Categorie: Aniversări

George ROCA: Vivat, crescat, floreat Radio ProDiaspora și Revista ProLitera !

Motto:

„Ţi-e dor de ţară? Stai liniştit,

Radio ProDiaspora e lângă tine!”

 

Când am început să redactez această carte nu mi-am dat seama câtă complexitate se va ascunde între copertele ei, câte inimi vor bate la unison pentru a participa la un act scris desemnat unei aniversări de anvergură: sărbătorirea a zece ani de la nașterea unui post de radio iubit și apreciat de minunata echipă care îi dă viață. Deoarece am fost mereu ocupat cu revistele pe care le coordonez nu mi-am putut permite ca timp să ader la o emisiune radio, cu toate că, deseori, ascult cu drag și atenție emisiunile celorlalți colegi.

Într-o discuție avută cu doamna Ecaterina Cîmpean,  directorul postului de radio ProDiaspora, am decis  să „construim” o revistă adiacentă care să atragă nu numai ascultători ci și scriitori români, sau iubitori de limbă română scrisă, de pe toate meleagurile Pământului. Și astfel, în urma cu opt ani a luat ființă revista „ProLitera”. Am acceptat să devin redactor-șef al acesteia, aducând cu mine corespondenți cu care eram în legătură (de la alte reviste pe care redactam), producători de literatură care erau (și mai sunt încă) încântați să își publice lucrările în eleganta revistă (creată în spațiul virtual) și webmasterată chiar de directoarea postului de radio. Plăcută la vedere, atrage privirile și pe cei doritori să citească un material sobru, fie el de proză, poezie sau informațional. Cu timpul cititorii s-au înmulțit… și majoritatea au devenit și ascultători fideli ale minunatelor emisiuni de la postul de radio ProDiaspora!

Mulțumesc tuturor colegilor de la radio și de la revista scrisă pentru munca lor prestigioasă, dar și  ascultătorilor și cititorilor revistei pentru interesul pe care îl depun pentru a ne cunoaște și pentru a ne face cunoscuți și altora. Fără dânșii nu am putea exista!

Acum, la aniversarea celor zece ani de existență  doresc postului de radio ProDiaspota să dăinuiască cât mai mulți ani, să aibă ascultători fideli pe toate meridianele lumii, iar revistei ProLitera câți mai mulți cititori. Vivat, Crescat, Floreat!

––––––––

P.S. În anul acesta (2019) sărbatorirea celor zece ani de existență a postului de radio ProDiaspora se va face în localitatea Florești, așezare limitrofă municipiului Cluj-Napoca. Mulțumim pe această cale Primariei din Florești pentru generozitatea și căldura cu care s-au oferit să ne fie gazde. Am scris special pentru acest eveniment o piesa de teatru în doua acte, o comedie, pe care o dedic tuturor floreștenilor…

http://confluente.org/george_roca_1546330979.html?fbclid=IwAR3NxpeI3gOi2sHmTu5GITwTmr_x0iEhq4jHpP1Ogi3bp91dl2p_plA4tQk

George Roca

Redactor șef al revistei „ProLitera”

Mai, 2019 -A Sydney (Australia)

Val RĂZEȘU: Lumea a fost creată prin Cuvânt

În primul rând, d-le George Roca, sincere felicitări pentru inițiativa realizării acestei cărți! Deşi sunt un altruist născut iar nu făcut, sunt foarte zgârcit atunci când vine vorba despre persoana mea. Am considerat şi consider că omul este doar suma realizărilor sale. Să fiu recunoscut după faptele mele. (…) Creatorul dă fiecărui un dar tocmai pentru a-l determina să învețe a dărui din dragoste şi cu bucurie. De aceea ni se va cere socoteală pentru folosul trecerii noastre prin această lume. (…) Lumea a fost creată prin Cuvânt. De aceea omul trebuie să fie conştient că este unica făptură căreia i s-a dăruit această putere nemăsurată de a crea el însuşi lumea şi viitorul.

