1-DESPRE NEAM ȘI POPOR (rubaiyate-catrene DACO-VALAHE)
1 Decembrie 2020
MOTTO :
”POPORUL ARDE-VA – MINUNI ! – PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL!”
1-NEAM ȘI POPOR
Neam : Steaua din Cer Betlehemic : Crist nicicând nu greșește :
jos – pe Pământ – în Oglinzi Blestemate – Poporul-Cădere-de-Neam – se târăște…
Martir-Popor – spre Steaua-Sinea-i-Neam pornește… – …va fi Sărbătoare-n tot Ramul :
POPORUL ARDE-VA – MINUNI ! – PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL !
***
2-FACERE DE CLOPOT – PENTRU VESTIREA PRIMEJDIILOR NEAMULUI TĂU
faci Clopot de Vestire – în Primejdii – pentru Neamul tău :
dar când Clocotirea de Metal Topit (Furnale spre Zenit)
vrei să nu se crape-ntr-un Glas Dogit – AMESTECI SÂNGELE-ȚI JERTFIT :
ABIA-ATUNCI VUIEȘTE – PLIN-DEPLIN – IUBIREA-ȚI – ARZÂND – ÎN SUNET – ORICE RĂU !
***
3-AMĂRÂT POPOR ROMÂN
amărât Popor Român – prins în Nod de Vânturi
ce Belele-ai pătimit – nici Drac’ n-are-n Gânduri…
…ți-au golit Vampirii vâna – de te pleci spre Luturi :
Soare când – iar – va veni – vei lua Lumea-n șuturi !
***
4-COMPENSAȚIA DUHULUI
n-ai vrut să fiu – în viața-mi – Erou – și nici Martir
dar Neamul-Epopee îl ridicai la Ceruri (cu tot cu Cimitir !) :
am Duhul – pururi – alături de cei Drepți – în Sfinte Bătălii
și sângerez cu Crist –Mistic-Zadarnic -pe Gòlgote Pustii !
***
5-BLESTEM
nu mai simțiți înțepături – în Inimi – când Patriei îi merge rău
când tot Străinul ce o calcă-i devine Diavol și Călău…
cei ce n-aud Pământul Sfânt cum geme – nu aibă parte de Mormânt :
cum Câinii-n Șanț să moară – Nesimțiții : fără Lumină – neștiuți de Gând !
***
6-UITARE VINOVATĂ
Cuvântul ”PATRIE” nu spune – azi – nimica – nimănui
deși Pământul Sfânt – doar – vă ține în Lumină
deși Străbunii – prefăcuți în Holde – Izvoare de Ființă sunt – ORICUI !
…dar ați uitat să-ngenunchiați în Rugă : Sărut spre Sânge-Rădăcină !
***
7-NERECUNOȘTINȚĂ
dar cine sunteți voi – fără de Patria-Lumină ?
o Pleavă fără Rost – împrăștiată – de-orice Vânt – în Tină !
…plecați – veniți – parcă nu într-o Casă v-ați născut
parcă nu un Anume Pământ v-a plămădit – V-A VRUT !
***
8-PROMISIUNE TRĂDĂTORILOR DE ȚARĂ
Trădători de Viță Veche au pus Țara la pământ :
Haite de Străini ne calcă – ne sfâșie – rând pe rând…
Sânge de Păduchi – Hiene ! –… pe voi – Primii-o să vă Cânt !
….pe Rudă și pe Sămânță – pe Toți ! – v-oi băga-n Mormânt !
***
9-CA UN CÂINE
ca un Câine – bătut pe ruptelea și pe nedrept
atâta mă sălbăticii – că nici Străbunul Lup nu-mi ține piept !
vouă – ce mi-ați stâlcit Făptura Sfintei Patrii – vânzând-o-n Piață
v-oi rupe Jugulara – crunt ! – să vă deșert de Viață !
***
10–POPOR BIZAR
de ce mergi în Genunchi – și plângi – Popor Român – Bizar ?
