Anatol COVALI: Tridiletele* iubirii

Veneam cântând

 

Veneam cântând şi-aveam în trup dorinţi
atât de pătimaşe şi fierbinţi

*

că mă temeam de prima-mbrăţişare,
însă răcoare-n tine am găsit
şi-am înţeles că îţi eram menit
să-ţi fiu pân’ la sfârşit continuare.

*

Veneam cântând şi-ai început să cânţi
cu sufletul, ca inima-mi s-o-ncânţi

*

şi nu am mai ştiut de-atunci de mine,
vrăjit de al tău farmec minunat
ce-n inima mea blândă a brodat
trupul tău drag, luând culori din sine.

*

Veneam cântând şi de atunci mereu
clipe zâmbind zăresc pe drumul meu.

21 noiembrie 2019

 

 

Caut febril

 

Caut febril ieşirea din impas,
dorind ca nicio urmă să nu las

*

nici în tristeţe şi nici în durere,
să-mi pun pe umeri aripi şi să zbor
doar în ce e frumos în viitor,
trăind o minunată înviere.

*

Caut febril o zare, mai presus
de ce semenii mei numesc apus,

*

din care să colind spre altă zare
cu sufletul întinerit de-un ţel
care să vrea să-mi fac un scop din el
fiind pentru destin purificare.

*

Caut febril, dorind să nu cedez
şi-n dragoste întruna să vibrez.

20 noiembrie 2019

 

 

Poate deja

 

Poate deja ar trebui să-ncerc
să intru în al renunţării cerc

*

ce zi de zi în jurul meu se strânge
şi propriul destin să mi-l anunţ
că mă retrag din toate şi renunţ
să tot încalec armăsari pursânge.

*

Poate deja e vremea să mă-opresc,
mergând în ce-a rămas cât mai firesc

*

pe un drum drept sau pe poteci bătute
de cei pe care-ntruna i-am pierdut
când singur alte lumi am străbătut
nevrând ca niciun semen să mă-ajute.

*

Poate deja ce fac este prea mult
şi-a obosit semeţul meu tumult!…

19 noiembrie 2019

 

 

Amurg târziu

 

Amurg târziu. Cocorii mi-au plecat
şi plouă frig din ceru-ntunecat

*

peste tristeţea clipelor cernite
ce vin şi pleacă-ntruna tot mai greu
fiindcă rămân o vreme-n eul meu
tot mai puţine şi mai obosite.

*

Amurg târziu în care tot mai des
ale-amintirii pânze le tot ţes

*

şi nu-mi mai pasă ce o să mai fie
în viaţa ce din lume s-a retras
văzând puţinul care i-a rămas
şi unde renunţările adie.

*

Amurg târziu,amar şi trist amurg,
ce resemnat de-o vreme te parcurg !

18 noiembrie 2019

 

 

Ce dacă…

 

Ce dacă timpul crud şi nemilos
ne-ntoarce sentimentele pe dos

*

punându-ne în faţă o oglindă
în care vedem tristul adevăr,
că nu mai arătăm a flori de măr
şi iarna-n sentimente ne colindă.

*

Ce dacă anii ne oferă cârji,
atâta vreme cât refuzăm dârji

*

şi nu vrem să urlăm în suferinţă,
nu vărsăm lacrimi, nu ne văicărim,
stăm în picioare şi mereu zâmbim,
chemând speranţa-ascunsă în fiinţă.

*

Ce dacă vremea e la asfinţit.
Orice apus are un răsărit !!!…

17 noiembrie 2019

———————————–

Anatol COVALI

București

Noiembrie 2019

Tridiletul* este o nouă formă fixă, inventată de autor, cu scopul de a diversifica acest gen de poezie.

Lasă un răspuns