Scriitorul este robul Cuvântului şi prin aceasta preot al Nemărginirii. Iar poetul ar trebui să fie cel mai aproape de Marea Taină, deoarece numai lor li s-a dăruit limba îngerilor, să poată vorbi nestingheriți cu Dumnezeu. Am scris foarte mult, am publicat foarte puțin, scârbit de munții de maculatură care se revarsă pe piață drept poezie. Aş putea într-o lună să public şase volume de poezie, care sunt scrise deja, ezit să o mai fac. Am publicat „Cântec pentru evadarea din frig”, „Floare de Lumină” şi „Simfonie cu maci”. Public in reviste din țară şi străinătate. Colaborez sporadic la mai multe posturi de radio, şi de un an permanent la Radio Prodiaspora, unul din colaboratorii d-nei Mioara Gram, la realizarea emisiunii „Artă, Ştiință şi Religie – În Căutarea Drumului Comun”. Venirea mea se datorează doamnelor Mioara Gram şi Ecaterina Câmpean (director general al postului de radio). Fiecare „De trei ori femeie” cum ar fi spus Monica Tatoiu! Le sărut sufletul doamnelor Nicolae Nicoleta, Anca Cheaito, Lili Lazăr şi Mirella Pintilie Jaber. Personalități şi voci care dau frumusețe şi demnitate omului, în această lume a dezumanizării, unde aproape toți indivizii cunosc prețul tuturor lucrurilor şi valoare a nimic.

Voi încerca să redau ceea ce a înclinat balanța în favoarea acestei emisiuni, fără a folosi deloc cuvintele mele de atunci. Pare imposibil, nu? Deloc! Când un lucru trebuie să se întâmple, se întâmplă… Nu din coincidență. Nu există coincidențe! „Coincidența este modul lui Dumnezeu de a rămâne anonim”. Este adevărat, citesc mult, dar după ce am pierdut a doua oară materialul aşi fi renunțat dacă nu mi-ar fi căzut în mână cărți care să conțină parcă „stenograme” ale discuțiilor cu d-na Mioara Gram. Iar vreo doi autori parcă ar fi tras cu urechea şi ar fi auzit tot. Mi-am amintit că Biblia, deşi a fost scrisă de patruzeci de bărbați… pare opera unuia. Aşa, că am hotărât să-l las pe unul să concluzioneze tot ceea ce afirmă ceilalți, după discuțiile mele cu d-na Mioara Gram. Care poate să confirme, sau să infirme tema şi termenii în care am discutat.

Val RĂZEȘU

Constanța (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă, Ştiinţa şi Religie – În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora:

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Constantin GEORGESCU: Portret de ascultător la Radio ProDiaspora

Născut in satul Laura, comuna Vicov de Sus, în anul 1951, iulie, ziua 22, este nevoit împreună cu părinții și cei trei frați ai, săi să se mute în orașul Rădăuți, județul Suceava, unde tata acestuia lucra ca subinginer la o fabrica de industrie locală. Aici face Școala Generală, urmând studiile la Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzachi. Încă din tinerețe, cochetează cu literatura fiind un fervent cititor de literatură, la început tot ce îi pica în mână, apoi selectându-și cărțile citite. Studiază Istoria Literaturii Române si Istoria Literaturii Universale, înțelegând rolul  literaturii în țară și în lume.

Trăiește o perioada de incercări în pictură, muzică și poezie. optând în final pentru poezie .De abia în 2009 publică prima carte de versuri „Libertatea de a fi trist” care se bucură de un mare succes la publicul cititor. În anul următor , publică un nou volum de versur intitulat „Flaut în iarbă” Între timp publică poezie la diferite reviste literare cum ar fi: Luceafărul, Plumb, Obcina Literară, Convorbiri Literare.

