Eleonora SCHIPOR: Ziua Înțelegerii, a Victoriei!

             Anual în ajunul zilei Victoriei comemorăm pe participanții războiului, pe toți cei ce au avut de suferit în vremea deportărilor staliniste, au fost împușcați la Fântâna Albă.

            Cu ani în urmă le invitam la școală pe participantele la cel de-al doilea război mondial, foste profesoare la școala din Cupca, Elizaveta Bogdaniuc și Zinaida Poleanscaia, pe urmă cu elevii noștri le vizitam acasă. Cu câțiva ani în urmă ambele fiind în etate, au trecut în lumea celor drepți. Acum le pomenim la cimitirul din sat. Aici, în cimitirul satului Cupca, își doarme somnul de veci  Zinaida Poleanscaia. Elizaveta Bogdaniuc își doarme somnul de veci în cimitirul din satul Pătrăuții de Jos.

            Anul trecut, cu un grup de elevi de la CIE Cupca, cu buchete de flori și lumânări, am fost la cimitirul local, unde am păstrat un moment de reculegere, am depus flori, am vorbit despre cele două foste profesoare.

            Fiica ei Tatiana Poleanscaia, tot fostă profesoară, a venit la cimitir cu o măsuță mică pe care a pus o fotografie de a mamei sale, medaliile sale, diplome, mențiuni. A vorbit frumos despre mama ei. De asemenea a dat de pomană pentru sufletul mamei sale.

            Pe urmă am aprins lumânări și am rostit rugăciuni  pentru sufletele celor răposați la capelița ce se află nu departe de biserica locală.

            În coridorul școlii, la bibliotecă și la muzeu am organizat expoziții de cărți, ziare, reviste, fotografii despre acele evenimente. Despre cel de-al doilea război mondial, Ziua Înțelegerii, a Victoriei s-a vorbit și la lecțiile de istorie, literatură, dar și la toate celelalte.

 

            La pregătirea acestor comemorări  și-au adus aportul membri comitetului școlăresc în frunte cu președinta lui Marta Belici, cât și membri cercului de tineri muzeografi.

 Anul acesta îi vom pomeni pe toți doar în gând. Când va fi posibil ne vom duce măcar la capelița ce se află nu departe de biserică, și vom aprinde lumânări întru memoria tuturor.

            Asemenea măsuri educă la elevi simțul responsabilității, îi fac să nu uite pe cei  care s-au jertfit pentru noi, îi fac să simtă că memoria rămâne mereu vie.

———————————————

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

8 mai 2020

Dorel SCHOR: Arie Lamdan – o expoziție virtuală

   
    Pictorul Arie Lamdan este un artist foarte prolific și un motociclist pasionat. Ce poate face el în aceste vremuri de corona care îi limitează posibilitatea deplasărilor? Pictează. El cultivă cu aceași pricepere și talent câteva stiluri în care se descurcă foarte bine. Si care sunt reprezentate în expoziția la care ne învită, de la  lucrări executate în stilul figurativ, la stilul realist-fantastic, la cel suprarealist sau grotesc. Dar vom găsi și picturi  expresioniste, precum si unele cu aluzii de primitivism.
       S-ar putea spune că obligativitatea de a sta în casă sau în atelier predispune la esențializări cu încărcătură filosofică, la tentația de a picta personaje delicate și elegante, în paralel cu altele mistice sau grotești. Arie Lamdan crează dezinvolt un univers fabulos, dă dovadă de o pricepere exploratoare a culorii și a liniei, rezultând un întreg aspru sau
candid, aparent naiv și sofisticat.
      Interesant că în ansamblu, această expoziție virtuală este generatoare de sentimente optimiste, de care fără îndoială,  avem nevoie în această perioadă. Lucrările lui reflectă experiența sa de viață și, în ultimă instanță, conțin un mesaj curajos.

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

Titina Nica ŢENE: Activități culturale în timpul epidemiei corona virus

– Sub egida Ligii Scriitorilor Români –

 

           Așa cum s-a anunțat încă de la începutul epidemiei, conducerea Ligii Scriitorilor Români, prin președintele național, scriitorul Al.Florin Țene, a înțeles că, în perioada aceasta, nu se caută vinovați și se oferă soluții.. În acest context a inițiat “Cartea la cititor acasă. Prin internet “ Cititorii care doresc cărți scrise de membrii Ligii Scriitorilor sunt rugați să trimită pe e-mailul alflorintene@yahoo.com solicitarea.

             Această inițiativă, ca multe altele, a venit în întâmpinarea cerințelor  Guvernului României: STAȚI  ACASĂ!  La care Al.Florin Țene adaugă: ȘI CITIȚI!   La această invitație, cititori din  țara, au solicitat cărți, prin internet, pe care Al.Florin Țene le-a expediat operativ.

