singurătatea
în căutări prindem
ușor poalele tăcerilor înjunghiate de lungimea propozițiilor după care ne-am pus la masă
le privim fețele colorate
liniile obrajilor
o gară de sărutări în așteptare
se holbează la noi.
speriați să nu ne aflăm în pagina publicitară
care nu interesează pe nimeni
vorbim vorbim
siguri de singurătate
un citat din manualul uitat la tipografie
ne-am descoperit singuri în uterul
mamelor pe ecranul televizorului
cu iubiri în cap de telenovele.
cine vrea…
intru în greva singurătății
în podul casei am instalat pichetul
scot din valiza de lemn avută în armată
degetele lui Dostoievski, mâinile lui Cioran,
coatele lui Maiorescu
tot așa până la tine
un întreg de umanitate
să te cunosc să te sărut
icoană vie în brațele mele.
epistolă în travaliu
singurătatea s-a convertit
urâtul ei moare atunci
când Isus a zis
s-a sfârșit.
***
îmi spun o poveste la tine în casă
prin care învăț să aud
când plouă cu îngeri
în ogradă
înviorează literele rămase
în câteva coșuri
destine prind a se coace.
m-am molipsit de la copaci.
de la sfinți
am siguranța
poveștilor care se mută
dintr-un secol în altul
scobind în omul din mine
texte de iubire
fără
note de subsol.
într-un fir de zâmbet scurs
pe două buze împietrite pe crucea
udată cu doruri astâmpărate
de golul și ciopârțirea inimii
pusă în nenumărate bucăți
peste neantul nevrozelor și incapacității
stau o rostire cuminte
să te am din brațele tale
tu un Cuvânt un Cristos
eu o frântură de literă
din vastul cuprins al textului scris.
————————–——————
Gavril Iosif SINAI
Septembrie 2019