ÎN anii următori publicĂ „Foșnetul cuvintelor” și „Ochiul de rezerva”. Publică poezie la revista „Parnas 21” și „Moldova literară”. Este membru fondator la revista Obcina literară. În 2013 devine membru la Societatea  Scriitorilor Bucovineni cu titulatura de poet. În anul următor devine membru al  Societătii  Pentru  Cultură si  Literatură în Bucovina. În același an, este fondatorul cenaclului literar și artistic „Minion” din municipiul Rădăuți. După o periodă mai nefastă pentru poet, acesta publică volumul de versuri „Așteptănd inorogul” cu un mare succes la publicul cititor. În 2014 scoate volumul „Secerișul de ninsori”. Publică la revista ProLitera având în proiect alte Continue reading „Constantin GEORGESCU: Portret de ascultător la Radio ProDiaspora” →

Rodica DANU: Un deceniu de existență, un deceniu de frumusețe și sensibilitate

Poate că uneori îți înfloresc în suflet iubiri ce nu dorești să se sfârșească niciodată,   poate că pe parcursul unei vieți alegi mereu cu ce sau cu cine să te însoțești, dar sensibilitățile sunt cele care acceptă sau nu hotărârea minții. Când între cele două: minte și suflet se statornicește o armonie, se naște clipa bucuriei, fericirea! Ea nu vine întotdeauna din lucruri mari, ci mai degrabă din trăiri simple, armonioase care-ți bucură clipa, ceasul.

De vreo patru ani am intrat într-o lume ce-mi era străină, dar mă pasiona, o simțeam ca un suflu înnoitor în viața mea care dăduse în pârg de ceva vreme. Noua mea pasiune purta un nume cu rezonanță, se numea Radio Prodiaspora. Uneori nu aveam timpul necesar, dar dorința de a mă întoarce în lumea aceea mă stăpânea tot mai tare. Emisiunile erau minunate, dar oricâtă voință aveam nu-mi puteam împărți timpul, așa că m-am statornicit la una-două emisiuni, unde îi întâlneam pe toți.

Aici mi-am găsit prieteni, aici mi-am împărtășit gândurile prin poeziile pe care le scriam și le scriu, prin comentarii, aici am ascultat glasul inconfundabil al doamnei Ecaterina Cîmpean, directoarea acestui post de radio, recintâdu-mi poeziile! Familia mea era nelipsită de la aceste emisiuni pline de o frumusețe și o căldură sufletească fără egal! Am plâns și uneori m-am bucurat alături de acești oameni care mi-au devenit asemenea unei familii. Rar am întâlnit atâta implicare, atâta dăruire la un om pentru a uni suflete și a le dărui clipe de bucurie.

Continue reading „Rodica DANU: Un deceniu de existență, un deceniu de frumusețe și sensibilitate” →

Adrian SCRIMINȚ: O poveste adevărată…

Mi-am început cariera în 1992 la Teatrul Muzical din Brașov. Mi-am părăsit facultatea de jurnalistică în 1995 pentru a onora un contract cu cel mai modern teatru al fostei Yugoslavii: Teatrul Național Sârb din Novi Sad. În 1998 am reprezentat acest teatru la concursul internațional de balet Oleg Danovsky. Am luat mențiune (locul 4) și am fost înaintat în funcție.

În 1999 au început bombardamentele NATO asupra Yugoslaviei. Am rămas singurul străin pe teritoriile lor. Am fost acuzat de poliția militară sârbească de fapte care nu trebuiesc spuse: după un control mi-au găsit mai multe dicționare în diverse limbi străine, o agendă cu foarte multe companii din străinătate, cu o săptămână înainte de război fusesem la o audiție în Germania și cerusem o adeverință că fusesem acolo, mi-au mai găsit o hartă făcută de mână cu localitățile sârbești care le erau bombardate, căci nu le știam geografia și mi le însemnam singur, ca să am ce povesti acasă, războiul fiindu-mi aventura vieții.

