Pagina unui vis
De mă strecor din fibra acelui gri
înfipt în osul zilei
și chiar dacă m-apleacă timpul
sub strigăt de ramuri înghețate,
nu știu cât voi culege
din lumina unui cuvânt arzând în zăpadă,
dar caut cărarea prin iarba atinsă de noapte.
Mi se pare, oare e aievea?
Dincolo de fumul verde, câmpia
tăcut prelinge pe buze
o visare,
în pleoape de lut pescăruși aprind tot cerul,
respir marea dincolo de-un țărm
dilatat prin frunzișul de stele,
moartea e-o metaforă
în pagina unui vis
iar eu înfloresc
semn în glasul unei pietre.
—————————–
Alice PUIU
Mai 2019
Pictura Renata Brzozowska