FEMEIE
Femeie din care om te-ai zămislit
de ai puterea să mori și să învi
de nu știu câte ori în fiecare zi?
Tu ce te naști pentru a naște iară,
să dai un sens a tot ce ne-nconjoară.
Tu cu făptura ta gingasă
ne-nalți la cer și ne topești în iad
femeie ce blestem ai căpătat…
să stăpânești dorința de bărbat.
Nici moartea nu e mai amară,
decât o cursă și un laț
ce le întinzi cu nonșalanță
spre păcătosul de bărbat.
AȘ VREA SĂ TE-NTÂLNESC
Aș vrea să te-ntâlnesc în fiecare dimineață
să văd pe chipul tău bucuria de-a trăi
să te-nvelesc cu mraja mea sfioasă
și să-ți cerșesc a ma iubi.
Dar tu pășești așa agale
de parcă toată lumea ar fi a ta
și lași in urmă ochii mei
ca să privească umbra ta.
În roză de vânt tu te prefaci
acul adânc în inima-l bagi
Iar eu rămân ațintit
gândind la tine la infinit.
———————————
Aura-Nicoleta LUPȘESCU
Timișoara
17 februarie 2021