Mi s-a confiscat pașaportul, cei de la tribunal m-au sfătuit să nu apelez la traducător, căci le știam bine limba, trebuia să primesc 15 zile închisoare. Cei de la ambasadă mi-au zis: „Îți recomandăm un avocat foarte bun din Belgrad, cam scumpuț, dar foarte bun – în contextul în care pentru Teatrul Național Sârb din Novi Sad făceam voluntariat pe atunci (îmi era mai frică de România decât de bombardamentele lor). M-am salvat cu ajutorul mass mediei – Radio Europa Liberă și Vocea Americii în limba sârbă- care i-au forțat cu sesizări. La ultima întrevedere cu conducerea teatrului directorul însoțit de doi avocați ai instituției mi-au spus: ce v-a trebuit vouă NATO?! Nu am fi putut rămâne prieteni, noi sârbii și cu voi românii? Mă dusesem să le cer datoriile pe un an de zile. Din cauza inflației banii întârziați mai valorau câteva tricouri. „Nu mai merită să te reîntorci la ei nici măcar ca să îi înjuri”! mă sfătuia tatăl meu, după deportare. Mi-am lăsat însă cu ei ușile prieteniei deschise…

În 1999-2000 am lucrat pentru Teatrul Național Pecs Ungaria. În 2000-2002 în Teatrul Național Split. Mi-am adus soția în Teatrul Național Rijeka (pe atunci iubită) la 400 kilometri depărtare. În 2002 Iunie am plecat să lucrez în Nordharzer Stadtebung Theather din Halberstadt Germania. Am rezistat doar patru luni. Am fost lucrătorul care și-a dat cel mai rapid demisia din acel teatru. M-am întors în Croația, în Rijeka, și am cerut-o pe Alexandra de logodnică. În acel teatru, cu ocazia unui spectacol de Crăciun, președintele Croației, Stepan Mesici, a avut o dorință, să facă pentru prima dată o fotografie cu o balerină. Aceea a fost soția mea.

Din Rijeka ni s-a propus să merg ca director al baletului la Teatrul Național Osijek, tot din Croația, Alexandra tot acolo, ca pedagog de balet. Nu au avut fonduri, așa că am fugit din Rijeka prin intermediul unei demisii memoriu și am ajuns în Bosnia, în teatrul Național Sarajevo, unde am lucrat timp de patru ani, pentru un salariu mult mai bun.

Din 2003-2007 am lucrat într-un teatru plin de istorie, Teatrul Național Sarajevo. Am făcut și programe artistice pentru taberele de menținere a păcii de la Butmir Sarajevo SFOR, și am avut ample relații cordiale cu delegația Ambasadei României din Sarajevo. În TN Sarajevo am avut cele mai frumoase și mai reușite roluri.

Întoarcerea în România a fost dezastroasă. Nu doresc încă să desecretizez cauzele revenirii. În orice caz, datorită statutului înalt pe care mi l-am realizat într-un timp relativ scurt în Sarajevo, acest lucru nu a mai convenit unei anumite părți a administrației teatrului de acolo, o parte mai minusculă, ce-i drept, dar mai puternică. Am fost rugat să întocmesc demisia în acordul ambelor părți, ca să las loc de bună ziua, fără să fac memorii la ambasade. Patru ani mi-au trebuit să îmi revin.