în fața ta nu este Crist : doar Pulberi de Zadar !
nu te-nchina – înfrânt de Bezne – la Monștrii Zării
cât timp ai – în Altar : Străbunii Sfinți – Lumini Martire – Munții Mării !
***
11–EU MOR
nu se vede Vârf-de-Dor : Norii-s deși – Ochii mă dor
de când tot privesc la Țara ce mi-i Patrie… : eu mor
dar Privirile-mi Arzânde le-oi lăsa în acest Plai :
să nu jinduiți la Ceruri – la Luminile din Rai…!
***
12-PATRIA NU-I PĂMÂNT : SÂNGE-I DE CRIȘTI
să nu lași Turmele să treacă peste Holde :
nici Dumnezeu nu lasă Furi să-i spargă Bolte !
să nu lași Cal Străin să-ți ia Pământul pe Copite !
PATRIA NU-I PĂMÂNT : SÂNGE-I DE CRIȘTI : LUMINI CRESC PE MORMINTE !
***
13-”AȘA-I ERA ÎN KARMĂ”…
cu Nasu-n Spuza Catastrofei – dorm – dulce – Sinistrații :
toți – îngălați – tâmpiți de Lene – -elefantin – pe Guri emit Vibrații…
Părinți și-ar frige – Frați și-ar frige – numai să-i lași să doarmă :
ce dac-o Patrie dispare ? – …”așa-i era în Karmă”…
***
14-LABORATOR DE PATRII
nu vă grăbiți – cât mai încet mișcați din Mădulare :
e vorba – doar – de Patrii Demodate – de Strămoșești Hotare…
…lozinci vetuste : ”pământul plămădit din Sânge”… – …mânca Rahat în Carte !
…azi nu-i de-actualitate : -n Laborator – obținem Glii…Prefabricate !
***
15-A PUTEA ȘI A VREA
mergeam prin Șanț – și mă mânjeam de Zoaie :
de un’ s-aduc – eu – Patriei Uscate – -o Ploaie ?
…dar să-i păzești Hotarele – de Hoarde – ca la Anul
să avem Grâul nost’ – …de plouă : …cumva – îți strică Planul ?!
***
16-”POLITICAL CORRECTNESS” ȘI SARMIZEGETUSA
pupăm Dosuri de Negri – că strigă – -n Cor – U. E.-ul ?
ne spânzurăm – ”political correctness” – dac’ ei ne dau W. C.-ul ?
…avem Patrie Sfântă – Jungherul Sfânt de DAC :
la Sarmizegetuza n-au murit Imbecilii – gătiți în Negru Frac !!!
***
17-TRĂDĂTORUL TOT N-OBOSI – DE A FI SPÂNZURAT !
abia se mai ține câte-o Frunză Galbenă-n Ram :
Patria mea – Nevăzută – se vinde – -Astăzi – la Kilogram…
au obosit și Hoții – Sărmanii – de-atâta furat…
…păcat : TRĂDĂTORUL TOT N-OBOSI – DE A FI SPÂNZURAT !
***
18-PROBLEMĂ SPINOASĂ A COPIILOR
cândva – priveai Copil Nevinovat : ”Frumosule ! – să nu-l deoache Mama !”
acum : ”oar’ ce-Asasin va crește – sub Chipu-i ? – …cum se va coace Poama ?
ce Trădător se-ascunde – în Ochii ăști – Albaștri
cari va lăsa o Țară – plină doar de Sihaștri ?”
***
19-ULTIMA SOLUȚIE
Patrie-a Mândrei Pajuri Voivodale
ajuns-ai – azi – în Cârje – cerșind la Venetici !
un Foc s-aducă Crist – peste Haznale :
mai bine Facle-Aprinse – decât Scârboși Limbrici !
***
20-ACOL’ S-ASCUNDE POPORUL RUGĂTOR !
o Viață-mi petrecui în Munți : ACOL’ S-ASCUNDE POPORUL RUGĂTOR !
de-i vreo Nădejde – pentru Patrie – de Spor
Acolo veți afla-o – la Focur’ le de Stâne
urmând – și-Acum – în Duh de Mândri Zei – Crezuri Bătrâne !
