Elena NEAGU: Cât îmi ești de răstignit

Cât îmi ești de răstignit

 

Cât îmi ești tu de departe
și cât rug ne arde-n van,
doar o gară ne desparte
și un viscol , să te am…
Câte frunze troienite,
dintr-o toamnă ce-am visat,
câte trenuri fără gări
și peroane-nzăpezite,
între noi e doar oftat
să nu rătăcim cărări.
Cât îmi ești de răstignit,
pe crucea ce doare-n noi,
cât de Ană m-ai zidit,
mă pot plânge doar în ploi…
Câtă iarnă o mai fi,
câte lacrimi s-or mai strânge,
păduri tot ne-or înverzi
și-or doini la noi în sânge…
Cât îmi ești tu de departe
și cât dor se zbate-n van,
doar o gară ne desparte
și un viscol… să te am…

————————-

Elena NEAGU

20 ianuarie 2019

 

Victor COBZAC: Mama, chip de icoană

MAMA, CHIP DE PE ICOANĂ

 

Mama, cât e de frumoasă,
Stele dorm la dânsa-n păr,
Chip furat de pe-o icoană,
Uns… cu Soarele… din cer.

Când mă urc la ea în braţe,
De ea strâns când mă lipesc,
Mă simt fluturaş pe-o floare,
De care… mă îndrăgostesc.

Mama-i caldă, ea miroase,
Parcă-ar fi codru de pâine,
Care-a fost ținut… în miere,
Doar și numai, pentru mine.

Dimineaţa când mă scoală,
Parcă-ar răsări… o stea,
Simt al ei sărut pe frunte,
Dulce… ca şi… Mama mea.

O sărut şi eu… cu drag,
Îndelung… să ţină minte
Şi-i promit… să fiu ca ea,
Printre lacrimi şi cuvinte.

Și-aşa-i… în fiecare zi…
Suntem puși… la încercare,
De Mama mea, copilul ei,
Ce crunt o despărţire doare.

——————————————

Victor COBZAC (VicCo)

Chișină, Basarabia

21 ianuarie 2019

Dan-Obogeanu Gheorghe: Unei iubiri altfel…

Unei iubiri altfel…

 

Unei iubiri altfel,
Din altă Lume fără domni,
Fără conți și domnișoare,
Sau baroni împăunați
Mă înclin ei la picioare…
Sunt sortit să îi închin
Toată slovă mea înceată,
Toată grijă ce-mi rămâne
De la răsărit de zori
La un Soare ce-mi apune!

E Iubirea din Pământul
Frământat de ura albă
Cu zăpezile din sloi,
Cu stricata nopții ură
Și cu ura de prin Noi…
Unei altfel de Iubiri
Ce se naște fără veste
Dintr-un spirit de poveste,
În copaci cu ramuri rupte,
În frunziș cu vânturi reci,
Între neguri și poteci,
În ierbar cu ochi de rouă…
Ești o altfel de Iubire
Nenăscută pentru lume,
Neiubită cum se spune
De luceferi sau de ape
Din oceane disperate
Sau furtuni într-un pahar…
Te iubesc și n-am habar…
Că m-aș face creangă nouă
Să mai scrii o slovă, două,
Sau o mare de argint
Să îmi picuri tu, Cuvânt,
Și cu stele peste geam
Cu frunzișul nou din ram
Un veșmânt frumos ti-aș face
Ca să mă iubești cu Pace….
Ești TU OM din altă Lume,
Eu sunt conte sau un june,
Nobil om cu versul lin
Cu iubire și pelin …
Vinul din paharul plin…
Eu sunt om din astă lume!

——————————–——–

Dan-Obogeanu Gheorghe

21 ianuarie 2019

Elena VOLCINSCHI: Păsări în colivii

PĂSĂRI ÎN COLIVII

                                                     (După poemul poetei Nina Cassian)

 

S’-atât de multe păsări închise-n colivii…
Viața în cuib de fier le-a fost dat să-și trăiască
Frustrate sunt și zorile de-atâtea triluri-mii
E-o lege durut scrisă de mintea omenească…

Au aripi pentru zbor, dar nu au libertate
Un trai al cărui cânt sfârșește în durere,
Soarta le-e legată de aripi-încătușate
Și astfel prea devreme viața lor se piere!…

”Eu tuturora le-aș deschide porți
Cât mă-ngrozesc tenebrele strânsoare…
Și le-aș mâna-n spre a libertății sorți
Ca zborul nesfârșit ele să-și afle sub soare”.