În România, în Brașov, am înflorit pe partea culturală mondenă, extrateatrală, prin intermediul câtorva mii de spectacole și evenimente. Am fost recompensat cu două premii pe cultură însemnate, una din partea Uniunii Naționale a Patronatului Român, la gala respectivă călcând pe aceeași scenă cu Marian Râlea, Tudorel Stoica, Raed Arafat; și un altul din partea ascociației culturale Art Respect, alături de toată spuma cultural mondenă, afaceristică, jurnalistică, sportivă a orașului Brașov. În 2016 am fost catalogat pe locul 41 într-un top 50 al personalităților brașovene, un sondaj întocmit de Agenția Metropolitană Brașov (Primăria Brașov) și revista FVDBV; peste mine fiind Jan Paler, lista culminând cu Ion Țiriac, Horia Brenciu, Dumitru Prunariu… Invitat să candidez ca și consilier local și ulterior pentru camera deputaților de către anumite formațiuni politice. Am acceptat provocările. Sunt membru, or membru onorific a mai multor asociații care funcționează pe bază de voluntariat: Uniunea Națională a Patronatului Român de la Brașov, Clubul Rotary Kronstadt, Asociația Noul Spital de la Brașov- președinte Dumitru Prunariu, director executiv al asociației culturale Vibe Music Production, și alte organizații…

Referitor la Radio pro Diaspora, emisiunea mea se numește Pro Contra, și expune un paralelism între lucrurile frumoase, sublime, și cele grele. Mi-aș dori să se concretizeze sub forma unui Talk-Show. Am ales să emit pentru acest post de radio pentru că nu refuz provocările, întotdeauna descoperi și te alegi cu ceva din ele.

Radio ProDiaspora reprezintă, poate, una dintre oportunitățile cu care pot să jonglez, punându-mi-o în propriul avantaj. Încă nu pot constata dacă viața mi se schimbă sau nu de când emit. Sunt totuși în faza incipientă și am foarte multe alte îndeletniciri. Mi se pare totuși flatant că oamenii îți dau importanță și pe această latură. Totuși de când emit – am peste 10 emisiuni – mi s-au concretizat noi perspective, noi posibilități de înfiripări ale unor noi proiecte, persoane pozitive cu care am venit în contact, și multe alte premize desemnate unor schimbări în sereotipicul demers al propriei vieți cotidiene…

––––––––

Adrian SCRIMINȚ

Brașov, mai 2019

Realizator al emisiunii:

„Pro-Contra”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Ilarion BOCA: La mulți ani Radio ProDiaspora!

Cu doar un an în urmă, cineva mă întreba dacă am vreo relație culturală cu scriitorii din diaspora. I-am răspuns că nu am nici o relație! Persoana respectivă m-a privit în tăcere, dar am simțit în privirea ei un fel de reproș nemărturisit în cuvinte. Apoi, ca printr-o magică întâmplare am cunoscut-o pe doamna Mioara Gram și prin dânsa, marea și frumoasa familie ce slujește cu modestie Radio ProDiaspora.

Am fost impresionat de la început de înalta calitate morală și umană a membrilor acestei familii de artiști. Deschiderea lor spre un nou model de dialog, în care spiritul polemic se bazează pe iubire și înțelegere, pe valorificarea a ceea ce este bun și drept în credința fiecărui om, mi-a revelat condiția umană cea mai aproape de statura noastră morală, ca oameni. Iată, toate aceste date au pus bazele colaborării mele cu Radio ProDiaspora.

Am înțeles încă din copilărie că oamenii sunt diferiți și pentru că am evoluat în medii diferite, dar și pentru că diversitatea slujește unui scop cosmic. Așadar, noi suntem asemenea unei grădini cu miliarde de flori! Fiecare floare aduce parfumul și culoarea sa în acest Univers! Și ceea ce este fascinant, în familia radioului ProDiaspora nimeni nu a trasat o linie a gândirii, cei ce au venit în această familie erau, cu toții, animați de asemenea frumoase și nobile idei. Nimeni nu are pretenția că el este cel mai mare, ci, toți slujesc cu o smerită credință celor din jur, neuitînd că iubirea aproapelui trebuie să fie un crez ce își are izvorul în Lege. Iată cum, parcă printr-o minune, m-am alăturat și eu acestei echipe de gânditori și creatori pentru a trudi și eu, după puterile și priceperea mea, pe Drumul Comun ce duce la desăvârșirea și umanizarea noastră continuă.