            Tot odată a popularizat “Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni”, de Acad. Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău și antologia editată de George Călin.

            La inițiativa Bibliotecii județene Vâlcea”Antim Ivireanu “, scriitoarea și bibliotecara Zenovia Zamfir a transmis într-o emisiune pe  internet lucrări scrise de membrii Ligii Scriitorilor, iar președinta filialei Arad a Ligii Scriitorilor, Lucia Bibarț, bibliotecară la Biblioteca județeană din Arad, a inițiat o pagină a creațiilor scrise în timpul epidemiei.

             Scriitoarea din Târgu Mureș Mihaela Rașcu,  purtătoarea de cuvânt a Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor intenționează   să publice o antologie cu creații scrise în timpul epidemiei din acest an.

            Urmează ca, pe data de sâmbătă, 9 mai, ora 19, Al.Florin Țene să vorbească, prin internet,  la cenaclul “Destine Literare” din Canada, condus de scriitorul Alexandru Cetățeanu, unde va face cunoscută activitatea membrilor Ligii Scriitorilor Români.

——————————

Titina Nica ŢENE

Cluj-Napoca

7 mai 2020

Al. Florin ŢENE: Nivele posibile în conștientizarea fenomenului libertății de expresie în redacții

Aspecte teoretico-metodologice

            Modalitatea esențială și specifică democrației de antrenare a jurnaliștilor la scrierea articolelor propuse de conducerea organului de presă, este o împletire a ideilor transmise de conducere și a  conștiinței  ziaristului. Cadrele social – obiective ale participării redacției întregi  la conducerea ziarului, realizarea efectivă a publicației depinde  într-o mare măsură și de factorul subiectiv, de conștiința jurnaliștilor.

            În situația problemei pe care o dezbat, trebuie făcute câteva precizări conceptuale având în vedere  că în opinia mea , conștiința participativă a jurnaliștilor  prin care înțelegem dobândirea cunoștiințelor și îndepărtarea de reminiscențelor fostului regim de dictatură, deprinderilor și competențelor necesare unei participări la propagarea adevărului și a ideilor democratice, ca și însușirea  valorilor și normelor, formarea motivațiilor și a atitudinii pozitive către acțiune și adevăr- este un fenomen social, al conștiinței sociale în devenire care exprimă o anumită cultură, și cultură democratică și reprezintă un mijloc de publicare, difuzare a ideilor democratice sub diferite forme jurnalistice.

Utilizarea conceptului de cultură jurnalistică ca o paradigmă în științele sociale, consensul cu privire la utilitatea lui.Ca premise teoretice ale operaționalizării conceptului de cultură politică și jurnalistică, am pornit de la criteriile folosite de Tudor Vianu care distinge între sfera valorilor și sfera indivizilor concreți.Așa cum apare în Studii de filozofia culturii, București, Editura Eminescu, 1982, p.160, în care distinge în funcție de aceste criterii culturi parțiale de cultura totală a unei societăți date, precum și nivelul individual al culturii de cel social.

Ca urmare putem defini cultura jurnalistică, din perspectivă sociologică și literară, drept una din formele de exprimare a societății, care cuprinde valorile, ideile, concepțiile, teoriile, doctrinele și programele politice ale societății, exprimate prin scrisul jurnalistic, format din reportaje, editoriale, fotoreportaje, știri, articole etc, reflectarea acestora în conștiința cititorilor, precum și structura instituțional-organizațională în care se exprimă comportamentul social și politic al oamenilor într-un sistem politic dat.

În acest sens, trebuie să precizăm relația de determinare existentă după părerea noastră între  tradiția jurnalistică, începută de la cronicari și cultura jurnalistică a societății noastre, din perspectivă diacronică, și aceea dintre sistemul politic și cultura politică, în plan sincronic. În această perspectivă a operaționalizării conceptului de cultură jurnalistică, realizarea relației conștiință—omportament-talent jurnalistic ne-a impus introducerea în cadrul conceptului studiat  a momentului subiectiv-obiectiv- structură redacție ocazional-instituțională ca formă concretă de exprimare a realității sociale.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Nivele posibile în conștientizarea fenomenului libertății de expresie în redacții”

Galina MARTEA – COVID-19: Recesiunea în economia mondială și consecințele pozitive în schimbările climatice

