Anatol Covali și Lucreția Covali în rolurile Contele și Contesa Zedlau
din opereta Sânge Vienez de Johann Strauss la Opera din Constanța.
Sfeșnic
*
Pământul e viaţă. Ce iese din el
se naşte să moară în vieţi efemere
având totdeauna un scop şi un ţel:
să-i împrospăteze eterna putere.
*
Prin moarte aducem seminţe de vieţi
în viaţa pământului fără de moarte,
ce-ţi cere alt ciclu mereu să repeţi
când viaţa cu tine în moarte o-mparte.
*
Când intri-n pământ nu în moarte cobori,
ci iarna încerci să o faci primăvară
scoţând verde crud din cărunte ninsori,
lăsând ca din tine vieţi noi să răsară.
*
Pământul ni-i mamă şi tată, iar noi
suntèm acea sevă pe care-o respiră,
ca iar să o pună-ntr-un tânăr altoi
ce-orbit cu lumină, de viaţă se miră.
*
Aici este totul, aşa cum a fost
lăsat ca să fie din veşnicul veşnic,
ca-ntruna să ardă un rost în alt rost
în lutul acesta ce-i Domnului sfeşnic.
22 ianuarie 2021
CEAS TÂRZIU…
*
Ceas târziu… Din culmile durerii
turme de tristețe se coboară.
Câinii deznădejdii le-mpresoară
şi în urmă vin plângând oierii.
*
Vulturii-ndoielii-ntruna zboară,
şobolanii fricii curg puzderii…
Şi-n această cloacă de mizerii
a murit și ultima mioară.
*
Ochii ei frumoşi, ca două stele,
părul ca omătul, alb şi moale,
glasul ca un cânt de filomele…
*
O privesc cuprins de-o tristă jale:
Ce mă fac mioara vieţii mele
fără toate zâmbetele tale?!…
22 ianuarie 2021
CÂND NE-AM UNIT
*
Când ne-am unit destinele-am ştiut
că o să fie pentru veşnicie
şi m-am lăsat de dragoste cernut,
chiar dacă întâlnirea-a fost târzie.
*
Iubindu-te, intens, am renăscut,
prezenţa ta fiind o bucurie
în care cu iubire m-am ţesut,
ca viaţa mai frumoasă să ne fie.
*
Prin tine împlinirea-am cunoscut,
și am crezut în tine cu tărie…
Când ne-am unit destinele-am ştiut
că o să fie pentru veşnicie,
*
Unul în altu-ntruna am crezut,
trăind într-o superbă armonie
în dragoste, cel mai puternic scut
și cea mai minunată temelie !
20 ianuarie 2021
Lacrimile mele
*
Lacrimile mele au
rădăcinile în teamă,
de aceea rod nu dau
şi în loc de flori par scamă.
*
Zac în mine, căci nu trec
de încinsele-mi pleoape
care-nchid orice eşec
ce continuă să sape.
*
În fiinţa-mi tristă curg
tumultuoase şi amare
cu izvoarele-n amurg
şi amurgul în izvoare.
*
Şi încet, încet, îmi rod
malurile de pe care
mai arunc câte-un năvod
ce mereu tot gol apare.
*
E din ce în ce mai greu
să îmi mai suport frământul,
de când simt că zborul meu
îşi încetinește-avântul .
23 ianuarie 2021
Viaţă
*
Iubirii-i place noaptea înstelată
când în extaz colindă căi lactee,
ca la sfârşit să stea întunecată
din visuri neieşind nici o scânteie.
*
Speranţa soarbe seva din lumină
zburând prin ea cu aripe enorme
de care, la sfârşit, râzând anină
păpuşi de plâns stupide şi diforme.
*
Credinţa vrea să fie-n veci stăpână
şi pentru asta stăruie întruna
în fiecare bulgăr de ţărână
unde-n final învinge-ntotdeauna.
*
Durerea jinduieşte după toate
şi-aproape tot ce vrea mereu obţine,
fiind stăpână pe eternitate
spre unde pleacă şi de unde vine.
*
Norocul e grăuntele de aur
de care viaţa noastră e legată,
unii făcând din el superb tezaur,
iar alţii negăsindu-l niciodată.
24 ianuarie 2021
M-ai părăsit !…
*
M-ai părăsit !… Te-ai dus în altă viață,
pierind fulgerător prin mâna mea
ce plină de iubire a ta față,
cu gingășie-n ea, o mângâia.
*
Soția mea superbă și iubită,
ce dor îmi e de tine ne-ncetat,
de viața noastră-atât de fericită,
când între noi mâhniri n-au existat !
*
Am plâns și nu mai plâng. Dar o tristețe
pe care nu am cum să o alung,
în fiecare zi îmi dă binețe
și-n buciumu-i tăcut suflă prelung.
*
Plecarea ta o simt ca pe-o povară
pe care-o duc din ce în ce mai greu,
sperând că într-o noapte, zi sau seară
tot ca și tine voi pieri și eu.
*
Atât aș vrea. Să-mi întinzi mâna dragă,
să îmi zâmbești așa cum mi-ai zâmbit,
cu tandra ta iubire, viața-ntreagă,
când am dat tot din noi și ne-am iubit !…
În rolul Andreea Chenier din opera cu acelasi nume de Giordano,
la Opera din Aachen- Germania
———————————–
Anatol COVALI
București
Ianuarie 2021