Fie ca munca noastră să dăruiască luminii opere și repere frumoase, oameni care slujesc celor din jur după cele mai înalte reguli și principii morale. Pentru mai binele nostru este nevoie de o etică bazată pe educație, dreptate și adevăr, iar cei din familia acestui post de radio și-au făcut un crez din aceste repere.

Continue reading „Ilarion BOCA: La mulți ani Radio ProDiaspora!” →

Lili LAZĂR: Bucuria de a descoperi Radio ProDiaspora, un fenomen al internetului

„De fiecare dată,

când nu mai am nimic de spus,

descopăr cuvinte noi

care parcă atunci prind viață,

dar nu mă ating de ele,

pentru că mi-au cerut

să le las să crească…”

 

Am început cu aceste versuri ale mele și din dorința de a-mi exprima mirarea vizavi de ce aș putea să spun, să fie mai potrivit, dar și din nevoia de a mărturisi, bucuria ce am avut-o descoperind Radio ProDiaspora. Ascultam si mă minunam, mi se părea prea mult ca eu sa fiu cea care ar vorbi, mai aveam de crescut. Radio ProDiaspora este un fenomen al internetului, oricând la îndemână, datorită unor oameni inimoși, o echipă unită care a depășit limitele virtualului, s-au creat punți între suflete, s-au creat relații de prietenie, bazate pe admirație, pe instinct de multe ori, pentru că oricât de departe am fi unii de alții, în virtual, este destul să schimbi câteva vorbe cu cineva, ca să știi, că te afli în aceeași poveste cu omul respectiv.

Așa mi s-a întâmplat mie, cu Mioara Gram, sigur că am cunoscut-o printr-un prieten comun, colaborator și el, dar povestea noastră, putea să se lege, sau nu. Eu nu sunt un om de radio, îmi permit să spun însă, ca sunt un om de cuvânt, cu mare emoție mă plec în fața cuvintelor alese, în fața gândurilor minunate ce se îndreaptă spre mine…

Cum să nu răspunzi unor intenții bune, cum să nu prinzi curaj? Mioara Gram, este omul potrivit la locul potrivit, în echipa ei am ales să fiu, alături de alți colaboratori, pe care îi apreciez atât de mult, precum Anca Cheaito, Nicoleta Nicolae, Mirella Pintilie Jaber și Val Răzeșu Toate astea nu s-ar fi întâmplat, dacă draga noastră Ecaterina Cîmpean, directorul general al postului de radio ProDiaspora, n-ar fi avut încredere în mine. Așa a început cu pași mici, povestea noastră. Anul acesta, adică în 2019, întâlnirea de zece ani a realizatorilor dar și ai tuturor ascultătorilor postului de radio, care vor dori să ne fie aproape, va fi la Florești, Cluj.

Vă aștept cu emoție și bucurie!

Cu drag, pentru dumneavostră,

Lili LAZĂR

Cluj-Napoca (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă, Ştiinţa şi Religie – În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora:

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Maria FILIPOIU: Radio ProDiaspora, o mare onoare!

O mare onoare să fii prezent în edițiile emisiunii „Artă Șiință și Religie – În Căutarea Drumului Comun” – realizator Mioara Gram, difuzată de Radio ProDiaspora, este o mare onoare!

Stimată doamnă Mioara Gram, sunteți mereu surprinzătoare cu daruri spirituale pentru cei care vă prețuiesc și vă adoră, daruri ce rămân în caseta celor mai nobile sentimente! Orice participare mă emoționează și mă împlinește spiritual, încât nu sunt cuvinte care să-mi exprime bucuria nemărginită, nici mulțumirea pentru cei care fac posibile reverberațiile gândurilor. Vocea caldă a realizatoareai și prezentatoarei Mioara Gram vibrează în pieptul fiecărui participant, pe acorduri din pulsațiile inimii.