În istoria omenirii permanent se produc schimbări atât pozitive, cât și negative, iar, în rezultat, efectele shimbărilor sunt de așa natură că modifică nu numai tradițiile sau cursul vieții sociale, dar în același timp reface comportamentul și deprinderile individuale ale cetățenilor în anumite acțiuni și ipostaze. O asemenea schimbare radicală s-a produs la începutul anului 2020 odată cu apariția așa numitei pandemii COVID-19, iar existența umană a devenit o provocare reală și cu accente destul de defavorabile în modul de a supraviețui în continuare. Bineînțeles, omul va trece și peste acest deznodământ nefericit așa cum a reușit ca de fiecare dată să înfrunte greul schimbărilor parvenite, găsind diverse metode de salvare și de îmbunătățire a situației existente, însă nenorocirea în cauză este extrem de dură pentru moment care numai în trei luni de zile a provocat deja pierderi umane de peste 252 mii de persoane și numărul bolnavilor de coronavirus fiind de 3,56 milioane persoane. Firește, omul încetul cu încetul se acomodează și la această pandemie letală care ar putea dura și ani de zile, acceptând toate măsurile de precauție impuse de autoritățile naționale, Organizația Mondială a Sănătății, însă tragismul real pentru existența omenirii în continuare este cum va supraviețui în condițiile unei recesiuni economice globale (premisele fiind stoparea activităților sociale, stoparea temporară sau pe un termen necunoscut prin nefuncționarea activităților umane din sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor; stagnarea afacerilor, activităților și interdependențelor economice la nivel macro- și microeconomic) când aceasta deja se resimte destul de pronunțat și este într-un declin enorm din cauza de stopaj al activităților economice naționale ale multor țări, fenomenele fiind prezente pe scăderea producției, reducerea investițiilor, creșterea șomajului, devalorizarea valutelor naționale/europene etc. În acest moment statele cu economie dezvoltată, cât și cele cu economie în curs de dezvoltare sunt foarte mult preocupate de consecințele reale ale acestei pandemii, cheltuielile financiare pentru stoparea sau diminuarea acesteia fiind de proporții enorme. La ziua de azi sistemul economic global se confruntă cu o criză nespus de majoră din ultimul secol, însă consecințele de viitor pot fi și mai dezastruoase în toate domeniile de activitate publică, dar mai ales în domeniul sanitar destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății cetățenilor; în domeniul financiar ce ține de organizarea finanțelor, circulația banilor și a creditelor etc; în domeniul serviciilor publice unde acțiunile sunt prevăzute în a satisface sau a răspunde la necesitățile sociale ale individului. Epidemia COVID-19 este un subiect ce ține de sistemul sanitar, dar care, la rândul ei, a creat dificultăți enorme întregului sistem economic mondial, sistemului monetar mondial, cât și sistemului politic mondial și european unde respectiva criză a stimulat și mai mult năziunțele pentru extrema dreaptă, populiști. În consecință, secutitatea sanitară și financiară a omenirii pentru o anumită perioadă de timp este pusă sub semnul întrebării sau, mai degrabă, sub semnul real al incertitudinii unde existența umană va deveni tot mai dificilă în a supraviețui. Epidemia actuală de coronavirus a pus în genunchi, în primul rând, sistemele sanitare ale tuturor țărilor care fac un efort enorm de a face față acestei catastrofe umanitare, iar finanțele publice destinate acestui sector sunt extrem de enorme atât pentru ziua de azi, cât și pentru un viitor necunoscut. Astfel, sistemele sanitare ale tuturor țărilor trebuiesc investite cu mijloace financiare la maximum, pentru că numai în așa mod ar putea fi evitată stoparea pandemiei, ca mai apoi și economiile naționale să fie capabile de revitalizare, inclusiv evitarea colapsului integral al recesiunii mondiale. Parcursul ar putea fi destul de lung, dar omul, după cum știm, este capabil de orice invenție și de orice acțiune ce poate distruge sau construi viața din acest univers.

