POZE ȘI ROZE
Te-am așteptat, ca și-altădată, să-mi vii aseară,
Citind până târziu, a câta oară, vechi scrisori…
Din ochi, lacrimi se-amestecau cu stropi de ceară,
Din lumânarea ce s-a scurs, plângând până în zori…
Am răsfoit prin gălbejitele de-ani, poze din album,
Cercând să mai trăiesc aievea cate-o amintire…
Păstrau suav încă al trandafirilor presați parfum,
Cu clipele noastre ferecate-n veci în nemurire,
Din cele ce soarta din viața-ntreagă le culege,
Una câte una, clipele dulci și sfinte și eterne…
Vrăjmașul timp, oricât ar vrea, nu poate șterge,
Pe suflet picurându-le, le lasă să se-așterne…
Pierdută-n noapte, răsăreau cu miile cuvinte…
Frânturile de fraze, ca bibelouri sfărâmate…
In suflet mai mocneau, în cenușa-ncă fierbinte,
Trăirile trezite, din izvoarele iubirii adăpate…
Și-așa, mi se topise seara, ca alte și alte seri,
Așteptându-te la foc de suflet și de lumânare…
Trecură toamne, rând pe rând, iernile și primăveri,
Cu ochi pierduți în gol, cătându-ți umbra pe cărare.
CĂUTÂND UN CAPĂT…
Cugetând mă prind zorile, cu zeci de întrebări,
Răspunsuri nu găsesc și gura-mi pare mută…
Rătăcesc pe căi pustii-ntre-ndoieli și-exacerbări,
Un sâmbure de adevăr cătând printre schimbări,
Că nu știu ce să aștept, ce viața-mi împrumută,
De mi-i fiecare zi temută…
Las capul plin de gânduri, în palmă să îmi cadă,
Văzând crezuri zdrobite, cum cad pe dușumea…
Oricât liman să caut, ochii mei nu pot să vadă,
Că-n beznă n-am pe nimeni să-mi aprind-o dadă,
De parcă înseși soarta mă luase-n zeflemea,
Când alte vise-mi întocmea…
Din neguri parcă nu văd speranța să răzbată,
În lumea mea de iarnă, cu viscole și cenușiu…
Nici parcă raza soarelui, nu poate să străbată,
Cu vinul ca venin, însetată inima-mi se-mbată,
Hrănind-o cu dezamăgiri, de nici măcar nu știu,
De am murit sau, mai sunt viu…
Ce-aș mai putea spune, am pierdut darul vorbirii…
O Voce mă îndeamnă să-mi aud glasul din sânge…
Că vraja vieții-n el se-ascunde și sâmburii iubirii,
Ce-așteaptă o scânteie dând frâu despăgubirii,
Ca toatele ce m-au durut și m-au făcut a plânge,
În pumni să le pot frânge…
————————————
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
26 februarie 2019