M-am îndrăgostit de această emisiune și de frumusețea sufletească a celor ce contribuie la realizarea ei, de prima dată, când prietenul Val Răzeşu – colaborator al emisiunii – m-a invitat să particip și a stăruit în stângăcia mea, încât nu m-a lăsat să renunț, iar de atunci am participat, cu mare bucurie la fiecare ediție. Îți mulțumesc din suflet, prieten devotat Val și mulțumiri tuturor pentru primirea deosebită în rândul ascultatorilor! Cum să nu te îndrăgostești de oamenii speciali?

O stimă deosebită îi port domnului George Roca – jurnalist și scriitor de renume mondial – primul care mi-a remarcat creațiile în revista „Confluențe Literare”, în urmă cu mai bine de 5 ani, și m-a invitat să particip la antologiile „Simbioze Lirice”, fiind și grafician la Editura Anamarol (având ca director pe dna Rodica Elena Lupu), închegând, astfel, prietenii eterne.

Nu pot uita de aprecierea celorlalți colabora-tori: Anca Cheaito, Lili Lazar și de prietenii care mi-au citit și ascultat contribuția din participări, prin generozitatea dnei Mioara Gram.

Tuturor, mulțumiri călduroase!

Felicitări și cât mai multe ediții încununate de succes realizatorilor Radio ProDiaspora în frunte cu doamna director – Ecaterina Cîmpean, și în special dnei Mioara Gram – realizator și prezentator „Artă Știință și Religie – În Căutarea Drumului Comun”.
La mulți ani sonori, cu ocazia aniversării a unui deceniu de la înființare!

Admirație și prețuire tuturor!

Cu drag pentru cei dragi,

Maria FILIPOIU

Mai 2019, București (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă Știință și Religie –

În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

 

 

 

Rodica Elena LUPU: Felicitări dragii mei de la Radio ProDiaspora!

Inspirate și binevenite sunt paginile, numeroase și ele, dedicate Radioului ProDiaspora, cu problemele lui multe și complicate, care nu au ocolit România, inclusiv procesul său de educație.

Prin acest volum, care îmbogățește și aduce la zi marile probleme ale posturilor de radio, Ecaterina Cîmpeanu și Robert Landmann devin nu doar dascăli iubiți de cei care realizază emisiuni, nu doar un factor activ în viața de radio, dar și un model de luptători pe baricadele adevărului, al cunoașterii și perfecționării ființei umane, în speță a noastră, a românilor, și în mod deosebit a tinerei generații.

Da, am credinţa că, adunând în aceste file firele relaţiilor speciale dintre mine care am prezentat emisiuni la acest post de radio, „Românie plai de dor” sau multe altele care se află și acum pe You Tube şi elevii prietenei mele de o viață Ecaterina Cîmpean, Cati cum îi spun eu, nu fac decât să aduc un elogiu binemeritat admirabilei profesoare de scris, citit şi de gândit româneşte.

Trebuie să remarc, în încheiere, că toate textele acestea mărturisesc nu doar fantezia debordantă a celor care au apărut aici, alături de dragii mei Ecaterina Cîmpean, Robert Landmann și George Roca dar şi harurile lor de oameni experimentați, cu stilul lor metaforic, în care cuvântul neaoş românesc face casă bună cu neologismele. Deci, un stil modern, actual, accesibil şi îmbietor la lectură și la ascultare la Radio ProDiaspora.

În finalul acestor fugare însemnări, n-aş putea adăuga decât dorinţa să o văd pe Cati Cîmpean şi pe voi toți, să vă ascult, mulţi ani de acum încolo.