Omul a fost acel care a realizat cu mult succes dezvoltarea umană și socială, în rezultat, prin știință a dezvoltat până la cele mai avansate limite industria informațională, tehnologia de prelucrare a materialelor și resurselor naturale, recurselor de muncă etc, ca mai apoi, in unele cazuri, prin această dezvoltare excepțională să se contribuie la distrugerea sau modificarea climei terestre, în rezultat având loc schimbări climaterice enorme cu o încălzire globală de până la 1,5 grade Celsius, această încălzire devenind tot mai activă din cauza acțiunilor umane unde prin prelucrarea resurselor naturale, a combustibilor minerali etc., se elimină în atmosferă într-o cantitate destul de mare dioxidul de carbon. Fiind așa, se menționează faptul că acuma odată cu pandemia de COVID-19 și cu stoparea totală sau parțială a activităților umane în sectorul industriei și de prelucrare a materialelor naturale, mai ales în industria combustibililor fosili și a turbei,  s-a constatat că și schimbările climatice și-au revenit puțin în sensul pozitiv al cuvântului. Deci, e de semnalat că orice schimbare își are laturile sale pozitive și negative, dar firește nimeni nu-și dorește ca în lumea umană să bântuie boli sau epidemii de diverse tipuri numai pentru a proteja mediul planetar de efectele negative, nu nicidecum, protejarea climei poate fi realizată de către om în condiții de permanentă responsabilitate și respect față de mediul înconjurător, față de universul în care trăim. În cazul dat probabil nu ar fi omenesc sau politicos de specificat faptul că pandemia în cauză a produs și efectele pozitive corespunzătoare în sistemul climateric, insă studiile recente realizate în domeniul ecologiei și al mediului demonstrează acest lucru. Conform unor cercetări efectuate de Agenția Spațială Europeană și de NASA se indică că în aceste luni de izolare a oamenilor și de înghețare a economiilor și activităților umane în legătură cu epidemia de COVID-19 este o scădere majoră a poluării și a procentului de emisie în atmosferă a dioxidului de azot (NO2), mai ales în regiunile industriale chinezești unde limitele se înscriu între 10-30 la sută (https://www.jurnal.md/ro/news/a81f65d4b18ec886/epidemia-de-coronavirus-a-dus-la-scaderea-poluarii-in-china-potrivit-imaginilor-nasa.html). Însă un alt studiu realizat de Centrul de Cercetări pentru Energie cu sediul în Finlanda specifică faptul că pe parcursul lunii februarie s-au înregistrat reduceri de CO2 cu aproximativ 25 la sută în raport cu perioada anului precedent, aceasta fiind considerată la nivel global o micșorare de 6 la sută. Astfel concluziile pot fi: tot ce se întâmplă în această lume este din cauza omului, precum și apariția acestui virus necunoscut, acestui dușman invizibil numit Coronavirus, care s-ar presupune că a fost elaborat în condiții de laborator. În cele din urmă, pandemia globală de coronavirus a afectat nespus de dur economia globală, în mod aparte economia țărilor dezvoltate; iar protecția climei pentru moment se regăsește fericită în limitele pozitive ale procesului.

Pentru a rezista la recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19, dar și în lupta împotriva acestei pandemii, statele dezvoltate, statele slab dezvoltate, statele în curs de dezvoltare recurg la diverse metode și practici de guvernare doar pentru a solutiona cu succes problemele parvenite în cadrul țării. Spre exemplu, în salvarea situației de criză Banca Centrală a Statelor Unite tinde să pună în practică o politică de extensiune monetară; pe când Germania pentru a împiedica ruinarea economiei în condițiile de criză pandemică acordă 750 de miliarde euro pentru păstrarea locurilor de muncă ale angajaților și susținerea mai multor întreprinderi de a nu falimenta în perioada respectivă, aceasta fiind o alocație extrem de mare, dublă față de bugetul federal din acest an; Franța dorește ca numai în lupta contra epidemiei să rezerve un fond cu destinație specială în valoare de 500 miliarde de euro; iar majoritatea țărilor care se confruntă cu epidemia de coronavirus pun în aplicare măsuri urgente de a proteja populația, angajații, întreprinderile prin acordarea de subvenții salariale și de șomaj, eliminarea sau amânarea pe o perioadă anumită a taxei pe valoarea adăugată etc; Uniunea Europeană, la rândul ei, prin normativele sale, încurajează țările membre să acorde asistență instituțiilor și societăților comerciale pentru a produce efecte pozitive față de deficitele de lichidități sau alte necesități, și evident ajută enorm țările Europei cu fonduri financiare destinate în lupta și contracararea epidemiei existente. Însă, cu toate aceste acțiuni întreprinse, oricum criza financiară mondială este deja destul de prezentă în viața tuturor țărilor, iar bursele de valori care sunt și piețele globale de active din ultimii ani sunt la fel de afectate ca si alți factori economici din cadrul economiei globale. Bursa de valori, fiind considerată ca cea mai însemnată componentă a pieței de valori, la ziua de azi este destul de afectată (cele mai importante burse europene și-au redus foarte mult valoarea – exemplu, bursele de valori din Paris, Londra, Frankfurt s-au micșorat în jurul la 4 la sută; acțiunile Airbus au scăzut de până la 12,7 la sută; Tokyo 5 la sută, în linii generale, pandemia actuală a provocat pagube enorme tuturor burselor de valori din lume) care, la rândul ei, afectează prețul acțiunilor pe piețele bursiere și piețele libere. Un alt capitol nespus de important în economia tuturor statelor este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) – indicator macroeconomic care exprimă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului și produse în toate ramurile economiei naționale din cadrul unei țări în decurs de un an. Reieșind din definiția că PIB-ul este format din investiții, consum, importuri și exporturi, atunci ne putem imagina destul de ușor cum acesta se regăsește în condițiile de criză sanitară cauzată de pandemia COVID-19 – conform unor estimări pentru anul 2020 ar fi, spre exemplu, că PIB-ul Italiei ar putea ajunge la o scădere de până la 9 la sută, PIB-ul Spaniei cu o reducere de  până la 13,6 la sută, PIB-ul Germaniei o micșorare de până la 6,3 la sută, PIB-ul Statelor Unite numai în trimestru întâi s-a micșorat cu 4,8 la sută, PIB-ul Franței în jurul a 7,2 sau 8 la sută; iar pentru zona euro, și anume în cele 19 state unde există moneda unică, FMI estimează o reducere a PIB-ului de 7,5 la sută.