***
21-ÎN RĂZBOI
Bombe Atomice – DACO-VALAHE : Sfintele Cântece !
Armuri și-Ambrazuri : Duhuri-Strămoși – de-a Pururi Lunatice !
…nu mai dați târcoale pe l-ale noastre Hotare și Gânduri :
veți ajunge să facem – din voi – Mărețe Cocini de Scânduri !
***
22-ALT POPOR – NU ALT NEAM !
Noaptea – în Vis – fiecare din noi poartă-alt Nume :
unul : ”Arhanghel” – alt’ : ”Gange” – altul – altfel – dar ANUME !
…în Zori – niciunul nu bagă de seamă c-am umplut altă Lume
alt Popor – NU alt Neam ! – c-am trecut Netrecutul – cu Cristul pe Urme !
***
23-PĂRINTE ȘI COPIL ROMÂN
nu poți rămâne bun – Române ? – tre’ s’ te ”modernizezi” ?
să-ți bați joc de Bunicu-n Cârje ? – să-ți porți Păru-n Sfârlezi ?
iar Casa ta să fie Barul ? – Copiii tăi să-ți zică ”tu” – ca să te simți …”Fratern” ?
fii TATĂ și ÎNVĂȚĂTOR – așa te-or respecta : în Lumea asta de Nebuni – fii CĂLĂUZUL FERM !
***
24-PĂSTOR CU CELULAR
Năuc – s-oprește Râu-n Luncă : PĂSTOR CU…CELULAR ?!
unde ți-e Fluierul – Române ? – l-ai dat pe-n ”cip” barbar ?
”c-a zis U.E.-ul !” – …bolnav ești ? – ori bolund ?! – ”U.E.-ul-Împuțit”
îți paște Turma ? – …de-ai fi tu Mândru – nu Fudul : i-ai lua la flocăit !
***
25-NE SPARG SFÂNTUL PĂMÂNT
pe-aici – cândva – creșteau Luminați Crinii – în Poiană…
era atâta de frumos…chiar Crist ‘și-uita de Rană…!
azi – Curătura s-a umplut de Sonde și Otravă
care ne sparg Sfântul Pământ – pe-un ”Vânt” Dugleș – de Babă !
***
26-CĂDELNIȚEAZĂ DUMNEZEU PRIN CERURI
miroase-a Rășină de Tămâie – în Piscul de-Ametist al Munților :
cădelnițează Dumnezeu – prin Ceruri – și ține Rostul Nunților :
dintre Pajuri și Stele – dintre Voievozii Pădurii și Lună
dintre Ierburi și-Otravă – dintre mine și Visarea Bolnavă… Nebună…
***
27-NUMAI AICI
numai Aici – în Pământul lui Ștèfan – se ține Liturghia cea Mare !
aici numai ‘i Patria Luminii-n Rugăciune-Stâlpare…
…eu zbor cu Pajuri – Hiero-Constelații – cu Candele – Clopote – Iele
și-așa-mi vizitez – Clipă de Clipă – Sfinte – Moșiile mele !
***
28-LA CASĂ DE GOSPODARI ÎN SĂRBĂTOARE
e-o Patrie de Trandafiri și Slavă – ce-ncape’ ici – pe Prispa Casei mele
la Masa Tăcerii-Extatice – eu și cu Crist ardem în Propria Privire :
Bucatele de Duh nu se răcesc – că-s Rugăciuni din Suflet și din Stele…
iar Noaptea Asta n-o uităm – căci – Teiul din Ogradă-i – cu Luna – Primul Mire…
***
29-ÎN MIJLOC DE ALTARE – ÎN ȚARA ASTA – CANDELA S-APRINDE !
nu vă uitați la petecele noastre : noi suntem Prinții Vechi – Oștenii Lui Ștefàn
iar Veneticilor ce-obraznic ne rânjesc – le spunem : ”v-om mai răbda încă un An…”
…ne-au jefuit de Straie – dar de Suflet – degeaba-au tras : din Piept nu se desprinde !
