A fost întoarsă a 13^-a filă la a 13-a ediție a simpozionului internațional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: științe exacte și mai puțin exacte”. Este binecunoscut faptul (în istorie au fost nenumărate cazuri) că din momentul când un popor își pierde limba, cultura, datinile, tradițiile, el dispare. Nu dispare fizic ci se topește într-o masă amorfă, într-un conglomerat (este cazul conglomeratului rus care a înghițit peste 100 de popoare mici!). „Suntem un popor nu poporație…” spune de fiecare dată „maestrul dialogului socratic între știință și spiritualitate”, cvasi-ascetul Liviu Alexandru Sofonea (rudă cu Ion Rațiu pe linia mamei), participant activ la lucrările ultimelor nouă ediții ale Simpozionului în pofida vârstei înaintate (a împlinit de curând 86 de ani. Mulți Ani Maestre!!!). În 1974 susține teza de doctorat în fizică teoretică la Cluj, iar în 1986 susține la București teza în domeniul Istoriei Tehnicii: „Evoluția ideii de infinit în istoria fizicii”. La ediția din a. 2012 reușește să-l aducă la Chișinău pe fratele său Victor (mai în vârstă cu 6 ani) care, ajungând la Cetatea Soroca (vizită organizată în cadrul programului cultural al Simpozionului), a îngenuncheat în fața zidurilor ei lăcrămând. Își împlinise un vis care-l mistuia de o viață.

Cu regret această impresionantă cultură este tot mai mult bagatelizată, chiciurizată, transformată într-un bussines de unii profitori. Este părerea specialiștilor în domeniu. Iar această impresionantă civilizație merită toată atenția specialiștilor în domeniu și autorităților. Specialiștii străini aduc tot mai multe argumente că civilizația Cucuteni ar putea fi prima civilizație europeană, cea care a dat naștere civilizațiilor europene. Există o similitudine între civilizația Cucuteni de la gurile Dunării și civilizațiile egipteană de la gurile Nilului, mesopotamiană dintre râurile Tigru și Eufrat, civilizația indiană de la gurile Indului, civilizația chineză de la gurile r. Huanghe. În pofida mijloacelor bănești scunde aflate la dispoziție acest important pentru scoaterea culturii Cucuteni din anonimat și punerea ei în valoare Simpozion a ajuns la a 13^-a ediție. Și de această dată cu surse financiare mici (au fost și contribuții bănești personale ale membrilor comitetului organizatoric!) s-a reușit realizarea unui eveniment cultural – științific de amploare. De menționat că la Simpozion au participat peste 100 de oaspeți din România și Ucraina, printre care apr. 50 de copii (în programul cultural).

Deschiderea Simpozionului a avut loc pe data de 18 mai în fastuoasa Sală de Festivități din Blocul rectoratului al Universității Tehnice a Moldovei cu intonarea imnurilor Republicii Moldova și al Simpozionului (minunata compoziție a maestrului Aurelian Silvestru intonată de minunații copii de la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-prim”. După cuvântul de salut al rectorului, prof.univ.dr.hab. Viorel Bostan, au urmat sentimentalele cuvinte de salut ale prorectorului Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași prof.dr.ing. Nicolae Seghedin (care a înmânat o plachetă de Anul Centenar Universității Tehnice a Moldovei), academicienilor Nicolae Dabija și Ion Bostan , profesorilor Vasile Puiu de la Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași și Liviu Sofonea, Sibiu, ex-primarului de Cucuteni Mihai Tun (36 de ani a fost în funcție, perioadă în care a realizat multe activități legate de scoaterea din anonimat a Civilizației Cucuteni, printre care construirea unui muzeu Cucuteni în comună. Ultimul cuvânt l-a avut dna Natalia Petrea, primar al c. Costești. Menționând importanța acestui Simpozion  pentru cunoașterea rădăcinilor Neamului dna Natalia Petrea a invitat toți oaspeții să participe la Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne unește”, care urma să aibă loc în cadrul programului cultural al Simpozionului din a treia zi – pe 20 mai la Costești.

Au continuat prezentarea unor lucrări foarte interesante legate de cultura Cucuteni, Centenarul Unirii, Istoria educației, științelor, artelor și Istoria tradițiilor culturale românești. La finele primei jumătăți a zilei a avut loc lansarea cărții „Un visător basarabean: in memoriam Valerian Dorogan” scrisă de subsemnatul, Z. Stratan, S. Zaporojan, I. Manoli și        L. Popov, prieteni și colegi ai lui Valerian Dorogan de la Universitatea Tehnică a Moldovei. În loc de prefață a cărții au fost luate minunatele versuri ale lui A. Păunescu „Ne mor prietenii, ne mor,/Murim și noi în moartea lor,/Că-ntârzie îngrozitor,/Într-una, primul ajutor”, sentimentalele versuri ale prietenilor care l-au cunoscut – prof. Vasile Puiu („Toate dor…”) și prof., artist plastic, poet, Victor Cobzac („Ca un copil să plângă cerul…”. O surpriză pentru organizatori a fost lansarea cărții „Un român ce-și dorea să soarbă Prutul” scrisă de sentimentalul artist în lemn și în ale scrisului Constantin Tudose din c. Cașin, jud. Bacău. Drept moto ales de autor au fost chiar spusele lui Valerian Dorogan: „…Eu tot mă împiedic de un râu când vin la obârșie, beau din el de fiecare când îl trec, dar nu reușesc să-l sec. Ajutați-mă fraților!”.

