o directorul de atunci, prof. Alexandru Georgiade, fondurile inițiale au fost strânse la o conferință a prof. Alexandru P. Arbore – ”Datorii etnografice ale prezentului -” susținută în sala teatrului „Pastia” din localitate .
Cu sprijinul profesorilor liceului Unirea: Alexandru P. Arbore, N AL Rădulescu, Ion Diaconu colecția muzeului s-a îmbogățit cu noi bunuri arheologice, etnografice și memorialistice .
În anul 1931, în septembrie la Focșani a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani de activitate.
Comitetul local al Ligii a delegat pe prof. N AL. Rădulescu să organizeze un muzeu cu acest prilej.
Așa a luat ființă Muzeul Regional al Putnei, care a fost adăpostit în casa directorului liceului.
În același an a avut loc la Focșani, congresul profesorilor de geografie sub președinția lui Simion Mehedinți care a donat muzeului 100,000 de lei pentru a organiza o expoziție de etnografie. În anul 1951, printr-o hotărâre a organelor administrative de atunci, s-a înființat muzeul de istorie și etnografie.
După o campanie intensă de acumulare a materialului muzeistic (în speță etnografică), s-a organizat o expediție mixtă în localul B-dul Gării, nr.6. În patrimoniul acestuia au intrat și câteva piese ale muzeului Regional Putna.
O dată cu intrarea în patrimoniul muzeului din B-dul Gării, nr.1 și a materialului arheologic rezultat în urma cercetărilor efectuate în anumite puncte ale județului (Gândești, Bârsești) sa reușit deschiderea a unei expoziții de arheologie și istorie. Celălalt local a fost destinat unui expoziții de etnografie.
Într-e anii 1972-1974 s-au organizat expozițiile de bază ale muzeului focșănean , în urma unei activități de cercetare , documentare și îmbogățirea patrimoniului prin achiziții și donații. În cele două localuri s-au reorganizat expoziții de bază pe epoci istorice :
– istoria veche și arheologic;
-evul mediu;
-istoria modernă și cea contemporană;
În anul 1979 a fost inaugurată o altă expoziție etnografică structurată pe prezentarea ocupaților tradiționale (păstorit, rotărit, viticultură, meșteșuguri artistice) ale locuitorilor din Vrancea, a portului popular și a textilelor țesute în casă.
În același an devine complex județean împreună cu muzeul de Științe ale Naturii din Focșani. În cadrul acestuia a funcționat și oficiul pentru Patrimoniul Cultural Național Vrancea, înființat în anul 1974 .
În anul 1994 prin decizia nr.13 din 28 Septembrie s-a înființat instituția județeană „Muzeul Vrancei”. În același an prin decizia nr.4229 a Consiliului Popular Județean , au intrat în administrarea muzeului vrâncean Mausoleul: Mărășești, Mărășești-Soveja, muzeul memorial ”Al. Vlăhuță„ ,Dragosloveni și casa memorială „Ion Roată din Câmpuri.
În anul 1996 în fostul local în care a funcționat Comisia Centrală de la Focșani , s-a înființat muzeul Unirii, de fapt o expoziție foto-documentară și câteva obiecte împrumutate de la muzeul din Iași, Galați, Ploiești.
Timp de patru decenii de la înființarea muzeului se dezvoltă ca și număr de specialiști, dar ca și număr de mărturii (arheologice, etnografice, memoriale) intrarea în patrimoniul muzeistic.
Dezvoltarea sa ascendentă, bogăția patrimoniului, numărul crescut al specialiștilor, profesionalismul probat prin activitatea de cercetare și valorificarea istoriei locale și naționale au făcut din muzeul vrâncean cea mai semnificativă și de ținută instituție culturală vrânceană.
Muzeul Vrâncean deține în prezent un inventar bogat, format din 53.000 de bunuri destinate naturii și 20. 000 de bunuri arheologice , istorice, memoriale, etnografice .
Astăzi în structura muzeului intră : secțiunea de istorie , științe ale naturi și etnografice din Crângul Petrești.
Expozițiile de bază ale muzeului au cunoscut mai multe reorganizări, unele impuse și de pagubele provocate din seismele din 1977, 1986 și 1990.
Muzeul Vrâncean, încărcat de istorie, rămâne un punct de referință și o mândrie pentru toți vrâncenii și nu numai…
––––––––––––
Alexandru-Eusebiu CIOBANU
(După o convorbire cu domnul prof. Tudoriu Petrică, muzeograful muzeului Mărășești)