Moartea
Poezie scrisă în anul 1953, când aveam 14 ani !
Mi-a bătut aseară moartea-n geam
zornăindu-şi lâncedele-i oase.
Pregătit eu însă nu eram
şi-am rugat-o-un pic să mă mai lase,
căci doream nainte ca să fiu
pe un alt tărâm în pribegie,
o scrisoare ţie să îţi scriu
ca să ştii că plec pentru vecie.
Însă când scrisoarea terminam
şi porneam s-o dau recomandată,
moartea mi-a bătut din nou în geam
şi mi-a spus : Te-amân pe altădată.
S-ar putea ca să nu mai revină.
Vestea ce-am aflat m-a bucurat.
A călcat-o-aseară o maşină
şi se pare că a decedat !
————————————–
Anatol COVALI