Ar da de știre-n zare ,,Vine iar primăvara,
Hai, gospodare hai, pământul iar te-așteaptă”…
Sub cântul lor ar fi mai minunată vara
Și oamenii mai buni și lumea ar fi mai dreaptă.

Dar lumea-i prea umbrită de păcate
”De ce v-au amputat prin legi nescrise… zborul?
Oare nu pot gândi, că-n cerurile toate
Și-n lumea libertății, stăpân e Zburătorul?

Destinul și menirea și vouă v-au fost date,
De Cel care dă vieți: de însuși Creatorul”?

—————————————–

Elena VOLCINSCHI

                                   (Din volumul ,,Nostalgii din dalbul iernii”, 2019)

 

Dorel SCHOR: Julia Zisman simplitate și finețe

Pictoriţa Julia Zisman s-a născut în anul 1961 în oraşul Celiabinsk, a urmat cursurile Academiei de Artă din Moscova şi în 1991 s-a stabilit în Israel, la Haifa.  Foarte curând a devenit membră în Asociatia pictorilor şi sculptorilor, iar o parte din lucrările ei se găsesc răspândite în lume, în colecţii din Statele Unite, Italia, Franţa, Rusia, Germania şi Israel, câştigându-şi astfel un binemeritat nume de artist internaţional.

 

 

   Ea foloseşte un stil figurativ şi narativ cu o notă foarte originală, dovedind simplitate şi fineţe. Prin picturile ei se transmite firesc un mesaj umanist căci artista îşi concentrează întreaga energie creatoare şi deagostea pentru natură spre subiecte familiare şi aflate într-un consens absolut unanim.
   De remarcat în elementele compoziţionale ale picturilor sinteza cromatică şi arhitecturală a formelor, precum şi efectele de lumină realizate prin simple tuşe de culoare. Coloritul şi gingăşia florilor, dialogurile cromatice, simfonia de linii, de tonuri, de umbre şi lumină, practic înfrăţirea tuturor aceste elemente crează un realism metaforic cu un impact imperativ asupra privitorului.
   Aceste caracteristici sunt valabile pentru întreaga creaţie a Juliei Zisman, indiferent dacă ne referim la pictura de şevalet, la acuarele sau la lucrările de grafică, subliniind personalitatea ei artistică.

———————————-

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

20 ianuarie 2019

Valeriu DULGHERU: Îndemn către Moș Ion: Nu vota cu satana

„Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta; pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie. Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti… Elemente economice nesănătoase, jucători la bursă şi întreprinzători şarlatani se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omeneşti”.

(M. Eminescu. Timpul, 25 octombrie 1878.)

Cât de actuale sunt aceste dureroase constatări ale marelui poet și patriot, zilele acestea împlinindu-se 130 de ani de la trecerea în neființă. Cât de puțin ne-am schimbat la acest capitol pe parcursul a peste 140 de ani. „Sângele și averea” câtor generații vând acești mult mai hulpavi guvernanți așa numiți democrați. „Șarlatani se urcă cu repejune în clasele superioare ale societății omenești”. La moment sunt trei mari infractori electorali: Șor, Plahotniuc, Dodon (ordinea nu contează).