În ziua a doua a Simpozionului a fost vizitată renumita Casă a Olarului de la Hoginești a lui Vasile Conciar. Spre sfârșitul zilei a avut loc vizita Muzeului de Istorie al Serviciului Vămii Republicii Moldova, creat de neobositul căutător Petre Costin (deținătorul a două recorduri înscrise în cartea Guinnes!), participant activ la organizarea ultimelor șase ediții ale Simpozionului. Amplasat în spațiul a două etaje ale unei clădiri din or. Ialoveni (insuficient pentru imensa comoară strânsă de maestru, aflată în depozit!) Muzeul scoate din anonimat arme vechi, drapele moldovenești vechi, icoane vechi ș.a. artefacte. Vizita a fost deosebit interesantă atât maturilor cât și copiilor, în special, celor 31 de copii din s. Cartal, raionul Reni, Ucraina. Ziua a finalizat cu o frumoasă cină festivă pe malul lacului din Complexul Turistic Costești, condus de Gheorghe Diaconu, un împătimit al valorilor naționale. Buna dispoziție a participanților a fost creată și de cunoscuta pe ambele maluri ale Prutului a formație folclorice „Haiducii” condusă de Tudor Grigoriță, un promotor intransigent al valorilor naționale.

Cireașa de pe tortă la această ediția a Simpozionului a fost, indiscutabil, Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne Unește”, organizat de neobosiții Natalia Petrea (primar Costești) și Tudor Grigoriță, șef secție Cultură, secția raională Ialoveni.

Deschiderea Festivalului a avut loc în prezența ministrului Educației, Culturii și Cercetării dna Monica Babuc, a președintelui raionului Ialoveni, a președintelui județului Bacău, primarilor din c. Cașin Daniel Soroiu și Bălțați (cu care Costeștii sunt înfrățiți), sosit la Festival cu un frumos ansamblu artistic de copii. O atmosferă idilică. Copii îmbrăcați în frumoase haine naționale caracteristice zonelor pe care le reprezentau, întâlnite de primarul c. Costești cu tradiționala pâine și sare. Muzică, voie bună. Pe lângă cuvintele de salut deschiderea a avut loc prin transmiterea simbolică a ștafetei Festivalului „Hora care ne Unește” de către primarul c. Colibași dl Ion Dolganiuc (localitate care a găzduit prima ediție a Festivalului în cadrul simpozionului Cucuteni 5000 REDIVIVUS, organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în a. 2016). Cuvinte de salut emoționante au ținut primarul c. Costești, dna N. Petrea, Ministrul Educației, Culturii și Cercetării dna M. Babuc, președintele consiliului raional Ialoveni L. Carmanu. Deosebit de emoționate au fost luările de cuvânt ale academicianului Nicolae Dabija, ale primarului de Cașin D. Soroiu, ex-primarului de Cucuteni dl M. Tun s.a. Apoi au urmat evoluările celor 12 colective artistice venite din c. Cașin, jud. Bacău, România, or. Chitila, Ilfov, România, s. Cartal, Reni, Ucraina, s. Bardar, Zâmbreni, Horești, Pojoreni, Mileștii Mici, Țîpala, Ialoveni și, desigur, cunoscutele formații folclorice „Haiducii” și „Căruța”, de asemenea, a grădiniței de copii din Costești.

A fost o evoluare excelentă a frumoșilor copii îmbrăcați în haine naționale, a colectivelor artistice de vârstnici, a minunatei fanfare costeștene. A fost mult dans și cântec popular. Însă, indiscutabil, nu l-au lăsat pe nimeni indiferent cântecele interpretate de cele două copilițe gemene Elena și Teodora de doar patru ani, nepoțelele lui Constantin Tudose de la Cașin: Acasă-i România (Acasă-i România, acasă-i tricolorul / Suntem una cu țara, că noi suntem, poporul” și „Cântă cucul în Bucovina”. Fără a se încurca ca adevărate artiste au evoluat pe scena Costeștilor. A fost un moment de o înaltă încărcare spirituală. Întreaga „sală” a aplaudat în picioare evoluarea tinerelor copile. Pe bună dreptate maestrul Vasile Șoimaru, prezent la manifestare cu nelipsitul aparat de fotografiat, a menționat importanța majoră a acestor festivaluri „Hora care ne Unește” (cel de la Colibași și de la Costești) pentru promovarea valorilor culturale și naționale, a tradițiilor și datinilor românești.

Pana când mai avem astfel de copii, purtători și transmițători ai tradițiilor populare poporul român va dăinui în timp.

A fost un final pe potrivă celei de a 13^-a ediții a Simpozionului.

La revedere până la a 14^-a ediție!

——————————————-

Valeriu DULGHERU

Chişinău

22 mai, 2018