CĂCI EI NU VĂD : ÎN MIJLOC DE ALTARE – ÎN ȚARA ASTA – CANDELA S-APRINDE !
***
30-DIN PATRIA-POVESTE DIURNĂ
v-aș spune – dragii mei – Mii de Povești – dar Viața noastră-i Cea Dintâi Poveste :
a fost odată Făt-Frumos – dar el – mereu – e Buna noastră Veste !
el este Cristu’ – -nsângerând Golgòte – dar e și Nunta Mioriței : CEA MAI MARE !
STRĂINI HAINI NU AU AFLAT : AICI E SINGUR LOC UN’ NU SE MOARE !
***
SCURTĂ POSTFAȚĂ : DESPRE PRIMUL RUBAIYAT DACO-VALAH
Toți spun lucruri bune și foarte bune (și deplin meritate !), despre Poezia persană : a lui Firdusi, Saadi, Hafez, Rumi, Nezami… – …și, mai cu seamă (așa se și cuvenea !), despre Poetul Sublim, Astronomul (director al Observatorului Astronomic din Marv – a prezidat grupul celor 8 Astronomi care, în 1074, a efectuat reforma calendarului musulman, calendar care este mai exact decât cel creștin-gregorian, alcătuit cinci secole mai târziu…), Medicul Curții Regale, Matematicianul (autor al Algebrei (Al-Djabra-val Mogha-bela – tradusă în toate limbile europene, încă din veacul trecut !), Omul Politic : OMAR KHAYYAM,
OMAR KHAYYAM…Regele Tuturor Poeților Medioevici (pe numele lui adevărat : Omar Ghiyat al-Din Abu I-Fatah Ibrahim al-Khayyam ; Khayyam este un pseudonim, ”fabricant de corturi” – pe care Poetul îl adoptă în amintirea tatălui său, care confecționa corturi).
Toate bune și Frumoase (…mă înfioară, de fiecare dată când îl citesc-recitesc, rubaiyatul, atât de profund uman, al lui Omar Khayyam : ”Mai toarnă-mi vinul roșu ca un obraz de fată./Curatul sânge scoate-l din gâturi de ulcioare./ Căci, în afara apei, Khayyam azi nu mai are/Măcar un singur prieten, cu inima curată” !) – dar eu știu un rubaiyat mai vechi (cu multe mii de ani !) și mai adânc, în tâlcuri, decât toate rubaiyatele persane, fie și ale lui Omar Khayyam :
”Pe-un Picior de Plai,/Pe-o Gură de Rai,/Iată, vin în Cale,/Se cobor la Vale…”. N-are importanță ”CINE VIN / COBOARĂ” : NOI, TOȚI !!!
Rubaiyatul este DACO-VALAH – este cel dintâi catren (cuvântul ”rubaiyat” este de origine arabă și înseamnă ”patru” … – …”catren”, adică…”rubaiyat”, adică !) al multimilenarei și ritualicei Miorițe…
Dintre DACO-VALAHI, cine n-a văzut ”Piciorul de Plai”, cine n-a văzut ”Gura de Rai” ? Numai Orbii/Orbiții nu le-au văzut (…și mult prea mulți Orbi/Orbiți are Poporul, de azi, al DACO-VALAHILOR !), pentru că TOATĂ Patria noastră nu este altceva, decât ”Grădina Maicii Domnului” – ”Grădina Raiului”.
GRĂDINA din care poți fi azvârlit, ca Orb/Orbit : Nerușinat, Întunecat la Duh și Obraznic/Sfruntat – dacă nu ești în stare s-o porți, toată Viața ta, în Pieptul tău, în Duhul tău, ca pe Cea mai Curată Avere – dăruită TUTUROR, la Începuturi, de Bunul Dumnezeu…
Și, deci, ”Iată, vin în Cale,/Se cobor la Vale…” – Orbii/Orbiții (de Păcatul Indiferenței Demonice !), sau/și Paznicii Grădinii Raiului (care-i însoțesc și călăuzesc, pe cei dintâi…).