Priviți-l pe acest individ certat cu Legea, I. Șor, cât de bine i se atribuie această caracteristică a marelui poet. Judecat în prima instanță pentru delapidarea a 5 mlrd de lei (îți imaginezi moș Ioane câte pensii mizere de ale dumitale a furat acest hoț!) cu câtă „repejiune” se cațără în clasa superioară a acestei putrede societăți basarabene. Aflat sub suspiciuni de corupere în mărime extrem de mare nu i-a încurcat să ocupe postul de primar al Orheiului (desigur, cu ajutorul Coordonatorului!). Fiind deja judecat în prima instanță pentru corupere în mărime extrem de mare a obținut cu lejeritate Certificatul de Integritate oferit cu generozitate de Coordonator și nu văd niciun obstacol ca acest hoț să ajungă în forul suprem al Republicii – în parlament (desigur cu ajutorul Coordonatorului). În loc să stea la pușcărie cu susținerea Coordonatorului își formează un Partid al hoților. Cu acceptul și susținerea Coordonatorului prin rețeaua de „magazine sociale” dintr-o parte infimă a banilor furați face „pomeni electorale” celor năpăstuiți, iar unor artiști ruși invitați le face donații generoase de milioane de lei (doar într-o singură lună trubadurul rus Stas Mihailov a primit de la Șor peste 200000 Eur (din miliardele furate de la noi, Moș Ioane! Iată cum se mistuie miliardele furate. La momentul oportun (dacă vom ajunge !) nu vom mai avea ce recupera). O altă parte infimă (din miliardele furate!) suplimentată din bugetul de stat de generosul Coordonator este folosită pentru transformarea Orheiului într-un fel de Monaco cu OrheiLandul său, într-un fel demonstrând omului de rând debusolat de-a binelea cât de bun gospodar este hoțul I. Șor, folosind în acest scop toate televiziunile Coordonatorului. „A furat dar ne dă și nouă” este opinia orheianului de rând, care nu înțelege că, în primul rând, este amorală această blagoslovire populară a hoției, iar în rândul doi toate aceste distracții (ospăț în timpul ciumei !) costă, iar banii sunt luați din miliardele furate, adică din buzunarul lui. Priveam cu dezgust emisiunea „Ora primarului„ de la televiziunea sa Orhei TV, în care acest hoț ne demonstra cât de bine se va lupta cu corupția când va ajunge în parlament! Curat murdar în stil moldovenesc! Ne ține de niște proști, așa ca pe niște aborigeni subdezvoltați, cărora le poți turna brașoave. Acest Șor, aflat sub anchetă, ar fi putut demult s-o șteargă din acest „bantustan” Republica Moldova (a avut și are toate posibilitățile!) însă la moment este necesar Coordonatorului aici. Trecem poate prin cea mai mare degradare morală și spirituală în prea lunga perioadă de tranziție de la 90 încoace.

Un alt grup „cu funcții înalte”,  numele cărora probabil figurează în Raportul Kroll II (nu în zadar acest raport nu este dat publicității „pentru a nu aduce prejudicii morale celor peste 90% de figuranți în Raport care sunt oameni cinstiți (vorba premierului Filip)) (dar prejudiciile materiale ale lui moș Ion cine să le ia în calcul?), se află în partidul actual de guvernământ (care are legitimitatea doar a 17% din electorat, atâta a câștigat în ultimele alegeri parlamentare!). Câțiva ani la rând se tot vorbește de statul capturat Republica Moldova. Acum, în preajma alegerilor parlamentare, se poate vorbi cu siguranță despre un stat într-adevăr capturat. Toate ramurile puterii sunt subordonate unui singur om (chiar și belicosul ditamai președinte este pionul Coordonatorului, drept dovadă sunt multiplele acțiuni comune, multiplele degrevări temporare din funcție atunci când Coordonatorul a avut nevoie). Atâtea încălcări flagrante se fac, iar justiția tace, este oarbă, surdă și mută. Creează troli pe circumscripții (este cazul unui oarecare Andrei Nastas, plasat în buletinul de vot chiar sub numele lui Andrei Năstase. Nu este clar de ce? Să creeze confuzie. Și în a. 2014 Maia Laguta luase în s. Alexandru cel Bun mai multe voturi decât originară din acest sat Ana Guțu (tot prin crearea confuziei cu Maia Sandu). Creează armate de troli mediatici, care le lustruiesc imaginea și-i murdăresc pe oponenții politici ai lui Plahotniuc și Dodon (ai vedea pe mercenarii de presă care și-au găsit stăpânul potrivit, cu bani gata, pe care să-l slujească cu devotament: V. Nichituș, Valeriu Reniță (nu aș vrea să se confunde cu numele marelui patriot Alecu Reniță!), C. Ciurea, R. Mihăieș ș.a. vânduți lui Plahotniuc). Utilizează întreg potențialul administrativ, la nivel local și central, pentru campanie electorală.