Rodica Elena Lupu

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

București (România)

Realizator al emisiunii:

„Românie, plai de dor”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Florin ȚUȚUIANU: Radio ProDiaspora – Destindere pentru suflet

„Poate că unora nu le spune nimic numele Florin Țuțuianu... Alții probabil au auzit ceva-ceva! „Tinerii” mai avansați în vârstă, care își mai aduc aminte de vremurile Cenaclului Flacăra, nu au uitat nici de „Jocul”, condus de Val Mănescu. Un spectacol din care talentatul cantautor Florin Țuțuianu și chitara sa erau nelipsiți. În 2012, după o absență de mai bine de 20 de ani, Florin s-a hotărât că e timpul să revină în lumina reflectoarelor. Și a revenit în forță! Pe lângă cântecele sale mai vechi, cum este „Acuarelă” (de Ion Minulescu), acesta a compus și interpretat în mai puțin de un an peste 20 de melodii noi, cu precădere pe versurile poeților băcăuani: George Bacovia, Val Mănescu, Victor Munteanu, Sergiu Adam, care se regăsesc în muzică lui Florin Țuțuianu. Deși timpul nu poate fi considerat cel mai bun prieten al său, Florin este foarte activ atât pe scenă în diverse spectacole, în același timp „dăruindu-ne cultură” în emisiuni de radio și televiziune.” (Ecaterina Cîmpean, Director General al Radio ProDiaspora)

Câteva cuvinte despre mine:

Sunt absolvent al Școlii Populare de artă din Bacău (3 ani), prof. Gheorghe Sascîu, cu profilul canto şi chitara. Am fost membru, pentru scurt timp, al cenaclului „Serbările Scânteii Tineretului” condus de poetul Lucian Avramescu. Timp de 24 de ani am fost artist liber profesionist solist folk gradul 1. Am împlinit 52 de ani de la debutul meu pe scenă. Am susţinut numeroase concerte cu marea majoritate a artiştilor consacraţi. Am scos cinci albume (pe compact-disc) de muzică proprie şi poezie recitată de mine. Am  participat și particip la numeroase evenimente muzicale și lansări de carte ca invitat.

La Radio ProDiaspora, emisiunea mea „Destindere pentru suflet”…

Asociaţia RadioProdiaspora s-a înfiinţat cu scopul de a promova noi tinere talente, tradiţia şi cultura românească în toate formele ei. Este şi va rămâne un proiect curajos, un proiect ce crede în oamenii comunităţilor de români de pe toate colţurile mapamondului; crede în frumos, cultură şi educaţie.

În calitate de membru am fost extrem de onorat să încânt sufletul ascultătorilor noştri dragi, să le aduc în suflet un strop de bucurie. Împreună cu întreaga echipă am realizat emisiuni ce au atins sufletul auditorului, destine… şi cel mai important este că am reuşit să le mai alinăm dorul de ţară, de meleagurile dragi.

În activitatea mea în această Asociaţie am participat la numeroase evenimente şi vă spun sincer că am rămas fără cuvinte. Publicul ascultător mi-a plămadit în suflet de fiecare dată, la fiecare apariţie, o încărcătură spiritual unică şi acest lucru m-a făcut fericit, m-a motivat… Nu pot decât să mă înclin cu respect pentru acest fapt…

Alături de ceilalţi colegi, Marian Filip, Cornel Bucşă Biholar, Constantin Bahrin am participat la câteva aniversări ale postului de radio Prodiaspora, la concerte-spectacol, care mi-au rămas întipărite în sufletul meu şi nu le voi uita niciodată.

Ca fost Director Tehnic şi membru fondator al Asociaţiei ProDiaspora urez tuturor colegilor şi conducerii acestui minunat radio de V.I.S. (Viaţa, Iubire şi Speranţa la împlinirea celor 10 ani de la înfiinţare un călduros „La Mulţi Ani!”

Şi nu uitaţi că

Vă iubesc!

––––––

Florin ȚUȚUIANU

Bacău (România), 25 mai 2019

Director tehnic și realizator al emisiunii:

„Destindere pentru suflet”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm