UNDĂ de UNDĂ
și când o să vină unda aceea cuantică
și o să mă întrebe de tine
ce o să-i spun
că ești bine
te bucuri de viață
și ești fericită în lumea ta fără mine?
ARTportable
rămâi pisc ne urcat
vis cornean topit în mijlocul verii
de griji asumate sentimental
Undă de unde va trece și m-o întreba
unde e capătul serii fără de stringuri
și inflația din atingerea ta
ALINĂ
(din vol. IUBIREA CUANTICĂ)
Alină-mi dorul de tine alină-mi
cu o pală de gând, cu o mângâiere divină
privește-mă în timp ce te ating tremurând
și înfășoară-mă tandru într-un vis
inventat de curând.
Îmi era așa dor de gustul buzelor înfierbântate
umerii să îți cuprind cu vorbe în alint înmuiate
să-ți simt carnea crudă cum inventează povești de iubire
să mă pierd în neanturi
coborându-mă în tainele firii.
Ce plăcut îți tremură formele învelite în suspine
ce-mi arde privirea chipul tău dezvelit
ce frumos rătăcim amândoi pierduți în veline
pagini nescrise de iubire în cuvânt.
Alină-mă
alină-mă astral,cuantic și cornean
și urcă-mă în vârful acela de munte promis
să-mi pierd calea și drumul și sensul ursit
doar atingeri visate să am în gând
doar tu în suspine să mă învălui
cu tremurul trupului tău dezvelit.
LUMINILE UMBREI
(din vol. IUBIRE ASTRALĂ)
Lumina umbrei tale a apărut la trecerea unei comete prin dreapta Căii Lactee.
Spaţiu şi timpul interacționau cuantic când spectrul tău le-a schimbat înfăţişarea ultimului gând emanat.
Purtai rozul acela venit din zenit şi stelele s-au aprins să te vadă mai bine.
Un curcubeu de aştri încinşi apăruse la orizont şi atunci umbra ta a început defalcarea în şuviţe.
Universul se pregătea de înserare şi întunericul s-a aprins tot mirându-se de ce vede şi îl străbate.
Umbra ta s-a desprins atunci din forma mişcării iniţiale şi s-a aşezat pe creştetul cerului cunoscut de ochii mei privitori.
Ce încântare de senzori îmi străbătea simțul atunci
văzând cometa cum trece şi în urma ei şuviţele cum desenau
chipul tău dintr-un roz de zenit.
După un timp te-ai luat la întrecere cu orizontul şi l-ai depăşi cu puterea culorii.
Veneau zorile şi umbra ta a împrumutat culorile zilei care urma să mi se adauge în calendarul vieţii.
Am adormit cu un cuvânt de mângâiere în suflet ştiind că ai trecut şi eu te-am privit mai mirat decât cerul ce îl străbătusei.
Când mai vii să-mi laşi măcar o parte din tine,
semn pentru alte anotimpuri ce vor veni să îţi admire trecerea umbrei.
——————————
ZAMFIR ANGHEL DAN