Continue reading „Galina MARTEA – COVID-19: Recesiunea în economia mondială și consecințele pozitive în schimbările climatice”

George PETROVAI: Bolnavii de putere și influiența planetară din spatele coronavirusului

În opusculul „Jurnal filosofic” (Editura Humanitas, București, 1990), gânditorul Constantin Noica are două memorabile reflecții/anamneze (augustiniana „E în noi ceva mai adânc decât noi înșine” și admirabila spusă românească „Banul te neodihnește”), care nu numai că îndeamnă la o mai profundă cugetare pe tot cititorul cu scaun la cap, dar chiar constituie punctul de plecare întru analiza isteriei provocată printre pământeni de năbădiosul Covid-19.

Da, căci totul pornește de la acea abjecție mai adâncă decât noi înșine, care pune stăpânire pe om și-l face robul banului, iar prin acest instrument satanic (nu se afirmă frecvent-sterotipic că „banul este ochiul dracului?”) el admite să se prostitueze, adică să confunde scopul vieții cu osânza materială, puterea aparentă, plăcerea degradantă și slava deșartă.

Vasăzică, totul (sau, mă rog, aproape totul) în lumea asta supracarnală se orânduiește după catastrafola logică a pragmatismului, omul – potrivit definiției aristotelice – fiind un animal social și sociabil, de unde rezultă cu necesitate că nu poate să aibă decât cârmuitorii (politici, economici, cultural-identitari etc.) pe care-i merită. De altminteri, nu ne face cunoscut F.M.Dostoievski prin „gura” marelui inchizitor din celebrul roman Frații Karamazov, ceea ce înseamnă cu aproape un veac și jumătate în urmă, că libertatea și personalitatea pot, ba chiar trebuie să fie anihilate prin „miracol, taină și autoritate”?…

Continue reading „George PETROVAI: Bolnavii de putere și influiența planetară din spatele coronavirusului”

Paula ROMANESCU: Nu râdeți, nu e corect politic!

De când cu Klaustrarea să nu aud că mai cârteşte cineva contra lui Iohanis! A promis că va învinge ciuma roşie, aşa a fost! În locul ciumei a împlementat virusul încoronat. Başca faptul că ne-a aliniat corect politic în rândul lumii globale! Nu ne mai rămâne decât să murim fericiţi: ne-am văzut visul cu ochii! A promis că-i va aduce acasă pe românii împrăştiaţi prin lumea largă, ar trebui să ai orbul găinilor ca să nu vezi cum ni se-ntunecă pământul la graniţa dinspre vest, când se întorc cu mic cu mare păsările călătoare şi se duc, se duc, se duc, la ştiutul cuib de cuc…

Publicitate prezidenţială:

Dragi români din diaspora, vă rog părinteşte să rămâneţi acolo unde vă aflaţi fiindcă „nu-i momentu-acum!” (Cum, asta era cu alt înţeles?!)

*

În plină ofensivă a coronavirusului, cei de peste 65 de ani pot ieşi la întâlnire cu  inamicul între orele 11-13, „pe propria răspundere!” Urmaşii lui Pillat se spală pe mâini de soarta „iresponsabililor”.

Mai ceva ca la război,

Libertatea e cu noi

Două ceasuri (cam pătrate!)

Şi, apoi,

Înapoi,

Fiindcă altfel nu se poate!

Virusu-i de soi

Rău – împărătesc,

Cu parfum de şatră

Sau … de Everest…

*

Azi am făcut zece genuflexiuni: am numărat până la nouă şi, m-am prăvălit spre a zecea. Acum mi-am pus o compresă (sterilă, cum altfel!) la nas. Îl aveam prea pe sus…

*

De când cu  acapararea fulger de teritorii de către un virusel nevăzut, s-a realizat şi  visul de veacuri al celor ce se vor stăpânii lumii – globalizarea spaimei de moarte colectivă.

