LECȚIA
Vezi tu copile natura
Căt de verde-i și frumoasă?
Țara ne e bătătura
Cum e și-a noastră de-acasă…
Uite-aici toate sunt verzi
Și mustesc de sănătate,
Și imașuri și livezi,
Și grădinile cu toate…
Le-ngrijim cu dragoste
Și le stropim cu iubire
Gunoiul e-o pacoste
Care-aduce ofilire,
Care-aduce boli, microbi,
Urâțenie, miasme,
Și ne transformă în robi
Punând pe viață fantasme.
Ce dulce este natura
Când e verde și curată
Când noi toți iubim făptura
Și o dorim respectată!
Ia aminte, drag copil,
Natura-i sursă de viață ,
Nicicând n-o fi dificil
Să o hrănești cu speranță,
Atitudine să iei
Împotriva celor care
Calcă drepturile ei
Provocându-i supărare,
Otrăvind-o zi de zi,
Nepăsători și-ncrezuți,
Uitând că timp s-o ivi
Când ei vor fi decăzuți,
Când plăti-vor pentru toate,
Cu toți banii lor furați,
Când și-or pierde libertate
Cât ar fi de împărați!
Doar natura e stăpână
Și pe viață, și pe moarte,
De-avem purtare păgână
Vom plăti pe săturate…
Fiule, grilujiu fii
Cu toate din jurul tău
Moștenire la copii
Să le lași ecoul tău,
Faptele-ți de omenie
Și iubirea pentru țară,
Curăția să le fie
Drum de cinste nu ocară!
GÂND LA GÂND
– Mândruțo, te-am scos la poartă
Știi? Mi te-am visat azi-noapte,
Am visat că erai moartă
De dragu-mi…Și câte șoapte
Îmi murmurai de amor,
Stând desculță-n patul meu,
Îmi zâmbeai plină de dor
Cum o faci și-acum, văd eu!
Nu mai lăsa capu-n jos,
Privește-mă curajoasă
Și mă iubește duios,
Doamne, cât ești de frumoasă!
Te-ai grăbit să ieși la drum
Și ți-s picioarele goale,
Te rog recunoaște-acum…
Erai prea nerăbdătoare
Să mă vezi și să te văd,
Că ți-s drag, că îmi ești dragă,
Iubirea ne e prăpăd,
Mândra mea cu gura fragă!
Ai crezut că te-am uitat
Și că pe-alta mi-am găsit…
Fato, doar te-am tachinat,
Chipul tău l-am îndrăgit.
– Neică, tu te joci cu mine,
Când mă iubești, când mă nu,
Să ne meargă-n viață bine
Fii mai serios și tu!
Eu mi-s fată simplă tare
Și de glumă nu prea știu,
Pentru tine-mi dau suflare,
Îmi dau întreg sufletu’,
Știi bine că îmi ești drag,
Atunci de ce mă testezi?
Nu vreau necazuri să trag,
Mă bucur că mă visezi!
Sunt desculță, m-am grăbit
Să ies să te întâlnesc,
Tu ești singuru-mi iubit,
Lângă tine mă topesc!
– Să ne topim împreună
Până-n veacul de apoi,
Vreau să-ți pun pe cap cunună,
Vreau ca să devenim”noi”!
– Ăsta e și visul meu,
Gând la gând cu bucurie,
Și la bine, și la greu
Ne vom trăi căsnicie!
Continue reading „Florentina SAVU: Ne-am pierdut (versuri)” →
a venit timpul să plec și eu