Dodon cu implicarea altui stat (al Rusiei!) îi face votanți ai săi pe cei peste 170000 de bieți migranți din Rusia, de cele mai multe ori tratați neomenește, ca niște sclavi, care au dreptul să revină fără probleme (se va vedea după alegeri dacă așa va fi. Cunoscând natura rusului că una zice și alta face mă îndoiesc, dar trenul alegerilor va fi plecat). Cu tot soiul de pomeni prezidențiale privind înlesnirea exportului de produse agricole din Republica Moldova în Rusia Dodon îi cumpără pe cei de acasă. Ei și ce dacă premierul rus Medvedev la sfârșit de an (la 29 decembrie 2018) le-a făcut un cadou de Anul Nou credulilor exportatori moldoveni, dând ordin de a închide vama Rusiei pentru orice produse din Ucraina (deci și din Moldova!). Generosul „președinte” Dodon deja a declarat că se va implica și va rezolva problema. Să ne întrebăm: ce va face, va crea o cale comercială cosmică, evitând teritoriul Ucrainei? Este pentru cei credul să nu spun mai dur proști, care își vor da seama că a spus minciuni dar și de această dată trenul alegerilor va fi plecat irevocabil din gară. La toate aceste găinării prezidențiale justiția este oarbă și surdo-mută. De ce? Fiindcă este sub umbrela lui Plahotniuc.

Din cauza găinăriilor politice ale binomului Plahotniuc+Dodon există pericolul major ca cetățenii Republicii Moldova să fie privați de regimul liberalizat de vize. Binomul Plahotniuc+Dodon fac totul pentru a se ajunge la aceasta. Dar în acest caz moș Ioane copiii și nepoții Dumitale plecați la lucru în Țările Uniunii Europene (tot din cauza lor care nu au făcut nimic pentru a deschide locuri de muncă) nu vor mai putea să vină atât de lejer ca acum să-și vadă părinții, copii lăsați de izbeliște, bunicii bătrâni și neajutorați.

Care este morala? Nici într-un caz să nu-l votăm pe satana.

Ce se întâmplă pe dreapta-centru dreapta? S-ar părea că acest pericol major care vine din partea Binomului „Plahotniuc+Dodon” ar fi trebuit să-i trezească la realitate pe unii de pe acest segment. Nici pe departe. Bravii noștri liderași de partiduțe unioniste continuă să se bată între ei așa cum au făcut-o toți acești 30 de ani de Renaștere Națională, ba mult mai tare. După aceste lupte fratricide nu mai au când să se lupte și cu Plahotniuc și Dodon. Priveam zilele trecute comportamentul chiar scârbos al celor trei unioniști invitați la postul TVR Moldova:                  V. Pavlicenco, V. Dolganiuc și D. Chirtoacă. Se sfădeau ca la piață. Îți pui întrebarea: ce se petrece în capul acestor lideri de dreapta, la ce speră ei? Să nu înțeleagă că alegătorul detestă luptele fratricide, taxându-i pe bătăuși. În a. 2016 la alegerile prezidențiale marele unionist Mihai Ghimpu a luat tocmai 1.8%, bătând avar în Maia Sandu. „Marea unionistă” dna A. Can (candidata dnei V. Pavlicenco) în alegerile la primăria Chișinăului a luat tocmai 0,17%, bătând bădărănește în tânărul unionist Constantin Codreanu. I-au venit după aceasta mai mulți alegători?

O altă ieșire bădărănească recentă a lui D. Chirtoacă sunt învinuirile de corupție aduse lui A. Năstase în problema privatizării companiei Air Moldova făcută acum 20 de ani. Important este nu subiectul în sine abordat de D. Chirtoacă ci momentul când este făcut și locul apariției (portalul de știri „Evenimentul” care este sută la sută al lui Plahotniuc!). De ce face D. Chirtoacă acest lucru acum? Ei bine, a avut toate șansele să unifice forțele de dreapta în vară-toamna anului trecut. Nu a făcut nimic pentru aceasta, trădând speranțele multora care au crezut în el. De ce nu a făcut? A făcut o încercare să se unească într-un bloc cu acest „hoț” A. Năstase. Dacă îți satisfăcea hatârul (obiectiv nerealizat din cauza prea marii întârzieri, era imposibil de oprit trenul preelectoral, care luase viteză) acest „hoț” era mai puțin „hoț”. Ceva nu se leagă în această logică anapoda. Oare nu e clar că chiar dacă să admitem nu ar fi în slujba lui Plahotniuc face lucrul pentru el. De ce nu vă gândiți la cei apr. 40% de unioniști. Pe cine să voteze ei? Pe voi și apoi voturile lor să se ducă la Dodon și Plahotniuc ?

Marea problemă e de neîncredere totală în cei care au strigat una după 1988 dar au făcut cu totul alta. „Eu am semnat această scrisoare. Am semnat-o și am să vă spun de ce. M-am săturat de minciuni. Din 1988, tot lupt pentru ideea națională, pentru ca să trăim mai bine. Am fost bătuți, umiliți, batjocoriți. Am crezut în Roșca, în Matei, în Ghimpu… La ce-am ajuns? Ne-au mințit, iar eu urăsc minciuna. M-am săturat de minciuni. Cel puțin, aceștia de azi (PDM – n.a.) nu au încercat să demonstreze că-s mai buni decât sunt. De aceea și-s cu ei, deși am alte viziuni. De aceea susțin acțiunile lor. Nu văd cine altcineva ar putea fi mai buni” spune Gh. Filipovici din Boghenii Noi, pe care nu-l poți condamna prea dur. Iată adevărata stare a lucrurilor în acest colț de țară, o situație destul de alarmantă când potențialii susținători ai Reunificării cu România, chiar și ai procesului de integrare europeană, au pierdut încrederea din cauza multiplelor trădări. În pofida tuturor acestor trădări ale celor de pe dreapta-centru dreapta l-ași sfătui pe acest stimat domn Gh. Filopovici și pe mulți alții ca el derutați de găinăriile și trădările eurounioniștilor până la urmă să nu voteze cu satana, să le dea o șansă celor din blocul ACUM.

E la mintea cocoșului că acum când este clar că nu s-a reușit (din păcate!) să se creeze nimic serios pe dreapta (din nedorință!) care să colecteze voturile celor peste 30% de unioniști, unica modalitate ca aceste voturi să nu ajungă, în final, la Plahotniuc și Dodon este să voteze blocul ACUM. De ce să bați atât de bădărănește în unica construcție (așa cum este!) capabilă să tempereze tăvălugul antiunionist antieuropean Plahotniuc+Dodon? I-aș întreba pe acești „mari lideri unioniști”: ce i-ar răspunde tinerei liceene (de asemenea multor altor tineri care pleacă pe un cap, neavând nicio șansă de a se realiza aici acasă!) care acum câțiva ani se ruga „Și lacrimile mă apasă…/ Te rog măicuță ia-mă acasă./ Mi-e inima însângerată/ Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată” ?

Sau de ce partidele unioniste i-au trădat pe cei peste 160 de semnatari ai Declarațiilor de Unire cu România, care au făcut mult (mult mai mult decât declarațiile unioniste goale ale tuturor liderilor unioniști de la 90 încoace) pentru promovarea unionismului pragmatic, real, riscând mult. Acești primari semnatari ar fi trebuit să fie în capul listei unioniștilor pe circumscripții (dar și a listei ACUM!). De ce unioniștii (în special Partidul Liberal) nu a fructificat acest important potențial unionist?

Sau cine să-i ia apărarea tânărului polițist care a încercat să respecte Legea vorbind în limba română cu un conducător auto de etnie găgăuză care încălcase regulile de circulație atunci când unii chiar bine informați încearcă să trateze acest incident ca pe o încălcare a Legii privind etniile. Consiliul pentru egalitate a ajuns la concluzia că polițistul moldovean a greșit, considerând că acțiunile polițistului „poartă caracter instigator la ură, denigrator și discriminatoriu”. Deci, stimați români basarabeni, dați cât nu e târziu să învățăm limba găgăuză pentru a nu fi învinuiți de instigare la ură. „Cum poți să i-ai apărarea unuia care urăște cronic  limba statului în care locuiește? Cum poți să ceri arestarea unui angajat al statului, care cere de la alții un lucru absolut firesc și normal: ca Legea să fie respectată și de găgăuz, și de rus, și de ucrainean, și de țigan, și de românul basarabean? Nu vi se pare că în asemenea cazuri ar cam trebui medicii să se implice?” se întreabă T. Vasilcău pe marginea acestui caz strigător la cer. Cine să-l apere pe acest tânăr dacă bravii noștri unioniști „apărători ai limbii române” în luptele lor fratricide pe viață și pe moarte nu mai au când să se ocupe și de astfel de lucruri „minore”.