Cred că după generala punere în arest a românului care, oricum, s-a născut poet, vom fi potopiţi de un tzunami de creaţii literare. Să mai îndrăznească cineva să spună că deţinuţii din casele de odihnă cu gratii şi pază înarmată nu şi-au câştigat „pe bune” scutirea de pedeapsă! Acum avem cu toţii şi noi, cei liberi să murim de urât şi singurătate în casele noastre, pază poliţienească şi de război, că şi armata e cu noi! Ori contra noastră! Cale de mijloc – carantina! Ia te uită, acum înţeleg altfel rostul gratiilor puse la ferestrele mele de bună voie şi nesilită de nimeni, gratii care, credeam eu, ar fi menite să mă păzească de cei cu… virusul hoţiei şi al tâlhăriei la purtător… Nicidecum: ele ne păzesc de hoţomana lene de gândire, ca astfel nimic să nu ne mai oprescă să scriem… Despre ce? Pentru cine? Aşa, de florile mărului care, inocent, înfloreşte şi-n primăvara asta.

*

Tot de-ale vremii sub zăvorul stării de urgenţă

(3 aprilie 2020)

După ce s-au înturnat

şi s-au europurtat

la neamul de-acasă pe nepusă masă,

zburatoarelor sadea

le-a sărit brusc ţandăra

când au tăbărât pe ei

gaborii din Ţăndărei (pupa-i-ar garda pe ei!)

şi i-au consemnat

fără de pricină,

fără nici o vină,

la poprire cu grăbire,

să nu mai proptească gardul

cel vopsit cu leopardul

şi stindardul libertăţii

proţăpit în faţa porţii…

Asta ne e diaspora

care puse ban cu ban,

accesat uşor din greul

vreun portmoneu baban

de ins vest european mai plăvan,

şi-l alese pe Or-ban

cu,-n prăjină nasul,

şi, lângă el – sasul mototol şi la minte gol –

minte de găină pusă-n carantină!

Primo tempo:

(5 aprilie 2020)

De când stăm în casă (că e groasă!),

dialogăm, monologăm,

mai cu seamă-n virtual că aşa-i uniglobal,

 de teamă ca nu cumva

 să ne uităm zicerea,

 altfel spus chiar graiul – graal

 cu mălaiul ancestral…

 Pân’ acum mi-e bine, jur:

 am deprins să fac vorbire cu lucrurile din jur.

 Nu, ele, opace, încă nu-mi răspund,

dar cred că-n curând o vor face.

Ieri oglinda din firida

de apus,

a făcut-o puţintel, dar aşa… într-un fel

mult prea greu de reprodus…

Eu am scos limba la ea

şi acum suntem en froid.

O evit, ca s-o zic drept.

E mai înţelept.

Secondo tempo:

(6 aprilie 2020, anul de Covid-19)

… Dar de-acum s-a isprăvit.

Oglinda mi-a amintit

că-n orice dispută brează,

deşteptul cedează…

Şi m-a privit surâzând.

Păi, puteam să nu-i răspund?…

*

Noi femeile să ne minţim că suntem frumoase măcar pentru ochii celor care ştiu să vadă şi dincolo de un chip anost… Dar să nu ne amăgim prea mult. Bărbaţii n-au tenacitate de exploratori şi nici împătimire de arheologi… Se vor opri la primul răzor să culeagă o floare de ciulin, îşi vor lua sandale de vânt de la ciuboţica cucului, se vor încurca în poalele rochiţei rândunicii, se vor îmbăta de parfumul reginei nopţii când luna va pune aur în ochiul boului…

Şi nu ne vor mai vedea …

*

Vajnicii noştri aleşi,

scoşi din urne de prin toamnă,

cum le fuse pofta lor,

Continue reading „Paula ROMANESCU: Nu râdeți, nu e corect politic!”

Gheorghe Constantin NISTOROIU: Autoritatea phillokalyco – sofianică a Dr. Străinu Cercel

      „Cum, sus, în pisc, ne-nlănţuie sărutul/

      ori în prăpăstii oarbe ne scufundă,/

      nu ştim de strânge-n cupa lui rotundă/

      sfârşitul unui cer sau începutul.”

              (Radu Demetrescu Gyr)

 

 

   Autoritatea phillokalyco – sofianică este singura valoare supremă a Omului ales, creştin care se pogoară din Autoritatea divină absolută – Dumnezeu.

   Autoritatea phillokalyco – sofianică se configurează în comuniunea întru Dumnezeu – Neam – Omenire ca Adevăr-Iubire-Libertate-Dreptate-Jertfă-Înviere.

 

   Autoritatea phillokalyco – sofianică este întruparea unei personalităţii elitiste într-o persoană hărăzită de Dumnezeu cu supradaruri, cu supra pogorâri de har, cu supra scânteieri de geniu, într-un domeniu în care se formează, se asumă, se defineşte, se redefineşte, se însumă, se dăruieşte, jertfiindu-se precum, „pâinea cea de toate zilele”, lumii materiale în general, sau asemeni „pâinii celei spre fiinţă” – izvorul naturii alese spirituale.

