Nu știi nimic, nu știi ce gânduri am,
Izvorul a secătuit, iar albia e goală…
Doar poezia mă hrănește, în casă singur stau
Și peste granițe, gândul meu îmi zboară
Să plec din nou, în lume călător,
Cu o valiză…ca și prima dată,
Să caut fericirea sau să mor….
Într-un punct micuț, de pe o mare hartă!
Pe strada mea, soarele n-a vrut să vină..
Dar o să-ncerc să îl aduc din nou.
E beznă, este trist și eu vreau lumină…
Și valsul să-l dansez pe-o scenă, pe-un platou..
Filmările n-au început, se caută actori,
Din viața mea, scenariu azi voi face,
Biletele se vând…făcute de pictori,
Din acuarela simplă, dar verdele atrage..
E verde crud,ca iarba după ploaie
Ca ochii tăi,în râuri reflectând,
Iubita mea, doar cu un rând de straie…
Tu la bilete…să nu stai la rând…
În micul punct, din harta aia mare,
Pe țărmul mării, tu să mă aștepți,
Eu voi veni, pe-o barcă călătoare
Printre poezii, de rima am greșit…mă ierți!!
Valiza o vom face să ardă în tăcere
În ea să fie, amintiri și tot
Pe nisipul aspru, sub un cer de stele
Să-ncepem un roman, să scriem cu-n alt toc!!
——————————-
Ioan PRISACIUC