În final l-aș îndemna încă o dată pe moș Ion să nu-l voteze nu numai pe satana, dar nici pe cei care nu vor trece pragul electoral, făcând ca voturile lor să ajungă tot la satana.

Să ne dea Domnul mintea cea de pe urmă.

————————————–

Valeriu DULGHERU

Chișinău-Basarabia

21 ianuarie, 2019

Silvia URLIH: Mai caută-mă o secundă

MAI CAUTĂ-MĂ O SECUNDĂ

 

Mai caută-mă o secundă,
căci
eu în clipă m-am ascuns,
tu
toamna mea cu frunze-albastre
și cu înghețuri
argintii…
nu mă predau iernii ce-aștaptă
să-i dau în grabă
un răspuns,
mai stau
pe banca vieții mele,
mai stau
cu strugurii din vii.

Mai caută-mă o secundă,
tu,
cel ce anii mi-i tot strângi,
clipa în care sunt pitită
mai are mult
de numărat,
eu
tot alerg spre tinerețe,
tu
spre iernire mă alungi,
eu
număr anii ce-or veni,
tu-mi spui
c-aproape s-a gătat.

Tu,
toamna mea ce-n mine crești
și-ți simt albastru
în genunchi,
mai caută-mă printre valuri,
căci
valul mării mă tot urcă,
mai caută-mă și-n pădure,
căcit
toamnele
le-am strâns mănunchi,
mi le-am înmănuncheat copac,
copacul meu
ce-ncet se culcă.

—————————

Silvia URLIH

20 ianuarie, 2019

Lilia MANOLE: Prea târziu

PREA TÂRZIU

                                           Motto:

                                                                  ,,Am studiat valențele lumii: ceea ce se leagă

                                                                    și ceea ce nu se leagă”. –Ion Vatamanu

 

Uneori e prea târziu
Să găsim în lacrimi
omătul și fierbințeala
zilei de ieri;
E prea târziu
a trece prin tunel
și să nu vrei să ajungi
până la capat;
E prea târziu
sa crezi
într- o erată dintr- o carte;
E prea târziu
să îți dorești bomboane
cu țucate;
E prea târziu
să – ți cumperi
un calendar
Și e prea târziu
să faci focul
Într- un gust
nemărginit, dar
atât de amar…
E prea târziu
să ierți căror ți- au greșit-
Nu există în
„Iartă- mă” Dumnezeu
să te ia prăfuit
ca pe o povară
să te ia în sân
și sa te cunune
cu moartea Lui
tu să-i zici
„Mai trăim…”

Și, totuși,
nu e iadul acesta,
Vă asigur…
Pe Golgota
Omul, când urcă, e singur-

În imperiul nădejdii sale,
se ramifică zboruri,
dar el atârnă de lespezi,
căutând numai fioruri…

———————————–

Lilia MANOLE

Bălți, Republica Moldova

20 ianuarie 2019

Simina PĂUN-MOISE: De dragoste

De dragoste

 

Vreau de azi, să-ți fac din mine,
Pat si casă cu cerdac!
Vreau să pot să-ți fiu de toate,
Vreau să fiu, ce-ncerc să fac!

Să îți mângâi tainic dorul,
Să-ți sărut visul uşor,
Să te simt atât de-aproape
Doar o clipă….şi-apoi, mor.

De n-oi reuşi chiar patul,
Lasă-mă să-ți fiu hamac.
Să ai unde-ți pune capul,
Obosit, când vii-n cerdac.

De n-oi reuşi să-ti fiu o casa
Cu acoperiş de stuf,
Lasă-mă să-ți fiu o boltă
Peste chinu-ți nepătruns!

Să te odihnesc în taină,
Cum făcea măicuța ta,
Când te înfăşa-ntr-o haină
Şi-ţi cânta dragostea sa.

Când odihna ți-o fi tihnă,
Când începi să te aşezi,
Lasă-mă să-ți fiu eu mâna
Ce se-nchină, doar atât cât…
Mă iubeşti…….!?

———————————–

Simina PĂUN-MOISE

20 ianuarie, 2019