   Persoana, personalitatea, devine deofiinţă cu Neamul său din care fiinţează numai prin autoritatea misticii dăruirii sale, pentru ca odată consacrată vocaţiei, misiunii şi slujirii sale întru Dumnezeu şi Neam, să se răsfrângă pururea şi asupra omenirii.

   Comuniunea cu energiile divine deschide infinitul dincolo de cunoaştere, în Iubire.

Continue reading „Gheorghe Constantin NISTOROIU: Autoritatea phillokalyco – sofianică a Dr. Străinu Cercel”

Ionuț ȚENE: Virusul ideologic comunist chinez este un instrument geopolitic?

Această pandemie reală și periculoasă de Covid 19 a devenit și un instrument geopolitic pe harta ciocnirilor dintre marile puteri pentru dominarea economică, politică, ideologică și militară a lumii. Măsurile extreme, poate exagerate, luate la indicația OMS de către statele lumii pentru o pandemie reală, dar nu extrem de letală, par parcă prelucrate și decupate de specialiștii dezinformării de la partidul comunist chinez. În istorie, marilor puteri fac proiecții de dominație globală cu ani înainte să se întâmple evenimentele. De exemplu, încă din 1939, înainte ca Germania și URSS să bată palma prin pactul Ribbentrop-Molotov, tânăra putere în ascensiune SUA a pregătit un plan intitulat Marea Arie, care pe baza lui, prin înfrângerea prin război a Germaniei și Japoniei și înlocuirea Imperiului colonial britanic cu hegemonia economică, puterea de la Washington și-a extins influența peste o parte a globului pământesc. În 1945, SUA era cea mai puternică națiune a lumii. Doctrina Marshall a fost o metodă economică a SUA pentru a controla ideologic și moral Europa occidentală și a ține la respect puterea în ascensiune a comunismului impus de URSS. Cunoaștem sau am trăit personal căderea regimurilor comuniste din Europa de est și prăbușirea URSS, iar SUA și-a impus hegemonia economică, ideologică și militară prin NATO în toată Europa, apoi în țările Orientului Mijlociu și chiar în lumea arabă. America a devenit actorul principal pe scena globală. Și-a impus interesele folosind democrația sau pumnul, ca o adevărată putere imperială și a asigurat o oarecare stabilitate geopolitică mondială, ce a adus prosperitate. Conform teoriei lui Marwam Muasher, un gânditor al organizațiilor de think tank, SUA a știut să ofere democrației de acasă iluzia că situația este sub control în țările pe care le coordona, deși numeroase dintre acestea erau departe de a fi democrații, ba chiar dictaturi militare atroce. Pentru SUA, important a fost mereu imaginea internă în fața opiniei publice autohtone să creadă că puterea duce mai departe idealul democratic al părinților fondatori, chiar dacă situația din teren era alta: vezi Vietnam, Chile, Irak, Panama, Nicaragua, Afganistan etc. În ultimii ani, totuși, SUA se confruntă cu o mare problemă de geopolitică. RP China, care din 1978, a adoptat economia de piață la inițiativa bătrânului bolșevic Deng Xiaoping în cadrul sistemului politic al hegemoniei partidului unic comunist, a devenit treptat a doua forță economică, militară și ideologică din lume. China a acaparat piața mondială de produse cu amănuntul, prin spionaj a furat tot ce a putut din tehnologiile lumii și a devenit atelierul lumii, folosind mână de lucru ieftină. Gradual China comunistă și-a impus interesele în Africa, Europa și America de sud. SUA a intrat în conflict cu China în Marea Chinei de sud, unde comuniștii construiesc insule artificale. China are cel mai opresiv sistem politic, cu lagăre de concentrare, care i-ar face invidioși pe Lenin, Stalin sau Pol Pot. Populații întregi, cum ar fi uigurii,musulmanii sunt ținute în lagăre de reeducare pentru a li se șterge memoria identitară. China dărâmă biserici, iar cultural se închină lui Mao, care are poze în toate localitățile, este considerat sfânt pentru comuniștii chinezi. China e țara care s-a desființat transcendentul, poporul trăind doar în imanent, pe politica ”digitală” a creditelor sociale. Brigăzile roșii din 1966 au învins în China, unde cetățenii reeducați solicită să le instaleze regimul camere video în case ca să arate că nu au nimic de ascuns guvernului. China comunistă a devenit o distopie și a depășit tirania din romanul ”1984” al lui Orwell, ajungând în minunata ”lume nouă” a lui Huxley. China nu ar fi reușit dacă nu ar fi avut complici pe plan mondial. Astfel se explică că, din noiembrie 2019, China a reușit să țină la secret pandemia de Covid 19. Dacă s-ar fi știut adevărul la timp, astăzi lumea nu se închidea datorită secretomaniei comuniste de la Beijing. Principalul complice al regimului comunist chinez este șeful OMS. China a ascuns originea virusului și puterea de răspândire sau contagiune. Oamenii care au încercat să spună adevărul au fost fie arestați, fie au dispărut, iar postările lor din mediul online au fost șterse.În acest context, revin în prim plan anumite lucruri din trecutul actualului director OMS.El este primul director din istoria OMS care nu este medic, dar și singurul care are un trecut politic.John Martin scrie în “Infracțiunile lui Tedros Adhanom” că șeful OMS a fost membru în conducerea Frontului de Eliberare Tigray, un partid etiopian comunist, cu tendințe violente, partid ce a fost catalogat drept organizație terorista de către SUA în anii ’90.Noi suferim azi izolarea, carantina și moartea și datorită secretomaniei Chinei comuniste.

Donald Trump are dreptate când vorbește de virusul ideologic chinez. Nu întâplător a refuzat să mai finanțeze OMS, lăsând organizația pe banii chinezilor și a miliardarului Gates, cel cu vaccinarea generală? Virus și anti-virus iese din era computerilor? China vrea să fie prima putere a lumii, iar numeroase personalități ale lumii cu funcții de conducere din instituții globale sunt finanțate masiv și de regimul chinez. De mulți ani, nu am mai auzit Comisia Europeană să critice China comunistă pentru gravele încălcări ale libertății și drepturilor omului. De ce? Țările occidentale primesc bani de la chinezi să ridice statui ale lui Karl Marx și VI Lenin, iar investițiile de la Beijing sunt dorite. În curând, Europa poate deveni o prelungire ideologică a Republicii Continue reading „Ionuț ȚENE: Virusul ideologic comunist chinez este un instrument geopolitic?”

Al. Florin ŢENE: Cultura politică a democrației și stilul politic în jurnalism

O cerință legică a procesului istoric de dezvoltarea democrației în țara noastră și de edificare a acestui regim politic este restructurarea profilului spiritual al societății de trecere de la fostul regim de dictatură comunistă la cel de democrație și al individului prin crearea unei culturi axată pe valorile fundamentale ale democrației.

În primul rând pornim de la o insuficiență a abordării stilului, rezultată din preluarea problematicii stilului din teoria managementului, care a dus la o unilateralizare a problemei într-un dublu sens. În primul rând, e vorba de “localizarea” problemei stilului la sfera relațiilor patroni de presă- subalterni(ziariști ), care facilitează, indubitabil, atât dezideologizarea problemei, considerând aceste relații doar un “fapt tehnic “, adică o expresie și manifestare a diviziunii muncii, cât și o alunecare spre o viziune elitist: vorbindu-se doar de stil de conducere, preocuparea  se cantonează inevitabil la elitele din presă( pentru că și când se discută stilul de muncă e vorba tot de stilul de muncă al patronului de presă sau al formatorului de opinie ). Instalarea într-o asemenea interpretare ignorează puternicile implicații ideologice ale unui astfel de demers, fiindcă unii conducători de presă sunt foști activiști pcr, sau ofițeri de Securitate.Asupra acestor implicații în literatura noastră la început de democrație s-a scris mai puțin, în schimb specialiștii sociologi s-au preocupat să dezvăluie ceea ce Reinhard Bendix definea prin conceptul de ideologii ale managementului din presa scrisă, televiziune și radio și să utilizeze acest concept, prin analogie, pentru a analiza  ideologiile politicii democratice.( Cf. Nancy Ditomaso, The Organization of Authority in the Capitaliste state, în Jurnal of Political and Military Sociology nr.2/1978, p.169-204.) În al doilea rând, e vorba de abordarea stilului doar în aspectul său individual și elementar de stil de mucă și creație. Desigur, la acest nivel, al conducerii sau managementului, stilul e subordonat metodei, iar aceasta conținutului specific al muncii de conducere.de aceea,  a concepe stilul doar la acest nivel și în această perspectivă înseamnă, vrând nevrând, a nu putea Evita anumite “capcane “metodologice “și practice, printre care a; enumera: punerea problemei stilului în dependența  exclusivă de virtuțile, aptitudinile și/sau cunoștințele ziaristului: alunecarea  spre o viziune tehnicistă, familiară mentalității tehnocratice, în care condițiile  stilului se transformă, reducționist, într-un ansamblu de norme socioculturale și sociotehnice; de aici și facilitarea extrapolării în condițiile noastre a unor tipologii incompatibile cu valorile, principiile și normele culturii noatre democratice.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Cultura politică a democrației și stilul politic în jurnalism”