Căci, și Unii, și Alții – adică, noi toți ! – vom afla Cale spre Cădere/Vale…Deci, toți știm (măcar din auzite, deocamdată…), despre Necesitatea Cosmică, a Trecerii, pe o Cale Mistică, dar de ”tot natul” bătută (că-i Cerșetor, că-i Împărat al Lumii…) – spre ”de tot Omul știută” : Valea Plângerii și, Apoi, după Re-Înțelepțirea Duhului : Cale a Revelației ÎNVIERII/ÎNĂLȚĂRII…
Da, din păcate, noi, toți Orbii/Orbiții Lumii va trebui să aflăm Sumbra Semnificație a Văii…Valea ca TRECERE : Valea către Styx, Valea către Charon-Posomorâtul Luntraș, Valea către Cerberul LUMII DE DINCOLO (…tracii și grecii o numeau ”Câmpiile Elizee”…).
Nu-i adevărat că nu te poți ridica, prin Minunată Înviere a Duhului, din Străfundurile Văii ! – …dar, pentru asta, trebuie să-ți speli Ochii de Lut, cu Apa Ne-ncepută și Nesfârșită, Apa Luminată de Focul Senin, a Credinței în Lumina Cea Fără-de-Sfârșit…trebuie să-ți sacrifici, adică, Plăcerea Dobitocească a Mlaștinii (care devine, cu timpul, o…Complacere întru Beznele Desfătării Nesățioase, Nemernice și Demente, a Hoitului tău de Lut !), pentru Lumina Înțeleaptă, Veșnică și Curată, a Înțelegerii Duhului…
…Să-ți vezi, adică, ADEVĂRATUL CHIP / FIINȚĂ – în HRISTOSUL de Azi, în ZALMOXIS de Ieri…care UNA sunt… : CHIPUL ”SFINXULUI”, din Munții Bucegi, nu e decât o reprezentare, târzie, a Muntelui Duhului, deci, a Muntelui de Pretutindeni și Nevăzut : KOGAIONUL/”CAPUL LUI ION-ZALMOXIS” !!!
…Nu-i, oare, rubaiyatul nostru DACO-VALAH, mai adânc, mai Grav-Tragic și, totdeodată, mai Învățător de Nădejdi și Lumină Veșnică, decât rubaiyatul perșilor, care-s, și ei, dintotdeauna, foarte buni Prețuitori de Înțelepciune… ?!
Adrian Botez
***
Note
1 –– RUBAIÁT/RUBAIYAT – s. n.(cuvântul este de origine arabă și înseamnă ”patru”) : formă de poezie lirică persană, din patru versuri (catren persan care exprimă o idee mistică sau filozofică), de obicei, cu un număr liber de silabe și cu o succesiune diferită de rime. (< fr. rubaiyyat). La începuturi, desemna o formă de poezie persană, alcătuită din patru versuri, dintre care primul, al doilea și al patrulea rimează împreună. Al treilea vers rămânea alb – și avea rolul de a exprima ideea esențială a catrenului. Rubaiyyatul a avut, la început (sec. IX d. H.) o nuanță erotică, mai apoi mistică, pentru a deveni filosofică, în lirica lui Omar Khayyam – cf. Prefața traducătorului George Popa, la Rubaiyatele lui Omar Khayyam, Ed. Cugetarea, Iași, 2004.
Ilustrată de marele poet persan Omar Khayyam și poetul arab Abu-Amru-Ben-Abd’ Alberr Iusuf, denumit Nomari.
În literatura noastră, Ion Pillat, în volumul Visări păgîne, are un grup de cîteva rubaiate, intitulate Din rubaiatul lui Iusuf – cf. wikipedia .